StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Pluralitatea de infractiuni : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Pluralitatea de infractiuni



PLURALITATEA DE INFRACTIUNI


Aspecte generale

Pluralitatea de infractiuni este desemnata de situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, cat si de situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. Aceasta pluralitate este prevazuta expres in Codul penal in art.



Formele acesteia sunt: concursul de infractiuni; recidiva; pluralitatea intermediara.

Primele doua sunt forme de baza ale pluralitatii de infractiuni, iar ultima reprezinta o forma mixta a celor doua, creand o stare intermediara.

I. Concursul de infractiuni (art. 33 C. pen.) 434c23e

Definitie. Prin concurs de infractiuni este desemnata forma pluralitatii de infractiuni ce consta din savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele.

Conditii:

- sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni; acestea pot fi de natura si gravitate deosebite, pot fi prevazute in Codul penal, in legi speciale sau in legile nepenale cu dispozitii penale si pot avea forma: faptului consumat; tentativei pedepsibile; asimilate tentativei. Nu intereseaza forma de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile; nu are importanta daca infractiunile sunt simple, continue, deviate, continuate, complexe, progresive sau de obicei;

sa fie savarsite de aceeasi persoana; unitatea de subiect activ este esenta concursului de infractiuni; conditia este indeplinita si atunci cand faptuitorul are calitatea de autor, instigator, complice sau atunci cand faptuitorul a comis unele infractiuni in timpul minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani;

sa fie savarsite mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului pentru vreuna dintre ele; nu pot constitui concurs de infractiuni decat infractiunile pentru care faptuitorul inca n-a fost condamnat definitiv;

- infractiunile comise ori cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii, adica sa poata atrage raspunderea penala; daca se constata existenta unor cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare) sau daca intervine o cauza ce inlatura raspunderea penala (minoritatea) si ramane o singura infractiune, nu exista concurs de infractiuni.

Formele concursului de infractiuni

Concursul real (concurs material) - art. 33 Iit. a C. pen. .

Concursul ideal (concurs formal) - art. 33 Iit. b C. pen.

Concursul real

Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana ca urmare a savarsirii mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Exemplu, o persoana savarseste intr-o zi o infractiune de furt sau in alta zi o infractiune de talharie

Caracterizare:

- Infractiunile ce formeaza concursul real pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

- In functie de legaturile care exista intre infractiunile concurente se disting doua modalitati ale concursului:

Concurs real simplu (intre infractiuni nu exista o alta legatura decat cea personala); Concurs real calificat (intre infractiuni pot exista mai multe conexiuni, printre care: Conexitate topografica (savarsite in acelasi loc); Conexitate cronologica (savarsirea infractiunilor simultan sau succesiv); Conexitate consecventionala (cand o infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni); Conexitate etiologica (cand se savarseste o infractiune pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni).

Concursul ideal

Definitie. Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni de catre aceeasi persoana care, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni. Exemplu, prin acelasi foc de arma a fost ucisa o persoana, iar alta a fost ranita.



Caracterizare

- se savarseste printr-o singura fapta;

- rezultatul este savarsirea a cel putin doua infractiuni;

- infractiunile ce formeaza concursul ideal pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de natura diferita (concurs eterogen);

- infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu intentie (directa sau indirecta), dar si unele cu intentie si altele din culpa.

Tratamentul penal al concursului de infractiuni

Sisteme de sanctionare Sistemul cumulului aritmetic presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, adunarea acestora si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor; s-a reprosat acestui sistem ca este rigid si ca poate depasi durata de viata a omului, nedandu-i acestuia posibilitatea sa dovedeasca indreptarea lui;

Sistemul absorbtiei presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grave dintre acestea; acestui sistem i se reproseaza ca se executa pedeapsa cea mai grava, celelalte ramanand astfel nepedepsite; Sistemul cumulului juridic presupune stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta si executarea celei mai grave dintre acestea, pedeapsa care poate fi marita pana la maximul ei special si adaugarea unui

spor. Acesta este sistemul adoptat si aplicat de Codul nostru penal.

Sanctionarea concursului de infractiuni

Aplicarea pedepselor principale (art. 34 C. pen.)

Sistemul cumulului juridic cunoaste doua etape:

- stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune;

- aplicarea pedepsei care poate fi sporita:

a) cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 5 ani;

c) cand s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la jumatate din acel maxim;

d) cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda, in totul sau in parte;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b, la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c.

Aplicarea pedepselor complementare (art. 35 C. pen.)

a) daca s-a stabilit o singura pedeapsa complementara pentru una din infractiunile concurente, aceasta se va aplica pe langa pedeapsa principala aplicata concursului de infractiuni;

b) in cazul in care s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita pentru infractiunile concurente se vor aplica toate;

c) daca pedepsele complementare stabilite sunt de aceeasi natura, dar cu un continut diferit se vor aplica toate; iar daca pedepsele comple-mentare sunt de aceeasi natura si cu continut diferit se va aplica cea mai grea.

Aplicarea masurilor de singuranta (art. 35 alin. 4 C. pen.)

Avand in vedere scopul masurilor de siguranta, de a inlatura o stare de pericol si de a preveni savarsirea de noi infractiuni (art. 111 C. pen.), s-a prevazut cumularea masurilor de siguranta de natura deosebita. Este posibila cumularea masurilor de siguranta chiar de aceeasi natura daca scopul lor este diferit.

Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente (art. 36 C. pen.) se pune in urmatoarele ipoteze:

- infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune este judecat ulterior pentru infractiunile concurente;

- cand dupa ce o hotarare a ramas definitiva se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta;

- contopirea pedepselor pentru concursul de infractiuni se va face si in situatia in care condamnatul a executat in total ori in parte condamnarea, cu precizarea ca se va scade din durata pedepsei aplicate pentru tot cumulul, ceea ce s-a executat;

- pedeapsa in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa cu detentiunea pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact