Riscuri bancare in activitatea de creditare

RISCURI BANCARE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE

1.     Politici de risc de credit

 Potrivit reglementarilor prudentiale ale BNR, in vederea limitarii riscului de credit, banca trebuie sa respecte un anumit nivel al indicatorilor de expunere la risc. In scopul evaluarii si 111i83b diminuarii riscului in activitatea de creditare fata de clientii bancii se vor avea in vedere politicile de risc de credit adoptate de banca.

1. Activitatea de creditare implica risc prin insasi elementele de anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare.

 Riscul de credit reprezinta o componenta fundamentala a riscului bancar, a carui gestiune este reglementata unitar, pe baza Legii bancare, a normelor in vigoare emise de BNR, precum si la nivelul fiecarei institutii de credit, conform reglementarilor si procedurilor proprii de management al riscurilor.

2. Acordarea produselor tip credit in lei si valuta, pe termen scurt, mediu si lung pentru persoane fizice/persoane fizice autorizate se va efectua de catre sucursalele judetene, sucursalele si agentiile bancii in limita competentelor stabilite.

 Acestea se stabilesc in sistem piramidal, in raport cu expunerea totala a bancii fata de debitorul unic respectiv si ele pot fi restrictionate pe baza unor criterii valorice de performanta.

3. Calitatea portofoliului de credite in lei si valuta, pe total banca si pe unitati teritoriale, precum si pe maturitati (pe termen scurt, mediu si lung) este supusa unei monitorizari permanente, pentru sesizarea prompta a oricaror factori de risc in activitatea de creditare.

4. Nivelul de dobanda perceput de banca se modifica in functie de serviciul unic al datoriei imprumutatilor.

 5. Nivelul unei expuneri mari nu poate depasi un anumit procent din fondurile proprii ale bancii, nivel ce va fi comunicat lunar unitatilor bancare teritoriale, pentru a fi avute in vedere de acestea in activitatea de creditare.

 Suma totala a expunerilor mari se va incadra intr-un multiplu al nivelului fondurilor proprii ale bancii, potrivit reglementarilor BNR.

6. In conformitate cu Legea privind activitatea bancara, imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca sau personalului acesteia, inclusiv familiilor acestora, pot fi permise numai in conditiile stabilite de reglementarile BNR si de prezentele norme.

 Creditele pentru persoanele aflate in relatii speciale cu banca nu vor putea depasi un anumit procent din fondurile proprii ale bancii potrivit prevederilor Normelor Bancii Nationale a Romaniei privind limitarea riscului de credit al bancilor.

7. Banca va putea acorda imprumuturi personalului propriu, inclusiv familiilor acestuia, pe baza normelor interne aprobate de organele competente.

 Personalul propriu al bancii nu se incadreaza in categoria persoanelor aflate in relatii speciale cu banca si se monitorizeaza distinct, ca o entitate de risc separata.

 8. La acordarea creditelor, banca are intotdeauna in vedere principiul ca prima sursa de rambursare a creditului o constituie capacitatea imprumutatului de a genera lichiditati, iar garantiile materiale trebuie sa constituie ultima sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor aferente. Banca solicita imprumutatilor sa asigure bunurile admise in garantie la societati de asigurare-reasigurare agreate.

9. Calitatea portofoliului de credite in lei si valuta, pe total banca si pe unitati teritoriale, precum si pe maturitati (pe termen scurt, mediu si lung) este supusa unei monitorizari permanente, pentru sesizarea prompta a oricaror factori de risc in derularea operatiunilor de creditare.

10. Unitatile teritoriale au obligatia de a tine evidenta, extracontabil, pentru fiecare persoana fizica care intra in componenta grupului persoanelor aflate in relatii speciale cu banca si/sau in componenta grupului format din personalul propriu si familiile acestuia.

11. Creditarea persoanelor aflate in relatii speciale cu banca si a personalului propriu este prezentata in Procedura privind acordarea si derularea produselor tip credit pentru clienti retail.

Comitetul de risc analizeaza conditiile de producere a riscului bancar si propune politicile bancii pentru protectia impotriva riscurilor generate de activitatea de creditare, subscriere, tranzactii comerciale si alte activitati desfasurate de banca in interesul clientilor din tara si strainatate.

Comitetul de risc urmareste permanent riscul si toate pozitiile din bilant, in special riscul lichiditatii, riscul de credit, riscul ratei dobanzii, riscul de capital si riscul valutar.

De asemenea, expunerile mai mari de 10 % din fondurile proprii ale bancii se aproba, potrivit legii, de consiliul de Administratie al bancii, cu unanimitate de voturi, pe baza unui raport al Comitetului de risc.

Componentele pentru aprobarea creditelor, a scrisorilor de garantie si altor angajamente, sunt stabilite in sistem piramidal, in raport cu expunerea totala a bancii fata de debitorul respectiv.

Creditele pentru persoanele aflate in relatii special cu banca nu vor putea depasi 20 % din fondurile proprii ale bancii, iar la acordarea lor se vor aplica prevederile Normelor Bancii Nationale a Romaniei privind limitarea riscului de credit al bancilor.

La acordarea creditelor, bancare se are in vedere intotdeauna principiul ca prima sursa de rambursare a creditului sa fie considerata capacitatea imprumutatului de a genera lichiditati, iar garantiile materiale trebuie sa constituie intotdeauna ultima sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor aferente. Banca solicita imprumutatilor sa asigure bunurile admise in garantie la societati de asigurare-reasigurare agreate.

Prima garantie obligatorie a oricarui credit o constituie cesionarea in favoarea bancii a cash-flow-ului agentului economic, care se va derula prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale bancii.

Calitatea portofoliului de credite in lei si valuta, pe total banca si pe unitati teritoriale, precum si pe maturitati (pe termen scurt, mediu si lung), este supus unei monitorizari permanente, pentru sesizarea prompta a oricaror factori de risc in derularea operatiunilor de creditare. In acest scop s-a stabilit un sistem de rating de credite pe sucursale judetene al carui nivel nu poate fi depasit.

Asigurarea creditelor impotriva riscului de neplata la institutii specializate (fondul Roman de Garantare a Creditelor, Fondul de Garantare a Creditului Rural, EXIMBANK, Societati de asigurare-reasigurare agreate de banca).

Administrarea riscului general de credit, rezultat din ansamblul activitatii de creditare presupune constituirea rezervei generale pentru riscul de credit, in limita a 2 % din soldul creditelor acordate, existent la sfarsitul anului, in conformitate cu Normele B.N.R.

2. Limitele de risc de credit

Pentru o mai buna gestionare a riscului in activitatea de creditare, banca isi stabileste limite de risc pentru fiecare client  fata de care inregistreaza o expunere.

Limita de risc reprezinta nivelul maxim pana la care se poate expune banca fata de un singur debitor, provenind din credite, scrisori de garantie, avaluri, efecte de comert scontate, investitii in actiuni si alte valori mobiliare, alte facilitati, fiind stabilita de banca pe baza tuturor informatiilor financiare si nefinanciare disponibile in raport cu debitorul respectiv.

Limita de risc are caracter confidential, utilizandu-se numai pentru uzul intern al bancii, de catre persoanele autorizate, in contractele de credite/ garantii care se incheie intre banca si clientii sai inscriindu-se numai datele aferente tranzactiilor aprobate dar in cadrul limitelor de risc stabilite.

Stabilirea limitelor de risc se face pe baza analizei interdependente a aspectelor financiare si nefinanciare care caracterizeaza activitatea clientului, a reputatiei de care acesta se bucura in comunitatea de afaceri interna si internationala, utilizandu-se  un sistem de indicatori de nivel, de structura si de performanta, calculati in dinamica.

Stabilirea limitelor de risc are la baza analiza cash-flow-ului previzionat, fundamentat pe baza contractelor certe si potentiale, cat si pe capacitatea de rambursare a clientilor. Detalierea si agregarea informatiilor financiare si nefinanciare pe baza carora se calculeaza limitele de risc este prezentata in Fisa de risc intocmita pentru fiecare client in parte..

Limitele de risc se stabilesc pentru fiecare agent economic, pe total si pe structura: lei/valuta, maturitati (termen scurt si termen mediu - lung) si produse (credite, garantii, acorduri etc.), cat si pentru debitorii unici, care cumuleaza riscul fiecarei unitati componente, cu sau fara personalitate juridica.

Limitele de risc se aproba de Consiliul de Administratie al bancii la propunerea Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor si Directiei Analiza Clientela, avizata de Comitetul de risc, Comitetul de credite si Comitetul de directie.

Limitele de risc aprobate se revizuiesc semestrial in functie de noile evolutii si aspecte aparute. Pentru clientii cu un standing financiar ridicat serviciul datoriei bun, cu posibilitati certe de pastrare a acestui standing in perioada pentru care se stabileste limita de risc, precum si pentru cei care executa produse cu ciclu lung de fabricatie, limitele de risc se pot aproba si revizui anual.

Serviciul datoriei este apreciat ca bun in situatia in care ratele si/sau dobanzile sunt platite la scadenta cu o intarziere de maximum 15 zile.

Ori de cate ori este necesar, pe parcursul perioadei de valabilitate a limitelor de risc, in functie de noile evolutii si aspecte aparute in situatia economico-financiara a clientilor, la solicitarea sucursalelor judetene, Directia Generala de Metodologie si Management al Riscurilor, impreuna cu Directia Analiza Clientela formuleaza si inainteaza Comitetului de Directie propuneri de suplimentare, inghetare, reducere, anulare a limitelor de risc, dupa caz, fundamentate pe cauze obiective, care tin de modificari aparute in cash-flow-urile agentilor economici.

In vederea inaintarii spre aprobare Comitetului de Directie al bancii a solicitarilor privind modificarea limitelor de risc aprobate, sucursalele judetene vor transmite Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor propunerile lor, bine fundamentate, continute in Fisa de risc, actualizata cu cifrele din ultima situatie financiar-contabila disponibila.

Dupa aprobarea modificarii limitelor de risc, noile limite de risc stabilite se comunica de catre Directia Generala de Metodologie si Management al Riscurilor directiilor interesate si unitatilor teritoriale, si devin operationale.

In cazul clientilor pentru care limitele de risc stabilite sunt mai mici decat angajamentele existente la data aprobarii acestora, angajamentele care exced aceste limite se vor esalona la rambursare conform graficului fundamentat pe baza concluziilor rezultate din analiza cauzelor care au determinat acumularea de stocuri si datorii si posibilitatile reale de valorificare a acestora.

In situatii deosebite, cand angajamentele nu pot fi recuperate pana la finele perioadei pentru care s-a stabilit limita de risc (semestru) se vor face propuneri fundamentate de revizuire a limitelor de risc.

In cazul  in care diferentele intre angajamentele totale (mai mari) si limitele de risc stabilite (mai mici) se datoreaza exclusiv devalorizarii monedei nationale in raport cu dolarul american, devalorizare ce a avut loc in perioada dintre data aprobarii limitelor de risc si data efectuarii analizei, nu se considera depasire a limitelor de risc aprobate.

In ce priveste structura limitelor de risc aprobate pe lei/valuta, maturitati (termen scurt, termen mediu-lung) si produse (credite, garantii, acorduri etc.), unitatile bancare teritoriale pot stabili, la randul lor, in cadrul competentelor de care dispun, modificarea structurii limitelor de risc pe lei/valuta, pe maturitati cat si pe produse bancare, cu acordul prealabil al Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor.

In cadrul limitelor de risc aprobate pe total debitor unic, care reprezinta suma limitelor de risc pentru fiecare unitate componenta, competenta de redistribuire, la cererea unitatilor bancare teritoriale, a limitelor de risc intre unitatile componente ale grupului revine Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor.

Eventualele solicitari de modificare a structurii limitelor de risc pe lei/valuta, maturitati (termen scurt / termen mediu si lung), cat si pe produse bancare (credite, garantii, avaluri etc.) sau intre unitatile componente ale debitorilor unici determinate de unele evolutii in portofoliul de comenzi si contracte al clientilor, de aparitia unor noi oportunitati de afaceri etc., vor fi aduse in mod operativ la cunostinta Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor, care in urma analizei aspectelor economico-financiare, a celor nefinanciare, a dinamicii indicatorilor de bonitate, cuprinse in fisele de risc actualizate va stabili masurile necesare de modificare a structurii in cadrul limitelor de risc aprobate.

In vederea monitorizarii permanente a incadrarii in limitele de risc stabilite a angajamentelor inregistrate de agentii economici la care s-au stabilit limite de risc, sucursalele judetene vor transmite lunar Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor, pana la data de 7 ale lunii urmatoare celei de raportare, situatia angajamentelor clientilor fata de limitele de risc aprobate, in urmatoarea structura lei/valuta si pe maturitati (termen scurt / termen mediu si lung).

Semestrial, cu ocazia revizuirii creditelor, sucursalele judetene vor transmite Directiei Generale de Metodologie si Management al Riscurilor, pentru clientii la care s-au stabilit limite de risc, fisa de risc actualizata conform datelor din ultima situatie financiara-contabila disponibila, precum si propunerile privind limitele de risc pentru semestrul urmator.

Directia Generala de Metodologie si Management al Riscurilor gestioneaza limitele de risc aprobate pe clienti, pe debitori unici, iar in cadrul acestora pe unitati componente, monitorizand permanent incadrarea in limitele de risc stabilite, pe baza raportarilor primite de la sucursalele judetene si a informatiilor referitoare la modificarile intervenite in structura grupurilor.