Riscul economic

Riscul economic

Riscul economic al unei intreprinderi exprima greutatile acesteia de a se adapta la variatia factorilor care ii influenteaza activitatea, practic, din inadaptarea la conditiile cerute de mediu privind: calitatea, costurile, profitul, variatia mesajelor pietei, modificarea factorilor de productie etc. In mod concret, acest risc se determina prin variabilitatea (sensibilitatea) profitului ca urmare a variatiei nivelului de activitate si in corelatie cu rentabilitatea generala a pietei de capital.

Masurarea acestui tip de risc se face prin:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  dispersia profitului in raport cu media acestuia;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  elasticitatea profitului in raport cu cifra de afaceri si cu pragul de rentabilitate;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  elasticitatea (volatilitatea) ratei de rentabilitate a actiunilor intreprinderii in raport cu variatia rentabilitatii generale a pietei de capital.

Pentru a determina marimea riscului se masoara volumul activitatii prin cifra de afaceri (CA) formata din suma cheltuielilor variabile (V) si suma cheltuielilor fixe (F) si un anumit volum al profitului (P). Astfel, profitul brut se determina dupa relatia:

P = CA - V - F

Se noteaza cu: v = coeficientul cheltuielilor variabile in totalul cifrei de afaceri,

adica: v = V / CA. Inlocuind in formula anterioara, vom obtine:

P = CA (1-v) - F

Masurile riscului economic, in raport cu variatia componentelor cifrei de afaceri sunt dispersia si abaterea medie patratica a profitului, calculate astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    dispersia profitului: σ²(P) = σ²(CA)*(1-v)²

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    abaterea medie patratica a profitului: σ(P) = σ(CA)*(1-v)

Din analiza acestor relatii, se poate trage concluzia ca riscul economic este cu atat mai mare, cu cat:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    marja asupra cheltuielilor variabile (1-v) este mai mare;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    variabilitatea cifrei de afaceri este mai mare.

In consecinta, pentru o firma cu un nivel inalt al costurilor fixe riscul profitului este mai mare in comparatie cu o firma caracterizata prin costuri fixe relativ reduse, care este mai putin expusa riscului si mai flexibila la fluctuatiile pietei. Implicatiile financiare ale acestei corelatii sunt profunde[1]: o firma mai riscanta, pentru a-si deschide acces la capitalurile necesare finantarii, trebuie sa ofere actionarilor o remunerare mai mare a capitalurilor investite, respectiv o rata mai ridicata a rentabilitatii financiare alcatuita din rentabilitatea economica majorata cu o prima de risc.

O alta modalitate de a masura riscul economic consta in calcularea variabilitatii profitului la o variatie a nivelului de activitate a intreprinderii care este numita, in general, coeficient de elasticitate, si, in particular, efect de levier de exploatare.

Astfel, elasticitatea (e) se poate calcula ca raport al variatiei profitului de exploatare (ΔP) fata de variatia cifrei de afaceri (ΔCA), deci ca profit marginal, astfel:

 

Intrucat raportul F/(1-v) reprezinta chiar pragul de rentabilitate[2], atunci efectul de levier de exploatare mai poate fi exprimat in modul urmator:

Aceasta exprimare a indicatorului ne arata dependenta riscului economic de pozitia cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate, astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri este mai indepartata de pragul de rentabilitate, cu atat intreprinderea este mai putin riscanta;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in apropierea pragului de rentabilitate, intreprinderea este mult mai riscanta, nu numai datorita nivelului scazut sau inexistentei profitului, ci mai ales dificultatilor ce caracterizeaza recuperarea cheltuielilor.

Din analiza celor doua modalitati de calcul a riscului economic al unei intreprinderi, respectiv dispersia profitului si efectul de levier de exploatare, putem trage urmatoarele concluzii, extrem de importante:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri variaza mai mult, va creste si riscul economic;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat marja asupra cheltuielilor variabile este mai mare, cu atat si riscul economic inregistrat va fi mai mare;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri inregistreaza valori in apropierea pragului de rentabilitate, cu atat intreprinderea va inregistra un risc economic mai mare.

Aplicatie riscul economic

Pentru exemplificare, consideram doua intreprinderi, A si B, care au inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor surprinsi in tabelul de mai jos, astfel:

- valori in mii RON -

Pentru a vedea care dintre cele doua intreprinderi au un risc economic mai mare, il vom masura prin cele doua metode prezentate anterior.

1. Calculam abaterea medie patratica a profitului pentru fiecare dintre cele doua societati, apoi interpretam rezultatele.

Determinam coeficientul cheltuielilor variabile in totalul cifrei de afaceri.

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, avem: v =

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii B: v =

Rezulta valorile marjei asupra cheltuielilor variabile:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, 1 - v = 0,5

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii B, 1 - v = 0,3

Se stie ca abaterea medie patratica a profitului se calculeaza astfel: σ(P) = σ(CA)*(1-v). Atunci:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea A: σ(P) = 900 * 0,5 = 450

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea B: σ(P) = 900 * 0,3 = 270

Datorita faptului ca cea mai mare abatere medie patratica a profitului se inregistreaza in cazul intreprinderii A, inseamna ca aceasta are un risc economic mai mare decat in cazul intreprinderii B. Intreprinderea A este deci mult mai riscanta decat B, mai expusa la variatia pietei, ca urmare a ponderii mari a cheltuielilor fixe.

2. Calculam efectul de levier de exploatare si pragul de rentabilitate pentru fiecare intreprindere, apoi interpretam rezultatele.

Stim ca . Valorile efectului de levier de exploatare pentru cele doua intreprinderi le determinam astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea A:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea B:

Pragurile de rentabilitate pentru cele doua intreprinderi au urmatoarele valori:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, PR = F / (1-v) = 1100 / 0,5 = 2200

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    In cazul intreprinderii B, PR = 600 / 0,3 = 2000

Intrucat riscul economic este mai mare cu cat cifra de afaceri este mai apropiata de pragul de rentabilitate, concluzionam ca intreprinderea A prezinta cel mai mare risc economic (in conditiile aceleiasi valori pentru CA, respectiv 9600).

La o crestere a cifrei de afaceri de 10%, estimata de serviciul comercial, cresterea profitului va fi:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    la intreprinderea A de 10%*1,30 = 13%

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    la intreprinderea B de 10%*1,26 = 12,6%

Intreprinderea A, cu cheltuieli fixe mai mari, pare sa fie avantajata de perspectiva cresterii cifrei de afaceri, dar ea este tot asa de expusa la o eventuala scadere a cifrei de afaceri. Astfel, si din interpretarea coeficientilor de elasticitate, cele doua variatii posibile mai mari o fac pe intreprinderea A sa fie mai riscanta decat intreprinderea similara B.