StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Continutul, trasaturile si clasificarea creditului bancar Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul, trasaturile si clasificarea creditului bancar



Continutul, trasaturile si clasificarea creditului bancar


Creditul sau relatia de credit reprezinta o categorie importanta a relatiilor economice de piata. Operatiunile economice din care decurge aceasta relatie sunt: vanzarea de marfuri sau prestarea de servicii a caror plata urmeaza sa se faca la o data ulterioara, numita scadenta si acordarea de imprumuturi in bani unor persoane fizice sau juridice pe o perioada determinata.

Conceptul de credit se poate confunda in practica monetar – financiara cu banii si cu finantele. Putem spune ca banii si finantele au insa functii care le asigura relativa independenta si de aici orice identitate intre cele trei notiuni: bani – finante – credit duce la concluzii incompatibile cu adevarul stiintific si cu practica monetar financiara.




Creditul se poate transforma fie in bani, fie in finante, numai in cadrul rotatiei de ansamblu a mijloacelor materiale si monetare. Trebuie retinut faptul ca, in timp ce finantele presupun capitaluri deja formate, care se acumuleaza, creditul reprezinta un efect al proceselor economice, in urma carora apar capitaluri temporar disponibile.

In literatura de specialitate, romana si straina, definitia creditului si acceptiunile care i se dau sunt destul de diferite.

Un prim mod de a defini creditul si poate cel mai simplu, este acela prin care creditul este o forma speciala de miscare a valorilor, vanzare de marfuri cu plata amanata sau cu transferarea temporara de moneda cu tit 131e42b lu de imprumut.

„Creditul , in esenta, reprezinta schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”.

Pe masura ce societatea se dezvolta, acest concept incorporeaza tot mai multe trasaturi si atribute; asa se si explica faptul ca el este considerat cand capital, cand bani, cand finante. Alti ganditori afirma ca el (creditul) reprezinta circulatia capitalului de imprumut. Aceste neconcordante isi au originea si in faptul ca nu exista un mod unitar de gandire in ceea ce priveste geneza creditului si nici a surselor de formare. Dupa unii, aparitia de capitaluri temporar libere s-ar datora modului cum circula, se uzeaza si se recupereaza fondurile (capitalurile) fixe; altii intrevad unele nesincronizari intre productie si circulatie, intre aprovizionare si productie, chiar plata salariilor la intervale diferite colaborata cu depunerile in conturile bancare ale disponibilitatilor pe care le detin diferiti agenti economici, populatia formeaza una din sursele creditului bancar.

In conceptia prestigiului monetarist roman, profesor Victor Slavescu, creditul si operatia de credit constituie acest fapt economic atunci cand este vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic in folosinta altui subiect economic, cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui mai tarziu la un termen fixat suma primita plus o suma de bani care se cheama interes sau dobanda.

Creditul sau relatiile de credit presupun anumite relatii banesti de repartitie, prin intermediul carora se mobilizeaza disponibilitati banesti, temporare, urmand sa fie folosite pentru acoperirea unor nevoi temporare.

Deci in definirea creditului apar trei acceptiuni:

1) existenta unor disponibilitati la unii agenti economici si acceptarea de a fi cedate (imprumutate) altor agenti economici (debitori);

2) pierderea temporara a unor drepturi ale celui care imprumuta si instituirea altor drepturi pentru cel imprumutat;

3) obligativitatea imprumutului de a restitui imprumutul la un termen numit scadenta, insotit in mod obligatoriu de dobanda.

Trasaturile caracteristice creditului, ca relatie economica, sunt urmatoarele:

1) creditul aduce in planul relatiilor economice doua subiecte distincte: creditorul – cel care da cu imprumut sau vinde pe credit si are de primit o valoare la scadenta si debitorul – cel care primeste imprumutul sau marfa si trebuie sa restituie suma primita sau sa plateasca, la scadenta, valoarea bunului primit.



2) rambursabilitatea lui la o data reciproc convenita, denumita scadenta. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit presupune riscuri si necesita angajarea unor garantii.

3) termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate; la termene foarte scurte (24 ore – se practica intre banci pe pietele monetare) si incheindu-se cu termene de la 30 la 50 ani si chiar 100 ani (in solutii recente pentru imprumuturile privind construirea de locuinte). Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor sau pentru creditele de consum este caracteristica rambursarea integrala la scadenta, iar pentru creditele de consum este caracteristica rambursarea integrala la scadenta, iar pentru creditele pe termen mijlociu si lung, rambursarea esalonata, adica pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale, odata cu partile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza si o parte din imprumut (principal).

4) creditul purtator de dobanda, concretizata in suma de bani platita de debitor, pentru creditul primit. Sub aspectul stabilitatii, dobanda poate fi fixa, atunci cand nivelul ei nu se modifica pentru toata perioada de creditare si variabila (sensibila), care se modifica anual sau chiar la intervale mai scurte (de cateva luni) ca masura de protectie a creditorului sau debitorului impotriva pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul rigid al nivelului dobanzii pentru o perioada de timp indelungata. Dobanda este in mod firesc comuna cu conceptul de capital si cu elementele timp si risc. In sens restrans, dobanda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosirii capitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv.

5) creditul are o garantie reala (materiala) atunci cand un bun existent poate fi vandut in cazul nerambursarii creditului sau garantie personala, in cazul in care este suficient angajamentul personal al debitorului.

6) tranzactia – acordarea creditului; creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. Consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul trebuie sa-si asigure buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens bancile isi creeaza un cadru propriu de informare si documentare sau apeleaza la agentii specializati care studiaza capacitatea de plata si respectiv potentialul economic al firmelor.

7) consemnarea si transferabilitatea sunt de asemenea caracteristici ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate, esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plati suma angajata. Transferabilitatea instrumentelor de credit si deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul (de la un creditor la altul) este in primul rand o expresie a lichiditatii portofoliului de creante, posibilitatea fiecarui creditor de a transforma creante in bani, potrivit unei necesitati sau unei noi optiuni. In practica bancara transferabilitatea are un loc important, deoarece permite asigurarea utilizarii fluxurilor firesti de constituire si de utilizare a capitalurilor temporar disponibile mobilizate de ele, urmand ca intr-o etapa urmatoare sa recurga la concursul altor fluxuri de capital existente sau create de banca de emisiune si alte banci, prin operatii de recreditare.





Creditul a cunoscut si cunoaste numeroase forme, aparute pentru a raspunde cat mai bine necesitatilor resimtite de agentii economici in diferite imprejurari, deci creditul s-a dezvoltat si s-a diversificat continuu, in prezent manifestandu-se printr-o mare varietate de forme.

Creditul poate fi grupat pe baza mai multor criterii: dupa forma de proprietate a debitorului, dupa durata acordarii, dupa modalitatea de garantare, dupa destinatia sa, dupa domicilierea creditorului, dupa participantii la relatiile de credit, etc.

a) Dupa forma de proprietate a debitorului (destinatarului creditorului), creditul poate fi: privat si public. Creditul privat se acorda persoanelor particulare, intreprinderilor private – persoanelor fizice si/sau juridice pe baza de efecte de comert, iar creditul public se acorda statului si societatilor de drept public, pe baza de bonuri de tezaur.

b) In functie de durata pentru care se acorda creditul, acesta poate fi:

pe termen scurt: pana la un an – se foloseste pentru activitatea economica curenta;

pe termen mijlociu (de la 1 an pana la 5 ani);

pe termen lung – peste 5 ani – se utilizeaza indeosebi pentru investitii.

Existe si credite fara termen, cum sunt operatiunile de credit in cont curent, practicate atunci cand raporturile dintre creditor si debitor se caracterizeaza prin continuitate si mare frecventa.

c) Din punct de vedere a modalitatii de garantare a creditului, acesta poate fi personal (se acorda pe baza de incredere personala) si real (se contracteaza pe baza unei garantii). Garantiile sunt, la randul lor, de mai multe feluri, definind prin ele si felul de credit. In acest sens exista:

credit pe amanet – cand garantia consta dintr-un bun mobiliar;

credit lombard – in care garantia consta in hartii de valoare, respectiv din efecte private sau publice;

credit ipotecar (credit pe ipoteca) – cand creditul este garantat de bunuri imobiliare (pamant, constructii, cladiri).

Din enumerarea acestor categorii de credit se observa ca existenta multora dintre ele vizeaza diminuarea sau chiar inlaturarea riscului de nerambursare a imprumutului.

d) Dupa scopul urmarit de debitor, deci dupa destinatia sa creditul poate fi:

de consum, acordat gospodariilor, menajelor, pentru sustinerea nevoilor de consum;

de productie, solicitat pentru sustinerea, modernizarea si potentarea activitatii de productie, a vietii de productie, a vietii economice in general.

Creditul de consum presupune transferuri de venituri dintr-o perioada in alta, venituri viitoare sunt aduse in prezent pentru sporirea consumului personal.



Scopul creditului de productie este de a pune direct in miscare activitatea unei unitati economice. In cazul creditului de productie, imprumutul inseamna transmiterea de capital, suma fiind utilizata pentru sporirea capitalului propriu al intreprinderii.

e) In functie de posibilitatea prevazuta de creditor de a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului sau rambursarea anticipata a creditului pe care i l-a acordat, creditul poate fi denuntabil (caz in care isi rezerva dreptul de a cere rambursare de expirare a termenului de scadenta, cu un aviz prealabil) si nedenuntabil (cand, cel putin pentru creditor, nu s-a prevazut o asemenea posibilitate). Acordand un credit denuntabil imprumutatorul se asigura pentru situatia in care ar apare semne vizibile ca debitorului incep sa-i mearga rau afacerile, putand in acest caz solicita rambursarea imediata a sumei imprumutate, inaintea falimentului celui imprumutat.

f) O alta clasificare a creditelor se poate face dupa felul cum creditul este domiciliat in tara sau in strainatate, putem vorbi de credit intern, respectiv credit extern. Cand creditorul este un guvern, ca personificare juridica a unui stat avem de a face cu un credit guvernamental.

In literatura de specialitate s-au conturat urmatoarele sfere de cuprindere ale creditului care exprima provenienta, modul de garantare si de rambursare, destinatia imprumutului si agentii economici care intervin (de obicei bancile finantatoare si solicitantii de credite, adica agentii in functiune): creditul comercial, creditul bancar, creditul obligatoriu, creditul ipotecar, creditul de consum.

* Creditul comercial este forma cea mai reprezentativa a creditului in economia de piata. Aceasta forma de credit consta in acordarea lui reciproca de catre agentii economici activi cu prilejul vanzarii marfurilor cu plata ulterioara, fara interventia unei verigi intermediare.

* Creditul bancar reprezinta cea mai extinsa forma de credit. El poate fi acordat atat de banci cat si de institutii financiare si de credit si acopera orice scop al debitorului in conditii stabile cu banca. Deci, putem spune ca exista o varietate de credite bancare care se deosebesc intre ele dupa obiectul creditului, dupa garantia oferita, dupa sezonalitate.

* Creditul obligatoriu. In cadrul acestui credit intervin relatiile intre unitatile economice si institutii, in calitate de debitori care emit obligatiuni si detinatorii de obligatiuni, in calitate de creditori, care isi avanseaza capitalul in scopul obtinerii unor venituri sigure sub forma de dobanzi.

* Creditul ipotecar intervine ca o relatie intre creditori – diferite banci – si debitori – posesorii de proprietati imobiliare – in vederea acordarii unui astfel de credit rolul de garantie materiala il constituie proprietatea de care dispune agentul economic imprumutat.

* Creditul de consum este o forma a creditului pe termen scurt si mijlociu de care pot beneficia persoane individuale fiind destinat pentru acoperirea costurilor, bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact