StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Executarea hotararilor penale : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Executarea hotararilor penale



EXECUTAREA HOTARARILOR PENALE

Sectiunea I

Dispozitii generale privind executarea hotararilor penale

1.  Punerea in executare a hotararilor penale – ultima faza a
procesului penal

Pentru asigurarea finalitatii procesului penal si realizarea tragerii la raspundere a persoanelor vinovate, nu este suficienta pronuntarea hotararii judecatoresti de condamnare, ci este necesara si punerea in aplicare a dispozitiilor cuprinse in aceasta hotarare.



Ca atare, dupa faza de judecata, a carei limita finala o constituie ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, urmeaza faza punerii in executare a acestei hotarari.

Punerea in executare a hotararilor judecatoresti penale este o faza autonoma a procesului penal in care organele judiciare desfasoara activitati specifice si care este chiar delimitata prin doua momente distincte si anume: a) momentul ramanerii definitive a hotararii penale; b) momentul punerii efective in executare a dispozitiilor din hotarare.

Punerea in executare a hotararilor penale de 949g61j finitive este ultima faza procesuala, fara de care procesul penal, in ansamblul sau, nu ar avea finalitate.

2. Caracterul executoriu al hotararilor penale

Spre deosebire de hotararile judecatoresti civile, care trebuie investite cu titlu executoriu, hotararile instantelor penale devin executorii la data cand au ramas definitive (art. 415).

Hotararea penala definitiva are autoritate de lucru judecat, daca este considerata ca fiind expresia adevarului in cauza care a facut obiectul judecatii (res iudicata pro veritate habetur) si nu mai este posibil un nou proces penal impotriva aceleasi persoane si cu privire la aceeasi fapta (non bis in idem).


Principiul autoritatii de lucru judecat a hotararilor penale de 949g61j finitive are doua efecte: a) un efect pozitiv, care consta in posibilitatea punerii in executare a dispozitiilor cuprinse in hotarare; b) un efect negativ, care consta in impiedicarea unui nou proces impotriva aceleasi persoane si cu privire la aceeasi fapta.

Hotararile nedefinitive sunt executorii atunci cand legea dispune aceasta. Este vorba de anumite hotarari ce pot fi supuse unei cai ordinare de atac care nu suspenda executarea (exemplu: hotararea prin care instanta dispune cu privire la revocarea, mentinerea sau luarea masurii arestarii inculpatului, art. 350, al.4).

3. Momentele ramanerii definitive a hotararilor judecatoresti penale

3.1.   Ramanerea definitiva a hotararii primei instante

Hotararile primei instante raman definitive:

a)      la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului;

b)      la data expirarii termenului de apel, cand: nu s-a declarat apel in termen; apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;

c)      la data retragerii apelului, daca acesta s-a produs dupa expirarea termenului de apel;

d)      la data expirarii termenului de recurs, in cazul hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins, cand: nu s-a declarat recurs in termen; recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;

e)      la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

f)       la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins.

3.2. Ramanerea definitiva a hotararii instantei de apel

Potrivit art. 416 1, hotararile instantei de apel raman definitive:

a)      la data expirarii termenului de recurs, cand: apelul a fost admis fara trimiterea spre rejudecare si nu s-a declarat recurs in termen; recursul declarat impotriva hotararilor in care apelul a fost admis fara trimiterea spre rejudecare, a fost retras inaintea termenului;

b)      la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor in care apelul a fost admis fara trimiterea spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;


c) la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararii in care apelul a fost admis fara trimiterea spre rejudecare.

3.3. Ramanerea definitiva a hotararii instantei de recurs

Potrivit art. 417, hotararea instantei de recurs ramane definitiva la data pronuntarii acesteia, cand: a) recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare; b) cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului; c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, in cazul respingerii recursului.

4. Instanta de executare

Punerea in executare a hotararilor penale este o atributie a instantelor de judecata. Instanta competenta sa puna in executare hotararea este prima instanta de judecata din cauza respectiva.

Astfel, potrivit art. 418, hotararea instantei penale, ramasa definitiva la prima instanta de judecata, la instanta de apel sau la instanta de recurs, se pune in executare de catre prima instanta de judecata.

Atunci cand hotararea a fost pronuntata de prima instanta, chiar de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta se pune in executare, dupa caz, de Tribunalul Municipiului Bucuresti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti.

Cand hotararea ramane definitiva in fata instantei ierarhic superioare, aceasta trimite instantei de executare un extras din acea hotarare, cu datele necesare punerii in executare, in ziua pronuntarii hotararii de catre instanta ierarhic superioara.

In aceleasi conditii se pun in aplicare si hotararile nedefinitive, dar executorii, cu exceptia celor privind masurile preventive care se pun in executare de instanta care le-a dispus.

Potrivit art. 419, instanta de judecata deleaga pe unul din judecatorii sai pentru efectuarea punerii in executare. In situatia in care, cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire sau impiedicare, judecatorul delegat poate sesiza instanta de executare, care va rezolva incidentele respective, pronuntandu-se printr-o sentinta, dupa concluziile procurorului si ascultarea partilor (art.460 din Codul de procedura penala).


Sectiunea a II-a

Punerea in executare a hotararilor

1. Punerea in executare a pedepselor principale

1.1. Punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare.

Mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond, sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara. Mandatul se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare; data emiterii; datele privitoare la persoana condamnatului; numarul si data hotararii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o; pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat; timpul retinerii si arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei; mentiunea daca cel condamnat este recidivist; ordinul de arestare si de detinere; semnatura judecatorului delegat; stampila instantei de executare.

Daca cel condamnat se afla in stare de libertate, o data cu emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara. Ordinul se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare; data emiterii; datele privitoare la persoana condamnatului; pedeapsa pronuntata impotriva acestuia; numarul si data hotararii de condamnare; denumirea instantei care a pronuntat-o; numarul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele condamnatului; dispozitia de interzicere a parasirii tarii; semnatura judecatorului delegat; stampila instantei de executare.

Legea prevede, in art. 421, ca pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare se trimit doua exemplare, dupa caz, organului de politie, cand condamnatul este liber, comandantului locului de detinere, cand condamnatul este arestat, sau comandantului unitatii militare unde condamnatul face serviciul militar.

Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite de indata cate un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.

In situatia in care cel condamnat se afla in stare de libertate, organele de executare au obligatia de a lua masurile prevazute de lege in vederea


punerii in executare a mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii, in ziua primirii acestora.

Pe baza mandatului de executare, organul de politie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al mandatului de executare.

Pentru punerea in executare a mandatului emis in baza unei hotarari definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Cand executarea mandatului se face fata de un condamnat in a carei ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela ori o persoana care, datorita varstei, bolii, sau altei cauze, are nevoie de ajutor, organul de politie are obligatia sa instiinteze autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire.

Cand condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se inmaneaza de catre comandantul locului de detinere. Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei. O copie de pe procesul-verbal se trimite instantei.

Cand comandantul unitatii militare primeste mandatul de executare, ii inmaneaza un exemplar condamnatului si ia masuri pentru trimitere acestuia la locul de executare a pedepsei.

Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia si iau masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei.

1.2. Punerea in executare a pedepsei inchisorii cu executarea la locul de munca

Atunci cand instanta, tinand seama de gravitatea faptei, de imprejurarile in care a fost comisa, de conduita profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate,ea poate dispune executarea pedepsei in unitatea in care condamnatul isi desfasoara activitatea sau in alta unitate.

Astfel, potrivit art. 4221, pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca se pune in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul se emite de instanta de executare, se intocmeste in 4 exemplare si


cuprinde, pe langa mentiunile prevazute in art. 420, si urmatoarele date: denumirea si sediul unitatii unde se executa pedeapsa; dispozitia de executare a pedepsei catre conducerea unitatii si de retinere si varsare la bugetul statului a cotei prevazute de lege.

Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare emis, se trimite cate un exemplar unitatii unde se va executa pedeapsa, condamnatului si organului de politie din localitatea in care isi are sediul unitatea. O copie de pe dispozitivul hotararii se trimite de instanta de executare, consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul.

1.3. Punerea in executare a amenzii penale

Potrivit art. 425, persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii.



Cand cel condamnat se gaseste in imposibilitatea de a achita integral amenda in termenul de 3 luni, instanta de executare, la cererea condam­natului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult 2 ani, in rate lunare.

In conditiile in care obligatia de plata a amenzii penale nu este indeplinita, instanta de executare comunica organelor competente un extras de pe acea parte a dispozitivului care priveste aplicarea amenzii, in vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

2. Punerea in executare a pedepselor complementare

Pedepsele complementare prevazute de legea penala sunt interzicerea exercitiului unor drepturi si degradarea militara.

Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul hotararii, consiliului local in a carui raza isi are domiciliul condamnatul si organului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi.

Drepturile interzise la care se refera art. 426 sunt cele stipulate de art. 64 din Codul penal, respectiv: dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat; dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s­a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii; drepturile parintesti; dreptul de a fi tutore sau curator.


Pedeapsa degradarii militare se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarare, dupa caz, comandantului unitatii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul.

3. Punerea in executare a masurilor de siguranta 3.1. Obligarea la tratament medical

Masura de siguranta a obligarii la tratament medical se dispune atunci cand faptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice cu alcool, stupefiante sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate (art.113 din Codul penal).

Astfel, potrivit art. 429, masura de siguranta a obligarii la tratamentul medical luata printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul medico-legal, directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.

Directia sanitara va comunica de indata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa se faca tratamentul

La luarea masurii obligarii la tratament medical, persoana la care se refera masura are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata iar la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.

Instanta de executare comunica persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical ca este obligata sa se prezinte de indata la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul, atragandu-i-se atentia ca in caz de nerespectare a masurii luate se va dispune internarea medicala.

In cazul in care obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viata ori priveste o persoana aflata in stare de detinere, comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul medico-legal se face administratiei locului de detinere.

Unele obligatii in legatura cu executarea obligarii la tratament medical revin si unitatii sanitare la care a fost repartizat faptuitorul pentru efectuarea tratamentului. Astfel, potrivit art. 430, unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instantei: daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a   urma   tratamentul;   sustragerea   de   la   efectuarea   tratamentului   dupa


prezentare; cand masura dispusa de instanta nu este sau nu mai este necesara, insa pentru inlaturarea starii de pericol pe care o prezinta persoana obligata la tratament este indicat un alt tratament; daca pentru efectuarea tratamentului medical este necesara internarea medicala.

Atunci cand unitatea sanitara nu se afla in circumscriptia instantei care a dispus executarea, comunicarea pentru celelalte 3 cazuri cu exceptia prezentarii pentru tratament, se face catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla unitatea sanitara.

Dupa ce primeste comunicarea, instanta dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta a obligarii la tratament medical.

Persoana obligata la tratament medical are dreptul sa ceara examinarea sa de catre un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei.

Dupa primirea raportului medico-legal si a concluziilor medicului specialist, instanta asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si ale aparatorului acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, atunci cand considera necesar, dispunand fie inlocuirea tratamentului, fie internarea medicala.

Daca persoana fata de care s-a luat masura de siguranta nu are aparator, i se asigura un avocat din oficiu.

O copie de pe hotararea definitiva a instantei se comunica instantei de executare.

3.2. Internarea medicala

Masura de siguranta a internarii medicale se poate lua, potrivit dispozitiilor art. 114 din Codul penal, cand faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate.

Potrivit art. 432, masura de siguranta a internarii medicale luata printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a unei copii de pe raportul medico-lega, directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.

La luarea masurii internarii medicale, persoana la care se refera masura respectiva are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata, iar la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare din judetul de domiciliu al persoanei fata de care s-a luat aceasta masura.


Judecatorul delegat al instantei de executare comunica judecatoriei, in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea, data la care s-a facut internarea, pentru luarea in supraveghere.

Dupa primirea comunicarii, judecatorul delegat al judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, daca internarea medicala mai este necesara. In acest scop, judecatorul delegat dispune intocmirea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura internarii medicale si, dupa primirea acestuia, sesizeaza judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, inlocuirii sau incetarii masurii.

Legea prevede, in art. 433, ca directia sanitara este obligata sa efectueze internarea, incunostintand despre aceasta instanta de executare.

In situatia in care persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale refuza sa se supuna internarii, executarea acestei masuri se va face cu sprijinul organelor de politie. In vederea executarii masurii internarii medicale, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Daca persoana impotriva careia s-a luat masura internarii medicale nu este gasita, directia sanitara constata aceasta printr-un proces-verbal si sesizeaza organele de politie pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal impreuna cu un exemplar al sesizarii adresate organelor de politie se trimit instantei de executare.

Unitatea sanitara la care s-a facut internarea are obligatia, in cazul cand considera ca internarea nu mai este necesara, sa incunostinteze judecatoria in a carei circumscriptie se gaseste unitatea sanitara. Judecatoria, dupa primirea sesizarii judecatorului delegat sau a incunostintarii unitatii sanitare, ascultand concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura internarii, atunci cand aducerea acesteia in fata instantei este posibila, si ale aparatorului sau, precum si ale expertului care a intocmit raportul medico-legal, atunci cand considera necesar, dispune, dupa caz, mentinerea internarii medicale, incetarea acesteia sau inlocuirea cu masura obligarii la tratament medical.

Incetarea sau inlocuirea masurii internarii poate fi ceruta si de persoana internata sau de procuror. In acest caz, judecatoria dispune efectuarea raportului medico-legal.

Daca persoana internata nu are aparator, i se asigura un avocat din oficiu.


O copie de pe hotararea definitiva prin care s-a dispus mentinerea, inlocuirea sau incetarea internarii medicale se comunica instantei de executare.

3.3. Interzicerea unei functii sau profesii

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se poate dispune, conform art. 115 din Codul penal, impotriva celui care a savarsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei functii, ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau ocupatii.

Pentru punerea in executare a acestei masuri, instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii, organului competent sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei.

3.4. Interzicerea de a se afla in anumite localitati

In conformitate cu prevederile art. 116 din Codul penal, cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni, daca instanta constata ca prezenta acesteia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau in alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, ea poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla in acea localitate sau in alte localitati anume determinate prin hotararea de condamnare.

Potrivit art. 436, aceasta masura se pune in executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotarari, organului in drept sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei.

Organul in drept este organul de politie din localitatea in care este interzisa prezenta faptuitorului, acesta avand obligatia sa asigure executarea masurii si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere a faptuitorului de la executarea masurii de siguranta.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi amanata sau intrerupta de organul care are indatorirea sa asigure executarea acestei masuri, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica amanarea sau intreruperea.

Persoana cu privire la care s-a luat masura interzicerii unei functii sau profesii sau interzicerii de a se afla in anumite localitati poate cere instantei corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie locuieste, revocarea masurii, cand temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat. Revocarea poate fi ceruta si de procuror.


Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei fata de care este luata masura, dupa ascultarea concluziilor aparatorului acesteia si ale procurorului.

3.5. Expulzarea

Masura de siguranta a expulzarii consta in interzicerea cetateanului strain sau a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii noastre, care a comis o infractiune, de a ramane pe teritoriul tarii (art. 117 din Codul penal).

Potrivit art. 438, cand prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca, la data liberarii, condamnatul sa fie predat organului de politie, care va proceda la efectuarea expulzarii.

Daca masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea in vederea expulzarii se face organului de politie, imediat ce hotararea a ramas definitiva.

In vederea punerii in executare a masurii expulzarii, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Daca persoana fata de care s-a luat masura expulzarii nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instantei de executare.

3.6. Confiscarea speciala

Potrivit art. 118 din Codul penal, sunt supuse confiscarii speciale: bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala; bunurile care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni, daca au fost utilizate la comiterea acesteia si daca sunt ale faptuitorului; bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte sau pentru a rasplati pe faptuitor; bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia; bunurile a caror detinere este interzisa de lege.



Asa cum prevede art. 439, masura de siguranta a confiscarii speciale luata prin ordonanta sau hotarare se executa dupa cum urmeaza: lucrurile


confiscate se predau organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit legii; cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta, dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se un proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.

3.7. Interdictia de a reveni la locuinta familiei pe o perioada determinata

Masura de siguranta a interdictiei de a reveni la locuinta familiei pe o perioada determinata poate fi dispusa de instanta fata de persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru loviri sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice sau psihice, savarsite asupra membrilor de familie, daca se constata ca prezenta acestuia in locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri de familie (art. 1181 din Codul penal).

Potrivit art. 4391, cand prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a interdictiei de a reveni la locuinta familiei pe o perioada determinata, o copie de pe dispozitivul hotararii se comunica organului de politie in a carui raza teritoriala se afla locuinta familiei.

Daca pedeapsa inchisorii se executa intr-un loc de detentie, se face mentiunea in mandatul de executare a pedepsei inchisorii sa i se puna in vedere condamnatului, la data liberarii, sa se prezinte la organul de politie. Totodata, se trimite o copie de pe dispozitivul hotararii, comandantului locului de detinere.

Organul de politie are indatorirea sa asigure executarea masurii luate prin supravegherea respectarii interdictiei de a reveni la locuinta familiei si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executarea masurii.

4. Punerea in executare a dispozitiilor privind inlocuirea raspunderii penale si a celor prin care s-au aplicat sanctiunile prevazute de art.181 din Codul penal

In cazul inlocuirii raspunderii penale, executarea mustrarii si a mustrarii cu avertisment se efectueaza conform prevederilor art. 487. Astfel, in cazul in care s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. Cand, din orice imprejurari, masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii ori, daca este cazul, tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul. De


asemenea, in cazul inlocuirii raspunderii penale, efectuarea amenzii se face potrivit art. 442 si 443.

Executarea mustrarii si mustrarii cu avertisment se efectueaza conform art. 487, care se aplica in mod corespunzator, iar executarea amenzii se efectueaza potrivit art. 442 si 443.

5.  Punerea in executare a amenzii judiciare si a cheltuielilor
judiciare avansate de stat

Amenda judiciara va fi pusa in executare de catre organul judiciar care a aplicat-o. Punerea in executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv ce priveste aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.

Dispozitia din hotararea penala privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se executa de catre organul judiciar care a aplicat-o. Cand obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanta, punerea in executare se face de catre procuror.

Executarea cheltuielilor se face, potrivit legii, de organele care executa amenda penala.

6. Punerea in executare a dispozitiilor civile din hotarare
6.1. Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate

Potrivit art. 444, cand prin hotararea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla in pastrare sau la dispozitia instantei de executare, restituirea se face de catre judecatorul insarcinat cu executarea, prin remiterea acelor lucruri persoanelor in drept. In acest scop sunt incunostintate persoanele carora urmeaza sa li se restituie lucrurile. Daca, in termen de 6 luni de la primirea incunostintarii, persoanele chemate nu se prezinta pentru a le primi, lucrurile trec in patrimoniul statului. Instanta constata aceasta prin incheiere si dispune predarea lucrurilor organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legale.

Atunci cand restituirea nu s-a putut efectua deoarece nu se cunosc persoanele carora ar trebui sa le fie restituite bunurile si nimeni nu le-a reclamat in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii sau de la data dispunerii masurii de catre organul de urmarire penala, se aplica aceeasi procedura de trecere in patrimoniul statului.


6.2. Inscrisurile declarate false

Executarea sau punerea in executare a dispozitiei hotararii penale prin care un inscris este declarat fals se face, potrivit art. 445, de catre judecatorul delegat. Cand inscrisul a fost declarat fals in totalitatea lui, se face mentiune de anulare pe fiecare pagina, iar in caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul. Inscrisul declarat fals ramane la dosarul cauzei.

Atunci cand se impune ca despre inscrisul declarat fals sa se faca mentiune in documentele unei unitati din cele prevazute de art. 145 din Codul penal, se va trimite acesteia o copie de pe hotarare

Daca se dovedeste existenta unui interes legitim, instanta poate dispune eliberarea unei copii de pe inscrisul sub semnatura privata declarat fals. De asemenea, atunci cand constata existenta unui interes legitim, instanta poate dispune restituirea inscrisului oficial partial falsificat.

6.3. Despagubirile civile si cheltuielile judiciare

Potrivit art. 446, dispozitiile din hotararea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

Sectiunea a III-a

Alte dispozitii privind executarea

1. Schimbari in executarea unor hotarari

1.1. Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei

Daca instanta de judecata constata ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia si daca sunt intrunite si celelalte conditii prevazute de lege, ea poate dispune suspendarea conditionata a pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. Durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei, precum si durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie termen de incercare in cadrul caruia condamnatul trebuie sa dea dovada de un comportament care sa justifice suspendarea.

Daca in timpul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Atunci cand, pana la expirarea termenului de incercare, cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare


definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Cand se constata ca cel condamnat mai savarsise o infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea termenului de incercare, suspendarea executarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se anuleaza.

Potrivit art. 447, asupra revocarii sau anularii suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se pronunta din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Daca revocarea suspendarii executarii pedepsei s-ar putea dispune datorita nerespectarii obligatiilor civile stabilite prin hotarare, partea interesata sau procurorul sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in vederea revocarii suspendarii pedepsei.

In cazul pedepsei la locul de munca, revocarea sau anularea executarii pedepsei se dispune, dupa caz, de catre instanta de executare sau de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa, ori de catre instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. Sesizarea instantei se face din oficiu de catre procuror, de unitatea sau de organul de politie. Atunci cand condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta poate fi sesizata si de catre cel condamnat.

1.2. Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata

Potrivit art.55 alin. 2 din Codul penal, in cazul in care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a implinit 60 de ani in timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se inlocuieste cu inchisoarea pe timp de 25 de ani.

Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii se dispune din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat de catre instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere. Hotararea de inlocuire, ramasa definitiva, se pune in executare dupa normele procesual penale comune.


1.3.   Alte modificari de pedepse

In cadrul procedurii de punere in executare a hotararii sau in timpul executarii pedepsei, pot sa apara, pe baza unei hotarari definitive, unele situatii care sa determine modificarea pedepsei pronuntate. Aceste situatii, potrivit art. 449, sunt: concursul de infractiuni; starea de recidiva; descoperirea unor acte care intra in continutul aceleasi infractiuni.

In aceste situatii, modificarea pedepsei se dispune de catre instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand condamnatul se afla in stare de detentie ori executa pedeapsa la locul de munca, de catre instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa. Instanta se sesizeaza din oficiu, la cererea procurorului sau a celui condamnat.

1.4. Inlocuirea pedepsei amenzii

Potrivit art. 631 din Codul penal, in cazul in care cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, tinand seama de partea din amenda care a fost achitata. Consecinta inlocuirii amenzii revine instantei de executare, potrivit art.4491. In acest scop, instanta de executare se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizata de catre organul care, potrivit legii, executa amenda.

1.5.   Liberarea conditionata

Inainte de executarea in intregime a pedepsei, poate beneficia de liberarea conditionata condamnatul care executa o anumita fractiune din pedeapsa, care este staruitor in munca, este disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare. Ca atare, pentru liberari conditionate, in fiecare penitenciar functioneaza o comisie de propuneri care examineaza situatia fiecarui condamnat si intocmeste un proces-verbal pe care, daca propune liberarea conditionata, il inainteaza instantei competente.

Potrivit art. 450, liberarea conditionata se dispune la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau de tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara.

Atunci cand instanta constata ca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotararea de respingere, ea fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea sa poate fi reinnoita.


Termenul nu poate fi mai mare de 1 an si curge de la ramanerea definitiva a hotararii.

Judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau, dupa caz, tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate in cazul cand instanta care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta. Hotararea instantei este supusa recursului. Termenul de recurs este de 3 zile. Recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.

Instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice locului de detinere copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii conditionate.

1.6. Incetarea executarii pedepsei la locul de munca

Incetarea executarii pedepsei la locul de munca poate fi dispusa la cererea conducerii unitatii unde condamnatul isi desfasoara activitatea sau a condamnatului, atunci cand acesta a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de indreptare, a avut o conduita buna, a fost disciplinat si staruitor in munca.



Potrivit art. 4501, incetarea executarii pedepsei la locul de munca se dispune de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa.

Atunci cand respinge cererea de incetare a executarii pedepsei la locul de munca, prin hotararea de respingere, instanta fixeaza, si termenul dupa expirarea caruia poate fi reinnoita cererea, termen care nu poate sa fie mai mare de un an.

Daca in intervalul de timp de la incetarea executarii pedepsei la locul de munca si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat a comis din nou o infractiune, instanta poate dispune revocarea incetarii executarii pedepsei la locul de munca. Competenta revine tot judecatoriei pe a carei raza teritoriala se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa.

Impotriva hotararii prin care se pronunta instanta, pot fi exercitate caile ordinare de atac, termenul de recurs fiind de 3 zile. Recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.

Legea prevede ca instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva sa comunice unitatii unde se executa pedeapsa, precum si organului de politie din localitatea in care isi are sediul unitatea, copie de pe dispozitivul in care s-a dispus incetarea executarii pedepsei.


1.7. Inlocuirea executarii pedepsei pentru militari

Executarea pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani de catre militarii in termen se face intr-o inchisoare militara in cazurile prevazute de lege, precum si in cazurile in care instanta de judecata, tinand seama de imprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.

Condamnatii care au devenit militari dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare vor executa pedeapsa intr-o inchisoare militara.

Potrivit art. 451, competenta de a dispune inlocuirea executarii pedepsei inchisorii cu executarea in inchisoarea militara revine tribunalului militar in a carui raza teritoriala se gaseste unitatea militara din care face parte cel condamnat, la sesizarea comandantului.

Condamnatii care au fost trecuti in rezerva inainte de inceperea executarii pedepsei vor executa pedeapsa intr-un loc de detinere. In acest caz, competenta de a dispune inlocuirea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara cu executarea intr-un loc de detinere revine tot tribunalului militar in a carui raza teritoriala se afla unitatea militara din care facea parte condamnatul. Instanta va dispune din oficiu sau la sesizarea comandantului unitatii militare.

Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de indreptare, partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat in mod deosebit, reducerea poate depasi o treime, putand cuprinde chiar tot restul pedepsei.

Potrivit art. 452, reducerea pedepsei ce se executa in inchisoarea militara se face la sesizarea comandantului inchisorii, iar competenta revine tribunalului militar in a carui raza teritoriala se afla inchisoarea militara.

2. Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

Potrivit art. 453, cazurile in care poate fi depusa amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata sunt:

a)   cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala grava care face imposibila executarea pedepsei, iar instanta apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. In acest caz, executarea pedepsei se amana pana cand starea de sanatate a condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa sa poata fi pusa in executare;

b)   cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In acest caz, executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea;


c) cand, din cauza unei imprejurari speciale, executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familia sa sau unitatea unde lucreaza. In acest caz, executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai o singura data.

Potrivit art. 453, alin. 2, cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata poate fi formulata de: procuror; condam­nat; reperezentantul legal al condamnatului; aparatorul condamnatului; sotul condamnatului; conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul, atunci cand amanarea se solicita datorita unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea respectiva daca pedeapsa s-ar pune in executare imediat.

Cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o.

Sentinta se pronunta cu privire la cererea de amanare a executarii pedepsei potrivit procedurii comune. De asemenea, instanta de executare tine evidenta amanarilor acordate si, la expirarea termenului, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la indeplinire.

Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul va respecta urmatoarele obligatii: a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta; b) sa se prezinte la instanta ori de cate ori este chemat sau la organul de politie desemnat cu supravegherea de catre instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus amanarea; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme.

Pe durata amanarii executarii pedepsei, instanta poate impune condamnatului sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite de instanta; c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoane impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestia, direct sau indirect; d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; f) sa nu execute profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta.

Instanta competenta sa se pronunte asupra acordarii sau amanarii executarii pedepsei este instanta de executare.

Instanta de executare comunica hotararea prin care s-a dispus amanarea pedepsei, in ziua in care aceasta devine definitiva, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste condamnatul, jandarmeriei, politiei


comunitare, organelor competente sa elibereze pasapoartele, organelor de frontiera, precum si altor institutii in vederea asigurarii obligatiilor impuse. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata amanarii.

In caz de incalcare, cu rea-credinta, a obligatiilor, instanta revoca amanarea si dispune punerea in executare a pedepsei privative de libertate. Organul de politie desemnat cu supravegherea de catre instanta verifica periodic respectarea obligatiilor de catre condamnat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata instanta de executare.

Instanta de executare tine evidenta amanarilor acordate si, la expirarea termenului, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea la indeplinire a acestuia. Daca nu s-a stabilit un termen, judecatorul delegat al instantei de executare este obligat sa verifice periodic daca mai subzista cauza care a determinat amanarea executarii pedepsei, iar cand constata ca aceasta a incetat, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare sau, dupa caz, pentru aducerea lui la indeplinire.

3. Intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata

Spre deosebire de amanarea executarii pedepsei, care poate fi acordata inainte de intreruperea executarii, intreruperea executarii pedepsei presupune ca executarea sa fi inceput.

Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi intrerupta, potrivit art. 455, in aceleasi cazuri in care poate fi dispusa amanarea executarii pedepsei, respectiv: a) cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa; b) cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an; c) cand, din cauza unor imprejurari speciale, executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucreaza.

Cererea pentru intreruperea executarii pedepsei poate fi formulata de aceleasi persoane ca si in cazul amanarii executarii pedepsei. Astfel, titularii cererii de intrerupere a pedepsei pot fi: procurorul; condamnatul; reprezentantul legal al condamnatului; aparatorul; sotul condamnatului; conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul, cand este cazul.

Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii pedepsei este instanta de executare sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau, dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare.


Instanta care a acordat intreruperea comunica de indata aceasta masura locului de detinere sau, dupa caz, unitatii unde condamnatul executa pedeapsa si organului de politie, iar daca intreruperea a fost acordata de instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea, aceasta comunica masura luata si instantei de executare.

Instanta de executare, administratia locului de detinere si unitatea unde condamnatul executa pedeapsa tin evidenta intreruperilor acordate. Daca, la expirarea termenului de intrerupere, cel condamnat la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere, administratia trimite de indata o copie de pe mandatul de executare organelor de politie in vederea executarii. Pe copia mandatului de executare se mentioneaza si cat a mai ramas de executat din durata pedepsei. Daca, la expirarea termenului de intrerupere, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca nu se prezinta la unitate, aceasta instiinteaza de indata instanta de executare.

Administratia locului de detinere sau unitatea comunica instantei de executare data la care a inceput executarea pedepsei.

Timpul cat executarea a fost intrerupta nu se socoteste in executarea pedepsei.

4. Inlaturarea sau modificarea pedepsei

Potrivit art. 458, cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsa mai usoara decat cea care se executa ori urmeaza a se executa, instanta ia masuri pentru indeplinirea, dupa caz, a dispozitiilor art. 12,14 si 15 din Codul penal.

Astfel, art. 12 Cod penal prevede ca legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute de legea noua si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi, iar art. 14 si 15 din Codul penal reglementeaza aplicarea obligatorie, respectiv aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive.

Aplicarea acestor dispozitii se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de catre instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, de catre instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de munca.

Inlaturarea sau modificarea pedepsei se produce si ca urmare a amnistiei sau gratierii. Astfel, potrivit art. 459, aplicarea amnistiei, cand aceasta intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii, precum si aplicarea


gratierii se fac de catre un judecator de la instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca.

Sectiunea a IV-a

Dispozitii comune

1. Procedura la instanta de executare

In cadrul procedurii de punere in executare a hotararii definitive, precum si in cursul executarii propriu-zise a dispozitiilor hotararii, instantei de executare ii revine rolul principal in rezolvarea incidentelor care ar putea surveni1. Astfel, in art. 460 sunt cuprinse unele dispozitii comune privind procedura aplicata de instanta de executare in rezolvarea situatiilor ce privesc punerea in executare a hotararilor penale de 949g61j finitive, respectiv:

a) toate dispozitiile privitoare la judecata se aplica in mod corespunzator in faza executarii hotararilor penale; b) in toate cazurile, presedintele instantei dispune citarea partilor interesate si ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu in cazurile de asistenta juridica obligatorie; c) condamnatul arestat este dus la judecata; d) participarea procurorului este obligatorie; e) instanta se pronunta prin sentinta dupa primirea concluziilor procurorului si ascultarea partilor; f) aceeasi procedura se aplica si atunci cand competenta revine instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde executa pedeapsa condamnatul. Aceste instante vor comunica solutia instantei de executare.

2. Contestatia la executare

Literatura juridica defineste contestatia la executare ca fiind un procedeu jurisdictional de rezolvare a cererilor sau plangerilor ocazionate de punerea in executare a hotararilor penale.

Potrivit art. 461, contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri: a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea precizata in hotararea de condamnare; c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact