Modurile de creare a lichiditatilor internationale

Modurile de creare a lichiditatilor internationale

Varietatea de forme sub care se prezinta lichiditatilor internationale sugereaza ca exista si o mare diversitate de moduri de creare a acestora .

Este un fapt cunoscut ca bancile au capacitatea de a crea moneda prn acordarea de credite.

Aceleasi banci , daca acorda credite pe baza disponibilitatilor in conturile clientilor exprimate in valuta , creaza valuta , deci lichiditati internationale .

Ca urmare a expansiunii creditului realizata de aparatul bancar , volumul acestei lichiditati creste .

In cea ce priveste aurul , acesta , desi nu mai indeplineste 616d39g functii monetare , este totusi acumulat , indeplinind functia de rezerva de plata internationala , este creat pentru aceasta functie prin cumpararile realizate bancile externe de pe piata , sau de la tarile producatoare de aur . Cind bancile centrale doresc sa-si diminueze sau sa-si lichideze aceasta forma de lichiditate internationala vind aurul pe piata , cumparatorilor privati .

In sistemul in care aurul nu mai constituie pivotul sistemului monetar international , miscarile acestuia sint foarte putin importante .

In general , constituirea de rezerva de aur urmareste mai multe crearea unei oarecare independente fata de economia SUA , care emit moneda de rezerva internationala cea mai importanta - dolarul - fiind apreciat ca un fel de activ de rezerva la care se recurge in cazul unor conflicte in reglementarile internationale .

Valutele de rezerva , care constituie astazi elementul de baza al lichiditatilor internationale , se creaza prin doua mecanisme :

1) deficitul balantelor de plati ale tarilor emitente ale acestei monede

2) mecanismul multiplicator de moneda prin care creaza valute de rezerva eurobancile .

Deficitul balantei de plati al tarii a carei moneda serveste drept valuta de rezerva antreneaza iesirea de capitaluri in afara tarii respective , care alimenteaza volumul de active detinute de nerezidenti in aceasta valuta , ceea ce echivaleaza cu crearea de lichiditati internationale .

Evident nu orice tara poate accepta aceasta conditie ca si celelalte de fapt , fara de care moneda ei nu poate indeplini functii de valuta de rezerva . Practic , numai SUA accepta fara rezerva un deficit international al balantei lor de plati externe . Accepta ca dolarul sa fie detinut de catre nerezidenti , piata financiara americana este de departe cea mai importanta piata din lume , iar incredrea in dolar se mentine datorita faptului ca SUA a fost si ramine puterea economica numarul unu a economiei mondiale .

Toate acestea fac din dolarul SUA , singura moneda care indeplineste , fara rezerva , rolul de valuta de rezerva .

Intre timp , prin masurile de liberalizare a pietelor si a economiilor nationale , intreprinse in cursu anilor '70 si '80 , numarul monedelor care sint acceptate intr-o anumita masura si ca valute de rezerva de catre tarile emitent ale acestora a sporit , dar autoritatile monetare ale tarilor respective urmaresc permanent evolutia acestora pentru a le impiedica sa depaseasca anumite limite in acest sens .

Trei surse principale au alimentat , pe plan mondial , si in peroada postbelica , noile lichiditati :

a) productia de aur , in continua crestere si mai mult , marea cantitate de aur pusa de SUA in circuitul mondial .

b) creditele multilterale puse la dispozitie de FMI care au sporit rezervele existente in aur , de monedele de rezerva si de alte monede convertibile , pe masura ce acestea dobindesc forta si prestigiu ;

c ) dolarii , lirele sterline si , pentru anumite zone francii francezi , alaturi de rezervele detinute de bancile centrale .

Principiul izvor de alimentare a lumii cu lichiditati internationale l-a constituit , pina la inceputul anilor "70 ,deficitul balantei de plati al SUA.Ulterior ,acest mecanism a pierdut din importata ,intre altele pentru ca marile banci comerciale internationale au devenit constiente de capacitatea lor de a crea dolari in afara SUA ,adica fara legatura directa cu operatiunile comerciale si financiare realizate cu rezidentii americani.

Aceasta capacitate le-a asigurat-o mecanismul multiplicarii de moneda,care intra in functiune ori de cite ori o banca ce primeste depozite in valuta acorda credite in cont pe seama acestor depuneri.Prin orice acordare de astfel de credite in valuta se creaza o noua putere de cumparare pe seama alteia (depusa in banca) pe care n-a pierdut-o nimeni,deponentul putind oricind sa-si retraga depunerea,fara ca beneficiarul creditului sa fie obligat a rambursa imprumutul inaintea scadentei convenite.

In prezent ,eurobancile sint cele care asigura in principal circulatia monetara internationala prin activitatea lor de creare de moneda de rezerva pe europiete,deficitele balantelor de plati ale tarilor emitente de monede de rezerva ne mai constituind decit baza monetara pe care eurobancile isi intemeiaza activitatea lor.Si cum ,spre deosebire de FMI si Banca Mondiala,bancile particulare ,in general, nu conditioneza si nu urmaresc destinatia creditelor acordate diferitilor beneficiari ,desi sint mai costisitoare ,ele sint adesea preferate,si aceasta nu numai in conditiile unei lichiditati bancare excesive.

Asa s-a ajuns ca,la un moment dat lichiditatea oficiala a fost treptat intrecuta de miscarea rapida a sumelor importante reprezentind lichiditatea particulara.Desi fenomenul acesta a caracterizat mai ales cea de-a doua jumatate a anilor '70 , el si-a pastrat actualitatea in tot cursul anilor '80 , desi de data aceasta lichiditatea astfel creata s-a realizat aproape exclusiv in beneficiul tarilor industrializate.