StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele intreprinderilor
Trimite articolul prin email Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii : Finantele intreprinderilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii



NECESITATILE DE FINANTARE A ACTIVITATII INTREPRINDERII



Activitatea financiara precede activitatea tehnico-organizatorica de creare si punere in functiune a unei intreprinderi. De aceea, este necesar ca, mai intai, sa se faca o evaluare asupra capitalurilor de care aceasta are nevoie pentru investitii si pentru stocuri de productie.





O PRIMA EVALUARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR


Orice actiune de infiintare a unei societati noi sau de dezvoltare a uneia existente determina un dezechilibru financiar potential. Inainte de a declansa formarea noii structuri patrimoniale, se apeleaza, in mod necesar, la finante. Principala contributie a finantelor private la fundamentarea deciziei de infiintare a unei intreprinderi noi consta in depasirea dezechilibrului financiar initial, in echilibrarea necesarului de fonduri banesti, solicitat de noua structura patrimoniala cu surse de capital corespunzatoare.

Evaluarea necesitatilor de finantare trebuie sa tina seama de ansamblul fondurilor banesti necesare pentru:

- investitii in cladiri, masini, echipamente diverse, mijloace de transport;

- constituirea stocurilor de productie si acoperirea cheltuielilor pana la incasarea creantelor;

- formarea unor rezerve de trezorerie, in vederea preintampinarii unor fenomene intamplatoare (nefavorabile);

- alte nevoi de finantare (amenzi, penalizari, pierderi la bursa etc.).

Sursele de capital, corespunzatoare pentru finantarea acestor necesitati, sunt constituite din:

- capitalul social provenit din contributia fondatorilor si/sau din contributia actionarilor;

- imprumuturi;

- alte surse de finantare (subventii, ajutoare, diverse).

Exemplu: Societatea UNIREA S.A. (vezi tabelul )


Necesitatile de finantare si sursele de capital ale societatii UNIREA S.A.

- valori in mil lei -

NECESITATI DE FINANTARE

SURSE DE CAPITAL

Imobilizari


Capital propriu


Teren

Cladiri

Masini, Utilaje

I nstalatii






Imprumuturi



Activ circulant




Stocuri

Creante

Trezorerie neta




Datorii de exploatare


TOTAL


TOTAL




*/ De la constituire, conducerea intreprinderii a reusit procurarea de masini si utilaje prin leasing, in valoare de 580 mil.lei. Restul de 350 mil.lei, din necesarul total de 930 mil.lei, reprezinta achizitionari de masini si utilaje procurate din surse proprii si imprumu 757h75h tate (580 + 350 = 930).

Terenul si cladirile sunt contributii in natura ale actionarilor iar restul este aportul in numerar al acestora. Capacitatea de indatorare, pe termen lung, a societatii nu trebuie sa depaseasca 100% din capitalul propriu, respectiv 400. Deci necesitatile de finantare a investitiilor de 1280 (100 + 200 + 930 + 150) depasesc cu mult sursele permanente posibile de mobilizat (400 + 400). In aceste conditii, societatea va initia o operatie de 'leasing', respectiv de inchirieri pe termen lung a echipamentelor, cu posibilitatea de a le cumpara dupa un timp si la un pret convenit dinainte.

Necesitatile de finantare a ciclului de exploatare raman, exclusiv, pe seama datoriilor de exploatare, ale caror termene de scadenta, in raport cu cele ale creantelor, permit degajarea unei trezorerii nete de 50 mil.lei.

Manifestarea echilibrului financiar poate fi specifica activitatii de investitii, in raport cu activitatea de productie (de exploatare), dar trezoreria este comuna. Pentru orice operatie si in fiecare moment, aceasta determina o restrictie unica a echilibrului. Rezolvarea acestei restrictii este un obiectiv specific al functiunii financiare.



CICLUL FINANCIAR SI CICLUL DE EXPLOATARE


In vederea realizarii obiectului sau de activitate, intreprinderea isi constituie o structura patrimoniala adecvata, un capital economic, fix si circulant, constand din bunuri materiale (si imateriale), reunite pentru realizarea de alte bunuri si/sau servicii. Este vorba de un flux real de bunuri si servicii din economie catre societatea nou infiintata, compensat de un flux financiar, in sens invers.

Acest flux real (ca si cel financiar) nu poate exista decat in urma unei acumulari prealabile de bunuri, de servicii (sau de bani), aflate in stoc la anumiti agenti economici. Constituirea imobilizarilor si stocurilor, la societatea nou infiintata, va modifica structura imobilizarilor si stocurilor la agentii economici furnizori de elemente patrimoniale. In general, are loc un flux real catre societatea noua si un flux financiar invers, catre agentii furnizori. Acestia din urma schimba imobilizarile si stocurile lor reale (de masini, utilaje, cladiri, materii prime etc.) pe imobilizari si stocuri financiare (drepturi de participatie, creante, lichiditati), cedate de societatea nou infiintata. Functionarea, in continuare, a societatii va genera, de asemenea, fluxuri compensatorii reale si financiare, dar cu preponderenta pentru activitatea de productie, pentru ciclul de exploatare.


Relatiile dintre fluxuri si stocuri sunt fundamentele mecanismelor financiare


Ciclul financiar reprezinta totalitatea operatiilor ce intervin intre momentul transformarii monedei, a lichiditatilor proprii sau imprumutate, in bunuri si servicii, pana in momentul in care se recupereaza moneda alocata. Ciclul financiar cuprinde o succesiune de modificari ale stocurilor reale, datorate unor fluxuri reale (unor procese de productie si/sau de comercializare), pana la forma de stoc care poate fi transformata in bani, recuperandu-se capitalul financiar, avansat initial si obtinand un surplus monetar.

In functie de activele constituite si de pozitia lor in structura de exploatare a intreprinderii, distingem cicluri financiare lungi ale capitalurilor fixe si cicluri financiare scurte ale capitalurilor circulante. Ciclurile financiare ale imobilizarilor sunt de marimi diferite, in functie de natura acestora, in functie de caracterul lor amortizabil sau neamortizabil. La actuala structura a capitalurilor fixe din industria nationala, putem aprecia ca durata unui ciclu financiar este, in medie, de 20-21 de ani si ca reflecta o rotatie lenta si o pondere redusa a masinilor si utilajelor active, in totalul capitalului fix. Ciclul financiar al imobilizarilor se suprapune peste mai multe cicluri financiare ale capitalurilor circulante (cicluri de exploatare), prin care se recupereaza, de altfel, capitalul financiar avansat in imobilizari (amortizari acumulate). Exista posibilitati multiple de investire a capitalului in active circulante, in vederea fructificarii acestuia in corelatie cu munca si factorii naturali. In toate aceste situatii, ciclul financiar este, deci, mai scurt decat in cazul imobilizarilor. Acesta inregistreaza durate mai mici sau mai mari, in functie de caracteristicile ciclului de exploatare: comercializarea de bunuri, constructii civile sau agro-industriale etc. Un ciclu de exploatare incepe, deci, cu aprovizionarea pentru formarea stocurilor si se inchide cu incasarea clientilor pentru marfurile vandute sau pentru produsele finite livrate acestora .

Ciclul de exploatare se prezinta astfel ca o succesiune de stocuri in diferitele faze ale exploatarii, de marimi fizice diferite si de valori crescatoare pe unitate de masura. Valoarea unei unitati de stoc este crescatoare, pe masura inaintarii in ciclul de exploatare, la valoarea initiala adaugandu-se cheltuielile de stocare si cele de prelucrare sau de circulatie a acesteia pana la incasarea clientilor beneficiari. Ori, procurarea, pastrarea, prelucrarea si circulatia acestor stocuri genereaza cheltuieli banesti, care dau continut notiunii de 'nevoie de finantare a ciclului de exploatare'. In raport cu caracteristicile ciclului de exploatare, nevoia de finantare a ciclului de exploatare (NFCE) are incidente variabile cu trezoreria.

Aprovizionare Produse finite Incasare facturi


Stocare -

Livrare

Cre

Credit chelt. Ciclu de dit

Furnizor fin. Fabricatie clienti


Durata

stocaj




Necesarul de finantare a ciclului de finantare

Exemple

(1) Daca un comerciant obtine, din partea furnizorului sau, un credit comercial (credit-furnizor) de 15 zile, iar marfurile sale sunt revandute si incasate in 10 zile, aceasta determina derularea intregii afaceri, fara a fi nevoie de un capital initial pentru cumpararea marfurilor. Comerciantul dispune, pe durata a 5 zile, de o trezorerie gratuita echivalenta cu incasarile pe 5 zile, ce pot fi folosite pentru alte scopuri pana la data platii furnizorului .



(2) Daca, dimpotriva, ciclul de productie al unei constructii civile este de un an si creditul comercial, acordat de furnizorul de materiale pentru investitii, este de 90 zile, constructorul va avea nevoie de trezorerie timp de 9 luni, pana la incasarea contravalorii constructiei civile. Toate platile, pe durata constructiei (pentru materiale, salarii etc.), se vor face dintr-o trezorerie constituita, in prealabil, din capitalul propriu sau imprumutat de la terti. Furnizorul de capital poate fi chiar beneficiarul constructiei prin efectuarea de plati partiale in avans, convenite printr-un contract de credit comercial (credit-cumparator).

Intre aceste doua modalitati extreme de manifestare a ciclului de exploatare se situeaza o multitudine de situatii intermediare ale impactului ciclului de exploatare si ale scadentei platilor si incasarilor asupra trezoreriei. In concluzie, nevoia de finantare va creste odata cu (1) cresterea volumului si duratei stocurilor, precum si cu (2) cresterea volumului si duratei creditelor acordate clientilor. Nevoia de finantare va scadea (chiar pana la degajarea unei trezorerii disponibile) odata cu (3) cresterea volumului si duratei datoriilor si creditelor primite de la furnizori.

Altfel spus, fragilitatea sau, dimpotriva, stabilitatea unei intreprinderi, depinde de trei factori:

1 - stocurile si intervalul lor de stocare;

2 - clientii si intervalul lor de incasare;

3 - furnizorii si intervalul lor de plata.

VITEZA DE ROTATIE A CAPITALURILOR


Trecerea intreprinderii de la o stare patrimoniala S0 la o stare patrimoniala S1, normativa sau efectiva, se face prin procese financiare succesive de alocare de fonduri banesti in procese productive si de achitare a obligatiilor banesti, pe de o parte, si de recuperare a lor continua din incasarea vanzarilor sau de completare cu surse imprumutate, pe de alta parte. Aceste procese sincrone de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii. Cel mai sigur echilibru financiar este cel care se realizeaza pe seama incasarilor din vanzarile proprii. In aceste incasari, se regasesc toate posibilitatile de acoperire a cheltuielilor de fabricatie, de reinnoire a masinilor si utilajelor, de rambursare a creditelor si de acoperire a altor nevoi de dezvoltare si stimulare .

Cifra de afaceri incorporeaza componentele valorice, necesare pentru acoperirea tuturor destinatiilor mentionate, ceea ce conduce spre o noua stare patrimoniala a intreprinderii. Drept urmare, fiecare element de activ este reinnoit, intr-un anumit timp, prin cifra de afaceri. Totodata, fiecare datorie este achitabila intr-un interval de timp specific, prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri. Acesti timpi necesari pentru reinnoirea activelor si pentru plata datoriilor sunt numiti durate de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de afaceri (lunara, semestriala sau anuala).

Starea patrimoniala S1 este, deci, o rezultanta a alocarii succesive a unor parti corespunzatoare din cifra de afaceri, pentru plata datoriilor si pentru reinnoirea activelor. Aceasta constatare este foarte importanta pentru previziunea financiara pe termen scurt si mediu.

Prin urmare, daca nu au loc modificari sensibile in conditiile de exploatare ale intreprinderii, se poate estima ca o crestere a cifrei de afaceri se traduce sau se va traduce intr-o stare patrimoniala noua S1, cu o crestere, in aceeasi proportie, a imobilizarilor, a stocurilor, a creantelor si a datoriilor intreprinderii. Acest raport de proportionalitate presupune constatarea urmatoarelor corelatii:



Active = Constant

Cifra de afaceri


Datorii = Constant

Cifra de afaceri


Exprimarea acestor raporturi s-ar face, deci, sub forma unor coeficienti abstracti. Dar ele se pot prezenta si sub forma duratei (in zile) de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri (si nu sub forma de coeficienti abstracti):

Numarul de zile in care cifra

Active (Datorii) x 360 = de afaceri (anuala) reinnoieste

Cifra de afaceri activele (sau achita datoriile)


Se porneste de la urmatoarea regula de trei simpla: daca cifra de afaceri (CA) este realizata (sau realizabila) in 360 de zile, atunci reinnoirea activelor (A) sau plata datoriilor (D) se (va) face intr-un numar de zile (Nz):


C.A.. .. ..360

A(D). ..Nz = A(sau D) x 360

C.A.

Durata rotatiei capitalurilor poate fi descompusa in elementele componente ale activelor, respectiv ale datoriilor si in componentele valorice ale cifrei de afaceri. Se obtin, astfel, durate de rotatie specifice pentru fiecare element de activ, respectiv de datorie, in raport cu partea corespunzatoare din cifra de afaceri:


Elemente de activ

360 x (sau de datorie) x Componente valorice C.A.

Componente valorice Cifra de afaceri totala

ale cifrei de afaceri


Rata 1 Rata 2



Prima rata raporteaza fiecare element de activ (de datorie) la componenta lui specifica din cifra de afaceri: imobilizarile corporale la amortizari; stocurile de materii prime (sau datoriile catre furnizori) la consumurile de la terti; soldul clientilor la cifra vanzarilor s.a.m.d. Aceasta rata, ponderata cu 360, conduce la determinarea duratei de rotatie a posturilor din bilant, in raport cu cifra de afaceri. Se poate calcula astfel: durata de amortizare (prin cifra de afaceri) a imobilizarilor, durata de rotatie a stocurilor materiale, durata de achitare a furnizorilor etc. Spre exemplu:



Sold Mat.prime si alte cons.ext.(bilant) x 360 = Durata de rotatie a

Consumuri de la terti (ct. de rezultate) stocurilor de materii

prime si materiale


A doua rata exprima ponderea fiecarei parti din cifra de afaceri, asociata posturilor din bilant fata de cifra de afaceri totala. Ea se numeste, de aceea, rata de structura sau coeficient de pondere, caci aceasta indica structura costurilor intreprinderii. Spre exemplu:


Consumuri de la terti = Coeficient privind ponderea consumurilor externe,

Cifra de afaceri in cifra totala de afaceri


Rata 1, exprimata in raport de cifra de afaceri, se va determina astfel:





Rata 1 = Element de activ (sau de datorii) x 360

Cifra de afaceri x E %


in care E% = ponderea componentei valorice corespunzatoare

elementului de activ in cifra de afaceri totala


SISTEM DE RATE CINETICE


Sistemul de indicatori exprimati in numar de zile (pe care il denumim sistem de rate cinetice) prezinta numeroase avantaje fata de indicatorii exprimati in marimi absolute sau in marimi relative.

In primul rand, pentru ca indicatorii financiari, in marimi absolute, au o putere informativa redusa, ca urmare a comparabilitatii restranse cu nivelurile realizate in perioadele anterioare, sau cu cele realizate de alte intreprinderi. Comparatia dintre activele, datoriile sau cifra de afaceri ale unei intreprinderi alimentare cu cele ale uneia constructoare de masini nu serveste unei analize pertinente.

In al doilea rand, indicatorii financiari, in marimi relative (rata rentabilitatii, norma unica de amortizare etc.), au o putere informativa mai mare prin cresterea gradului de comparabilitate, dar, in continut, raman, totusi, niste marimi abstracte (coeficienti, procente, promile), care nu pot fi redate in termeni concreti ai realitatii economice.

Ratele cinetice au o putere informativa superioara atat prin gradul ridicat de comparabilitate, cat si prin exprimarea lor sub forma de marimi concrete: durata amortizarii, durata clientilor, durata platii furnizorilor etc. Ratele cinetice se obtin, deci, prin inmultirea duratei rotatiei fiecarui post de bilant (rata 1) cu coeficientul de pondere corespunzator (rata 2). Ansamblul corelat al tuturor ratelor cinetice formeaza un sistem de indicatori financiari dinamici, prin care se surprinde foarte bine echilibrul financiar al intreprinderii (vezi tabelul ). Relevanta acestor indicatori ii recomanda pentru calculele de previziune financiara, in conditii de stabilitate economica a intreprinderii.

Duratele de rotatie a capitalurilor intreprinderii, in raport cu cifra de afaceri

Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale (Dm)

Dm = Mp x 360

CA x M%

Mp = materii prime (bilant)

M% = pond. consum de la terti/CA (cont de rezultate)

b) Durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de executie (Dc)

Dc = Pc x 360

CA x M% +F%/2

Pc = produse in curs (bilant)

F% = ponderea cheltuielilor de fabr./C.A.

c) Durata de rotatie a stocurilor de produse finite (Df)

Df = P1 x 360

CA x C%

Pf = produse finite (bilant)

C% = ponderea costului de prod./CA

d) Durata de incasare a clientilor (Di)

Di = C x 360

CA x I%

C = clienti (bilant)

I% = ponderea (incasarilor + +TVA)/C.A.

e) Durata de achitare a furnizorilor (Dfz)

Dfz = Fz x 360

CA x M%

Fz = furnizori (bilant)

f) Durata de achitare a TVA (Dtva)

Dtva = TVA x360

CA x TVA%

TVA = datorii catre buget pt. TVA

TVA% = pondere TVA/C.A.

Analog, se determina si duratele de achitare ale celorlalte datorii ale intreprinderii















Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele intreprinderilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare