StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Noile trasaturi caracteristice activitatii bancare, infomatizarea sistemului bancar Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Noile trasaturi caracteristice activitatii bancare, infomatizarea sistemului bancar



Noile trasaturi caracteristice activitatii bancare, infomatizarea sistemului bancar


Pe fundalul trecerii de la era informatiei la cea a comunicatiei schimbarile profunde ce au revolutionat aceasta lume se inscriu firesc in miscarea vasta ce afecteaza toate sectoarele de activitate.

Relatiile directe, clasice dintre client si banca, sunt structural schimbate atat la nivelul continutului cat si al formei concrete de realizare.

Accesul la informatii sau diverse servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre banca si clientii sai, iar dezvoltarea retelelor de comunicatii vor elimina treptat ghiseul clasic.




In fapt, asistam la inlocuirea bancilor cu ghisee numeroase, cu o armata de functionari si multe dosare si hartii cu bancile in intregime informatizate, accesibile pe retea 24 de ore din 24, din orice colt al lumii, capabile sa furnizeze orice serviciu specializat in secunda urmatoare.

Daca la prima vedere imaginea pare usor exagerata, dinamica schimbarii in unele sectoare bancare, sem 242b19c nele deja vizibile ale noului din activitatea marilor banci, concurenta exercitata de filialele unor banci-lideri mondiali justifica preocuparea fireasca a profesionistului din domeniu de a sti cum va fi si de a pregati munca sa din viitorul ce tinde sa devina prezent intr-un ritm accelerat.

Aceasta, cu atat mai mult cu cat parcursul spre 'banca viitorului' nu e acelasi in toate tarile lumii, particularitatile evolutiei sistemului bancar din fiecare tara fiind, in mod firesc, ancorate in dinamica si specificitatea din sistemul economic national; comuna e insa in toate cazurile profunzimea si amploarea schimbarii.

Spre exemplu, dezvoltarea tentaculara a telecomunicatiilor a schimbat profund sistemul de lucru si in bancile elvetiene, in care discretia in domeniul folosirii banilor este proverbiala.

Astfel, asistam la o inmultire si diversificare rapida a serviciilor oferite clientelei de bancile elvetiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la ecranul personal, cuplat la un modem.

Aceasta reactie adaptiva e raspunsul la tendinta europeana in materie de servicii oferite clientelei: o legatura personalizata, confidentiala si eficienta.

Varietatea serviciilor oferite zi si noapte e bogata: obtinerea de informatii privind contul personal la vedere, deschiderea unui cont ipotecar, lansarea unui ordin de virament, efectuarea de plasamente, negocierea in direct a unui credit.

Cele mai multe servicii sunt oferite in conditiile in care clientul are de platit o taxa telefonica si un abonament lunar ce variaza intre 12 si 20 de franci elvetieni, in functie de banca.

Inca din 1994, Credit Suisse deschide prima banca prin telefon din Europa destinata firmelor mici si mijlocii.

Pe langa contul curent, firma clienta a acestei banci beneficiaza de un cont de plasament de tip 'Cashbox', in care disponibilitatile de pana la 100.000 de franci elvetieni sunt remunerate la o rata de dobanda preferentiala.

Sistemul Minitel este destinat utilizarii de catre persoane fizice si societati comerciale care efectueaza zilnic un numar mai redus de operatiuni bancare.

Aparatul Minitel, inchiriat de posta la fel ca un telefon obisnuit prevazut cu un monitor si o tastatura, este legat de ordinatorul bancii prin reteaua telefonica normala.

Aceasta legatura permite clientilor sa dialogheze direct si imediat cu ordinatorul bancii pentru a primi informatii sau pentru a transmite ordine.

Sistemul Transpac e destinat clientilor care efectueaza un volum zilnic mai mare de operatiuni si carora sistemul Minitel nu le ofera satisfactie datorita lentoarei si absentei memoriei de stocare a informatiilor.



Sistemul Transpac utilizeaza microordinatorul clientului legat de banca prin reteaua Transpac si are ca avantaje viteza sporita si posibilitatea utilizarii programelor informatice (de exemplu cel de gestiune a casieriei).

Banca grupului Rothschild ofera clientelei programele informatice Tresor care permit obtinerea de informatii bancare speciale.

Aceeasi banca ofera terminalul de buzunar, Bancovox, cu ajutorul caruia se pot obtine prin telefon, direct de la ordinatorul bancii, informatii orale, diverse, pronuntate de sintetizatorul de voce al ordinatorului.

Acelasi terminal, permite la orice ora si in orice punct de pe glob, transmiterea de ordine de virament sau de executare a unor tranzactii de bursa.

Banque Nationale de Paris ofera prin serviciul Madic posibilitatea obtinerii de informatii din peste 100 de tari. Banca Societe Generale utilizeaza sistemul Progestel prin Minitel.

Banca franceza C.I.O. propune sistemul Tele CIO Affaires prin Minitel sau prin ordinator.

Reusita si increderea in aceste sisteme sunt asigurate prin sisteme sofisticate de parole de acces codificate care sa nu permita furtul sau indiscretia in materie de date, informatii si operatiuni bancare.

Daca 'banca virtuala' a devenit realitate in SUA, unde ghiseele aproape ca au disparut, un studiu realizat de o firma britanica de consultanta privind managementul strategic in 80 de banci europene, precizeaza ca din acestea 65% ofereau deja la sfarsitul anului 1996 servicii bancare prin telefon, iar 95% au declarat ca au in vedere introducerea pana in anul 2000 a acestora.

Segmentul de clientela vizat e reprezentat de tineri dinamici care apreciaza mult posibilitatea de a obtine sau efectua viramente si plati fara sa se mai deplaseze la banca.

Toate aceste schimbari ar fi imposibile fara o schimbare profunda in informatica bancara.

Vechile sisteme greoaie si centralizate sunt tot mai mult inlocuite cu lucrul in retea flexibila si multipolara ce acorda mai multa autonomie utilizatorilor.

In acelasi timp, in raport cu cerintele realitatii se constata preocuparea de a identifica acel sistem cat mai armonios si eficient care cuprinde o diversitate de cai si canale de circulatie a banilor si datelor: telefon, fax, carduri, automate bancare etc.

Reorganizarea sistemelor de prelucrare a lucrarilor repetitive, cresterea productivitatii muncii, disparitia ghiseelor au determinat ca numeroase posturi de lucru sa dispara.

Spre exemplu, in Elvetia pana in anul 2005 aproximativ 20.000 de lucratori din domeniul serviciilor bancare vor fi disponibilizati ca urmare a restructurarii posturilor de lucru.

Retelele informatice existente si baza de date cu care sunt dotate bancile, fac ca decizia de a renunta la solutia privind grefarea noilor functii pe sistemele existente in favoarea sistemelor mai suple si flexibile de tip server-client sa fie dificil de luat.





Cu alte cuvinte, bancile se vad nevoite sa abandoneze treptat sistemul de a centraliza datele in functie de cont-vazut ca unitate de baza si sa le centreze in functie de client (care poate detine, la aceeasi banca, unul sau mai multe conturi).

Nu numai imbunatatirea si inmultirea serviciilor oferite clientilor determina mutatii profunde in sistemul informatic bancar.

Evenimentele din 'viata' societatii bancare-reorganizari structurale, infiintarea de filiale, dar mai ales fuziunea a doua sau mai multe banci, ridica inevitabil problema organizarii sistemului informatic al noilor entitati.

Experienta din tarile europene a evidentiat trei principale forme de

organizare a sistemului informatic.



Tabel nr. 19 Forme de organizare ale sistemului informatic


Nr. curent

Forme de organizare ale sistemului informatic

1.

Optiunea pentru unul din sistemele utilizate si extinderea lui la celelalte banci care fuzioneaza

2.

Adaptarea sistemelor inainte de unificarea bancilor

3.

Integrarea sistemelor


In prima forma considerata, sistemele de prelucrare a datelor din banci, de la o zi la alta sunt eliminate si inlocuite cu cel al uneia din bancile care fuzioneaza.

Intreg sistemul de prelucrare a datelor e rapid operational la nivelul noii entitati realizate prin fuziune, se realizeaza tratarea uniforma a datelor dar personalul operativ din bancile care au asimilat noul sistem au probleme de adaptare la lucru, schimbarea fiind foarte rapida.

Cea de-a doua forma de reorganizare a sistemului informatic are in vedere cuplarea bancilor pe calculatoare comune, dar fiecare pastrand directia in planul informatic si in gestiunea prioritatilor.



Sistemele sunt treptat apropiate printr-un efort de constructie comuna, obtinandu-se in final un sistem unic.

Cea de-a treia forma de reorganizare s-a impus in conditiile unor realitati specifice, de exemplu nevoia de a gasi o solutie pentru holdingul format din 98 de banci regionale elvetiene ce operau cu 66 de sisteme diferite de tratare a datelor.

Arhitectura cea mai potrivita, ca si programele pentru viitoarea entitate sunt cumparate de la societati specializate de catre bancile ce vor fuziona in perioada premergatoare acesteia.

Nasterea noii banci se rezuma in acest caz, in plan informatic, la o simpla asamblare a unor parti perfect armonizate.

Impactul automatizarii functiilor repetitive produce mutatii profunde si asupra numarului posturilor, a structurii posturilor si in mod deosebit asupra posturilor putin specializate din banci.

Chiar daca modernizarea modului de lucru si introducerea tratarii automate a datelor nu inseamna obligatoriu suprimarea corespunzatoare a numarului locurilor de munca, de cele mai multe ori lucratorul bancar e confruntat cu schimbarea continutului muncii sale de zi cu zi.

Calculatorul a permis, la inceput, prelucrarea mai rapida a datelor precum si difuzarea imediata a datelor mai multor utilizatori.

Chiar crearea si dezvoltarea unor produse financiare sofisticate privind gestionarea riscului, nu ar fi fost posibila fara utilizarea acestuia.

Aparitia bancnotelor si a sistemelor care le deservesc, lucrul in sistem server-client si accesul acestuia din urma, personalizat si automat, la o serie de servicii bancare, automatizarea traficului de plati, sunt numai cateva exemple care sa explice disparitia sau eliminarea drastica a unor posturi traditionale.

In acest plan, restructurarea e sinonima cu apropierea de client; daca o serie de operatii, clientul le poate face acasa sau la locul de munca prin calculatorul personal, el are nevoie tot mai mult de un interlocutor profesionist capabil sa-l ajute in plasarea economiilor sale in diferite produse financiare, in tara si-n afara ei, gestionarea disponibilitatilor in valuta, gestionarea rezervelor pentru plata mai tarziu a instruirii copiilor sau a unei indemnizatii la pensionare, pentru operarea la bursa sau reprezentarea specializata a intereselor de actionar.

Bancherul clasic trebuie sa-si paraseasca biroul individual si izolat si sa lase loc profesionistului care se misca cu multa abilitate si usurinta in multitudinea diversa si complexa a serviciilor, produselor si schemelor financiare din salile de consiliere pentru clienti.

Adaptarea societatii bancare la realitatea extrem de complexa si dinamica presupune mereu schimbari, uneori extrem de profunde la nivel organizational, tehnic, al profilului profesional.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact