StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept international
Trimite articolul prin email Drept international privat - scurta privire istorica Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Drept international privat - scurta privire istorica



DREPT INTERNATIONAL PRIVAT - SCURTA PRIVIRE ISTORICA


In vechiul drept inlaturarea aplicarii legii straine era rar intalnita, deoarece, conflictele intre cutume apareau mai ales in relatiile interprovinciale, iar cutumele diferitelor cetati cuprindeau reguli relativ asemanatoare. Pe de alta parte dreptul roman era sursa comuna de inspiratie pentru sistemele juridice 929f57j ale Europei continentale, ceea ce a permis mentinerea unei anumite coeziuni. Dupa Aldricus, in secolul al XII- lea , atunci cand persoane apartinand unor cetati diferite, invocau cutume diferite, judecatorul trebuia sa aplice cutuma pe care o considera "superioara si totodata mai profitabila " [1] (quae potior et utilior videtur ). Alegerea unei asemenea legi permitea desemnarea legii aplicabile in speta fara a mai recurge la exceptia de ordine publica.



In secolul al XIV-lea bartolistii fac distinctie intre statutele favorabile menite sa protejeze persoana fizica in diverse raporturi juridice (statutele extrateritoriale ) si statutele odioase care aduceau restrictii sau care priveau bunurile. Statutele odioase se aplicau, chiar si in limitele teritoriului care le-a edictat , doar cetatenilor si erau privite cu rezerva deoarece, impiedicau relatiile comerciale dintre cetati.

S-a apreciat in doctrina, ca acest sistem de a respinge aplicarea unor statute ca odioase apare ca o desemnare, cu anticipatie de secole, a notiunii de "ordine publica" - (in virtutea careia in dreptul modern , anumite legii straine sunt inlaturate din cauza ca ele contravin, prin efectele lor , intereselor locale) [2] .

In secolul al XVII-lea Bouhier acorda un loc aparte legilor "exceptionale" sau "manifest injuste" , dar ideea sa nu s-a raspandit tinand seama de sursa comuna de inspiratie a diferitelor cutume si de raritatea conflictelor de legi.

In doctrina olandeza a secolului al XVII-lea apare din nou ideea respingerii aplicarii legii straine, daca ea contravine intereselor forului; legea straina nu se va aplica nici macar in virtutea curtoaziei internationale daca aduce atingere "ordinii juridice locale".

Incepand cu secolul al XIX-lea , utilizarea exceptiei de ordine publica in dreptul international privat ia amploare sub influenta mai multor factori: aparitia codificarilor care accentueaza particularitatile fiecarei legislatii nationale; dezvoltarea mijloacelor de comunicare care au contribuit la intensificarea relatiilor dintre locuitorii tarilor indepartate, reprezentand civilizatii diferite ; rezerva manifestata de judecatorii tarii forului fata de legea straina a gasit in aceasta exceptie un mijloc foarte comod de revenire la lex fori.

Pentru prima data , o conceptie generala despre ordinea publica apare in codul civil francez, aceasta exceptie fiind utilizata ca un mijloc de aparare impotriva legii straine atunci cand continutul acesteia pare inadmisibil sau inoportun.

Astfel, legea straina care carmuieste conditiile casatoriei nu se va aplica in Franta , daca autorizeaza casatoria poligama sau daca prevede impedimente la casatorie pe motive rasiale sau politice.

Macini arata in mod explicit ca principiul personalitatii legilor este limitat de "ordinea publica internationala". In virtutea acesteia , legea straina nu se aplica atunci cand contravine normelor stabilite pentru un anumit teritoriu.



In aceeasi perioada Savigny admite ca in materie contractuala opereaza principiul autonomiei de vointa, dar cu conditia conformitatii legii straine cu "ordinea publica locala ".

Bartin [3] in Franta si Cristian von Bar [4] in Germania sunt cei care au sistematizat conceptia asupra exceptiei de ordine publica in dreptul international privat, acceptata astazi de toti autorii si consacrata in cvasitotalitatea codificarilor moderne de drept international privat , precum si in conventiile internationale in materia conflictelor de legi.





[1] H.Batiffol, P. Lagarde, Droit international prive, vol I-1993, n.354,p.567

[2] T.R.popescu , Drept internasional privat, Editura Romfel, Bucuresti,1994,p.53

[3] Etudes de droit international prive , 1899.

[4] Theorie und Praxis des IPR, 1889,v.I,p.132.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact