Omisiunea sesizarii organelor judiciare

Omisiunea sesizarii organelor judiciare

Notiune. Intre functionarii publici si organele judiciar trebuie sa existe o stransa legatura in combaterea fenomenului infractional. Acestora le revine obligatia de a incunostinta organele competente, prevazute de lege, despre savarsirea infractiunilor d 414i86e e care au luat la cunostinta cu ocazia serviciului.

Obiectul infractiunii. Ceea ce protejeaza legea, sunt relatiile sociale privind infaptuirea justitiei pt a caror existenta este necesar ca orice functionar public care in decursul efectuarii serviciului sau, ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sa anunte de indata procurorul sau organul de urmarire penala.

Obiectul material nu poate fi "actul de serviciu" in care functionarul nu a mentionat, desi era obligat la aceasta, infractiunea despre care a luat cunostinta, deoarece fapta nu este o infractiune de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Subiectii. Omisiunea sesizarii organelor judiciare poate fi savarsita numai de functionarii publici. Varianta agravanta din punctul de vedere al subiectului activ, cunoaste o restrangere si mai mare. In acest caz este necesar ca faptuitorul sa fie un functionar public cu atributii de conducere sau de control. Fapta este o infractiune corelativa si subsecventa. Ea se afla intr-un ase

menea raport necesar cu infractiunea nedenuntata fata de care are o pozitie secundara.

Continutul constitutiv. Conduita faptuitorului consta in omisiunea sesizarii de indata a unei infractiuni in legatura cu serviciul sau. Elementul material al faptei este alcatuit intotdeauna dintr-o inactiune. Obligatia de a denunta fapta trebuie realizata de indata.

Urmarea infrcatiunii apare sub forma unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei.

Vinovatia consta in intentie directa sau indirecta precum si in culpa.

Formele infractiunii si sanctiunea. Consumarea infractiunii se produce in momentul in care s-a epuizat intervalul de timp obiectiv necesar subiectului pentru a aduce la cunostinta autoritatii indicate de lege existenta infractiunii. Infractiunea poate avea un caracter continuu atunci cand se prelungeste dincolo de momentul consumarii ei.

In forma tipica pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 5 ani. Pentru forma agravanta saanctiunea este inchisoarea de la 6 luni la 7 ani.