StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele intreprinderilor
Trimite articolul prin email Riscul economic : Finantele intreprinderilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Riscul economic



Riscul economic


Riscul economic al unei intreprinderi exprima greutatile acesteia de a se adapta la variatia factorilor care ii influenteaza activitatea, practic, din inadaptarea la conditiile cerute de mediu privind: calitatea, costurile, profitul, variatia mesajelor pietei, modificarea factorilor de productie etc. In mod concret, acest risc se determina prin variabilitatea (sensibilitatea) profitului ca urmare a variatiei nivelului de activitate si in corelatie cu rentabilitatea generala a pietei de capital.

Masurarea acestui tip de risc se face prin:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  dispersia profitului in raport cu media acestuia;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  elasticitatea profitului in raport cu cifra de afaceri si cu pragul de rentabilitate;




-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;  elasticitatea (volatilitatea) ratei de rentabilitate a actiunilor intreprinderii in raport cu variatia rentabilitatii generale a pietei de capital.


Pentru a determina marimea riscului se masoara volumul activitatii prin cifra de afaceri (CA) formata din suma cheltuielilor variabile (V) si suma cheltuielilor fixe (F) si un anumit volum al profitului (P). Astfel, profitul brut se determina dupa relatia:

P = CA V F

Se noteaza cu: v = coeficientul cheltuielilor variabile in totalul cifrei de afaceri,

adica: v = V / CA. Inlocuind in formula anterioara, vom obtine:

P = CA (1-v) F

Masurile riscului economic, in raport cu variatia componentelor cifrei de afaceri sunt dispersia si abaterea medie patratica a profitului, calculate astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    dispersia profitului: σ2(P) = σ2(CA)*(1-v)2

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    abaterea medie patratica a profitului: σ(P) = σ(CA)*(1-v)

Din analiza acestor relatii, se poate trage concluzia ca riscul economic este cu atat mai mare, cu cat:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    marja asupra cheltuielilor variabile (1-v) este mai mare;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    variabilitatea cifrei de afaceri este mai mare.

In consecinta, pentru o firma cu un nivel inalt al costurilor fixe riscul profitului este mai mare in comparatie cu o firma caracterizata prin costuri fixe relativ reduse, care este mai putin expusa riscului si mai flexibila la fluctuatiile pietei. Implicatiile financiare ale acestei corelatii sunt profunde[1]: o firma mai riscanta, pentru a-si deschide acces la capitalurile necesare finantarii, trebuie sa ofere actionarilor o remunerare mai mare a capitalurilor investite, respectiv o rata mai ridicata a rentabilitatii financiare alcatuita din rentabilitatea economica majorata cu o prima de risc.


O alta modalitate de a masura riscul economic consta in calcularea variabilitatii profitului la o variatie a nivelului de activitate a intreprinderii care este numita, in general, coeficient de elasticitate, si, in particular, efect de levier de exploatare.

Astfel, elasticitatea (e) se poate calcula ca raport al variatiei profitului de exploatare (ΔP) fata de variatia cifrei de afaceri (ΔCA), deci ca profit marginal, astfel:

Intrucat raportul F/(1-v) reprezinta chiar pragul de rentabilitate[2], atunci efectul de levier de exploatare mai poate fi exprimat in modul urmator:

Aceasta exprimare a indicatorului ne arata dependenta riscului economic de pozitia cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate, astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri este mai indepartata de pragul de rentabilitate, cu atat intreprinderea este mai putin riscanta;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in apropierea pragului de rentabilitate, intreprinderea este mult mai riscanta, nu numai datorita nivelului scazut sau inexistentei profitului, ci mai ales dificultatilor ce caracterizeaza recuperarea cheltuielilor.


Din analiza celor doua modalitati de calcul a riscului economic al unei intreprinderi, respectiv dispersia profitului si efectul de levier de exploatare, putem trage urmatoarele concluzii, extrem de importante:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri variaza mai mult, va creste si riscul economic;

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat marja asupra cheltuielilor variabile este mai mare, cu atat si riscul economic inregistrat va fi mai mare;



-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    cu cat cifra de afaceri inregistreaza valori in apropierea pragului de rentabilitate, cu atat intreprinderea va inregistra un risc economic mai mare.


Aplicatie riscul economic

Pentru exemplificare, consideram doua intreprinderi, A si B, care au inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor surprinsi in tabelul de mai jos, astfel:

- valori in mii RON -

Indicatori

Intreprinderea A

Intreprinderea B

Cifra de afaceri medie (CA)



Cheltuieli variabile (V)



Cheltuieli fixe (F)



Abaterea medie patratica a CA (σ(CA))




Pentru a vedea care dintre cele doua intreprinderi au un risc economic mai mare, il vom masura prin cele doua metode prezentate anterior.


  1. Calculam abaterea medie patratica a profitului pentru fiecare dintre cele doua societati, apoi interpretam rezultatele.

Determinam coeficientul cheltuielilor variabile in totalul cifrei de afaceri.

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, avem: v =

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii B: v =

Rezulta valorile marjei asupra cheltuielilor variabile:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, 1 v = 0,5



-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii B, 1 v = 0,3

Se stie ca abaterea medie patratica a profitului se calculeaza astfel: σ(P) = σ(CA)*(1-v). Atunci:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea A: σ(P) = 900 * 0,5 = 450

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea B: σ(P) = 900 * 0,3 = 270

Datorita faptului ca cea mai mare abatere medie patratica a profitului se inregistreaza in cazul intreprinderii A, inseamna ca aceasta are un risc economic mai mare decat in cazul intreprinderii B. Intreprinderea A este deci mult mai riscanta decat B, mai expusa la variatia pietei, ca urmare a ponderii mari a cheltuielilor fixe.


  1. Calculam efectul de levier de exploatare si pragul de rentabilitate pentru fiecare intreprindere, apoi interpretam rezultatele.

Stim ca . Valorile efectului de levier de exploatare pentru cele doua intreprinderi le determinam astfel:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea A:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    pentru intreprinderea B:

Pragurile de rentabilitate pentru cele doua intreprinderi au urmatoarele valori:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    in cazul intreprinderii A, PR = F / (1-v) = 1100 / 0,5 = 2200

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    In cazul intreprinderii B, PR = 600 / 0,3 = 2000

Intrucat riscul economic este mai mare cu cat cifra de afaceri este mai apropiata de pragul de rentabilitate, concluzionam ca intreprinderea A prezinta cel mai mare risc economic (in conditiile aceleiasi valori pentru CA, respectiv 9600).


La o crestere a cifrei de afaceri de 10%, estimata de serviciul comercial, cresterea profitului va fi:

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    la intreprinderea A de 10%*1,30 = 13%

-   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;   &nb 818h76i sp;    la intreprinderea B de 10%*1,26 = 12,6%

Intreprinderea A, cu cheltuieli fixe mai mari, pare sa fie avantajata de perspectiva cresterii cifrei de afaceri, dar ea este tot asa de expusa la o eventuala scadere a cifrei de afaceri. Astfel, si din interpretarea coeficientilor de elasticitate, cele doua variatii posibile mai mari o fac pe intreprinderea A sa fie mai riscanta decat intreprinderea similara B.




Bogdan-Constantin Andronic, Performanta firmei, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 151

Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri, pentru care rezultatul este nul, astfel: CA=V+F; CA=CA*v+F; CA=F/(1-v)






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele intreprinderilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare