StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice

Datoria publica interna si externa



DATORIA PUBLICA INTERNA SI EXTERNA

Caracteristici comune datoriei interne si datoriei externe

Datoria publica a unui stat reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de administratia publica centrala, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte unitati publice, de la persoane fizice sau juridice pe piata interna sau externa si ramase de rambursat, la un moment dat.



Datoria publica reprezinta gradul de indatorare a tarii, indicator ce se determina prin raportarea volumului datoriei publice la PIB. Acest indicator arata in ce masura valoarea nou creata intr-un an este grevata de datoria publica. Povara datoriei publice este mai mare sau mai mica, in functie de gradul de dezvoltare economica a tarii, tarile mai slab dezvoltate suportand mai greu apasarea impusa de plata datoriei.

In functie de sursa imprumutului public, datoria publica are caracter intern sau extern. Cu cat ponderea datoriei externe in totalul datoriei publice este mai ridicata, cu atat mai mult se transfera generatiei viitoare sarcina de a acoperi cheltuielile prezente. Datoria publica externa se exprima, de regula, intr-o moneda care constituie elementul de referinta pentru cursul valutar de schimb al monedei nationale (care se numeste in termeni monetari ancora a monedei nationale), in prezent, prin pozitia sa de tara care si-a exprimat dorinta de a adera la Uniunea Europeana, Romana a adoptat euro ca moneda de referinta. Dimensiunea datoriei publice externe exprimata in moneda nationala fluctueaza in functie de modificarea cursului de schimb, dar si in functie de puterea de cumparare reala a populatiei in perioada considerata.

Apasarea pe care achitarea datoriei publice o exercita asupra intregii societati este suportata mai greu sau mai usor, dupa cum economia tarii este mai mult sau mai putin dezvoltata. Pentru a putea calcula efortul societatii de a plati datoria publica, se calculeaza unii indicatori reprezentativi:

Efortul financiar se dimensioneaza prin serviciul datoriei publice[1], care cuprinde cheltuielile cu rambursarea ratei imprumutului si plata dobanzilor aferente. Analiza apasarii pe care aceste cheltuieli le exercita in economie se determina prin indicatori ca:

ü     242b12c ;     242b12c ; marimea absoluta, exprimata in lei pentru datoria interna si in dolari pentru datoria externa;

ü     242b12c ;     242b12c ; marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice;

ü     242b12c ;     242b12c ; raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si PIB;

ü     242b12c ;     242b12c ; raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si totalul cheltuielilor bugetului de stat sau totalul cheltuielilor publice.;

ü     242b12c ;     242b12c ; raportul dintre dobanzile cuprinse in serviciul datoriei publice si PIB sau cheltuielile bugetare etc.

Cea mai mare parte a datoriei publice este acoperita de creditori de tip societati bancare, societati de asigurare, societati comerciale si unele persoane fizice sau juridice din tara si strainatate care dispun de fonduri temporar libere.

Acoperirea necesarului de finantare a cheltuielilor publice se realizeaza prin imprumuturi pe piata interna sau externa. Tarile dezvoltate dispun de piete de capital suficient de bine dezvoltate pentru a putea acoperi necesarul de resurse financiare si in consecinta ponderea cea mai mare in totalul datoriei o are datoria interna. In tarile slab dezvoltate sau cele in tranzitie de la o economie centralizata spre o economie de piata, precumpanitoare este datoria contractata de stat de la organisme internationale si din tari straine, capitalul disponibil pe piata interna fiind insuficient. In cazul acestor tari, gradul de dependenta economica si financiara a tarii fata de strainatate este mai ridicat.

Datoria publica a unei tari este, de asemenea, caracterizata si in functie de gradul de exigibilitate, respectiv de intervalul de timp in care trebuie achitata in intregime:

ü     242b12c ;     242b12c ; datoria publica flotanta este datoria contractata sau garantata de stat cu termen scurt de rambursare;

ü     242b12c ;     242b12c ; datoria publica consolidata este datoria contractata sau garantata de stat cu termen mijlociu si lung de rambursare.

Structura datoriei publice din punct de vedere al perioadei de rambursare difera de la tara la tara si in functie de mediul inflationist. Astfel, daca perioada in care se contracteaza datoria publica este caracterizata de o rata inalta a inflatiei, imprumutul public pe piata interna pe termen lung nu poate fi de mari dimensiuni - plasamentele in efecte publice isi erodeaza valoarea pe termen lung, chiar daca remuneratia acestora este mai mare decat a celor pe termen scurt.

Intr-o economie de piata, la credit apeleaza:

ü     242b12c ;     242b12c ; sectorul public, pentru acoperirea golurilor temporare de trezorerie (pe termen scurt) si pentru acoperirea deficitelor bugetare;

ü     242b12c ;     242b12c ; sectorul privat, pentru finantarea activitatii curente (in special a activelor circulante), mai ales prin credite bancare pe termen scurt si pentru finantarea investitiilor prin credite pe termen mediu si lung (credite bancare sau prin hartii de valoare).

Pe piata libera, capitalul aflat temporar disponibil la persoanele fizice si juridice - economiile populatiei, capitalul liber posibil de plasat al societatilor comerciale, capitalurile disponibile din sistemul bancar, ale institutiilor financiare si de asigurari etc. - sunt oferite solicitantilor din sectorul public si privat, care accepta conditiile imprumutatorului privind garantia, termenul de rambursare, rata dobanzii, conditiile de plata si de penalizare in cazul nerespectarii acestora.

Agentii economici privati, persoane fizice sau juridice, apeleaza la credit comercial in vederea realizarii unor obiective pentru:

-     242b12c ;     242b12c ;   achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata ;

-     242b12c ;     242b12c ;   realizarea de locuinte ;

-     242b12c ;     242b12c ;   sustinerea activitatii curente, in general prin credite pe termen scurt;

-     242b12c ;     242b12c ;   efectuarea de investitii, prin credite pe termen mediu si lung, in vederea retehnologizarii, modernizarii, achizitionarii de titluri financiare aducatoare de dobanda sau alte avantaje etc.

Spre deosebire de sectorul privat, sectorul public contracteaza imprumuturi de stat intern sau extern in urmatoarele scopuri :

Destinatia imprumuturilor de stat si locale interne si externe

-     242b12c ;     242b12c ;  finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie, finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului Trezoreriei Statului din exercitiul curent si refinantarea datoriei publice guvernamentale, in conditii acceptate de Ministerul Finantelor Publice;

-     242b12c ;     242b12c ;  mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finantelor Publice;

-     242b12c ;     242b12c ;  finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotarare a Guvernului sau a autoritatilor publice locale;

-     242b12c ;     242b12c ;  garantarea de credite contractate de agenti economici publici si privati, in vederea realizarii unor obiective de interes general sau local;

-     242b12c ;     242b12c ;  sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare;

-     242b12c ;     242b12c ;  refinantarea datoriei publice guvernamentale sau locale;

-     242b12c ;     242b12c ;  alte situatii prevazute de lege.

Deficitul bugetar, respectiv soldul negativ al bugetului de stat este acoperit prin resurse imprumutate pe piata interna sau externa de capital, adica prin imprumut public.


Imprumutul public se realizeaza

-     242b12c ;     242b12c ;  direct de catre stat, de la persoane fizice sau juridice care detin capitaluri disponibile temporar;

-     242b12c ;     242b12c ;  prin institutii specializate: banci comerciale, case de economii, institutii de asigurari sociale si reasigurare etc., care fac intermedierea colectarii capitalurilor pe care societatea civila le imprumuta statului.

Imprumutul public poate fi utilizat:

-     242b12c ;     242b12c ;  in scopuri productive, pentru sustinerea unor investitii productive in sectorul public sau pentru sprijinirea unei activitati din domeniul producerii sau desfacerii, de interes national;

-     242b12c ;     242b12c ;  in scopuri neproductive, cum sunt apararea nationala, ordinea publica, gospodaria comunala etc., respectiv pentru cheltuieli necesare intregii societati sau comunitati.

Indiferent de scopul caruia ii este destinat, creditul public este purtator de dobanda pentru imprumutator. In cazul imprumutului public pentru domeniul productiv, acesta (plus dobanda corespunzatoare) poate fi platit partial sau integral din profitul intreprinderii publice care l-a utilizat; acoperirea partii ce nu se poate achita de catre beneficiarul creditului sau a activitatilor neproductive sustinute prin credit public se realizeaza de la buget, in special din impozite si taxe.

Creditul, atat public, cat si privat, se poate  realiza fie apeland la sistemul bancar, fie prin emisiuni de hartii de valoare, cumparatorii acestor hartii - subscriitori - fiind cei care imprumuta statul sau societatile comerciale.


Instrumentele datoriei publice guvernamentale sau locale sunt:


-     242b12c ;     242b12c ;  titluri de stat sau locale emise pe piata interna sau externa. Aceste titluri sunt instrumente financiare care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populatie nerascumparate la scadenta si transformate in certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind imprumuturi ale statului ale autoritatilor publice locale in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung, care pot fi emise in forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau nenegociabile.

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi de stat sau ale autoritatilor publice locale de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, in conditii rezultate in urma negocierilor;

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi de stat sau ale autoritatilor publice locale de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului, in conditiile legii;

-     242b12c ;     242b12c ;  garantii de stat sau ale autoritatilor publice locale reprezinta angajamentele asumate in contul si in numele statului de catre Guvern prin Ministerul Finantelor Publice sau asumate de autoritatile publice locale, in calitate de garant, de a plati la scadenta obligatiile neonorate ale garantatului, in conditiile legii.

Datoria publica interna si externa

Potrivit Legii datoriei publice, nr.313/2004, prin datorie publica se intelege datoria publica guvernamentala, contractata de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, la care se adauga datoria publica locala, contractata de autoritatile administratiei publice locale.

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, in conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Datoria publica locala interna reprezinta partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania.

Datorie publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datorie publica locala externa este partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Trebuie mentionat ca imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta obligatii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale, potrivit legii, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale.

Imprumutul de stat este o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte si o persoana fizica sau juridica, pe de alta parte, care consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata. Statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la termenul stabilit si sa achite "pretul" (dobanda) cuvenit. Imprumutul de stat prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:


Caracteristicile imprumutului de stat

-     242b12c ;     242b12c ;  are un caracter contractual, spre deosebire de prelevarile fiscale, care sunt obligatorii. Conditiile de emisiune, rambursare, forma si marimea venitului pe care il asigura, inclusiv eventualele avantaje pe care statul le acorda imprumutatorului se stabilesc de catre organele de decizie ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor potentiali. De asemenea, hartiile de valoare emise de autoritatile publice sunt considerate ca fiind foarte sigure, pentru imprumutator gradul de risc este practic nul.

In general, imprumuturile de stat au la baza principiul facultativitatii si se constituie prin acordul ambelor parti.

Au existat si imprumuturi fortate, cu caracter obligatorii in cazuri exceptionale (de razboi etc.).

-     242b12c ;     242b12c ;  are caracter rambursabil, statul restituind suma cu care a fost imprumutat la termenul pe care l-a fixat, in functie de evolutia previzibila a necesitatilor de finantat din fondurile publice.

Fac exceptie de la aceasta regula imprumuturile perpetue, pe care statul le emite cu angajamentul de a plati o dobanda bine stabilita (imprumutatorul isi acopera creditul acordat si remuneratia acestuia din dobanda). Chiar daca nu are termenul de rambursare precizat, statul poate sa-si rascumpere obligatiunile la Bursa cand situatia sa economica este propice acestei operatiuni.

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumutul public asigura detinatorilor de obligatiuni publice o contraprestatie, pe langa rambursarea sumei cu care a fost creditat. Contraprestatia consta in plata catre detinatorul titlului de stat a unei dobanzi si/sau a unui castig, precum si unele avantaje materiale.

Exista situatii, de obicei generate de evolutia mediului economic, in care avantajele oferite de hartiile de valoare ce exprima un imprumut de stat sa se modifice.In aceste cazuri, statul are posibilitatea de a face conversiunea hartiilor emise,respectiv preschimbarea in alte hartii de valoare, cu caracteristici modificate (dobanda, termenul de rambursare etc.).

In general, dobanda purtata de hartiile de valoare emise de o autoritate publica este mai mica decat dobanda practicata pe piata de capital, deoarece statul reprezinta cel mai solvabil debitor, deci riscul imprumutului este cel mai mic, practic nul (pe piata de capital, rata dobanzii este direct proportionala cu riscul pe care il comporta imprumutul).

Obligatiunile creditului public - de stat sau care reprezinta credit municipal - sunt hartii de valoare emise de stat, cu titlu de creanta. Ele confera posesorului calitatea de creditor al statului si dreptul de a primi dobanda la suma imprumutata, indiferent de rezultatele obtinute in activitatea pentru care s-a facut emisiunea.


Obligatiunile de stat sau municipale pot fi emise:

-     242b12c ;     242b12c ;  in forma materializata (titlu financiar in forma fizica), ca inscrisuri imprimate, cuprinzand mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominala, rata dobanzii sau a discontului, scadenta, modul de transmisiune si alte elemente specifice fiecarei categorii de titluri; aceste instrumente pot fi utilizate de catre detinatori drept garantii pentru imprumuturi;

-     242b12c ;     242b12c ;  in forma dematerializata (titlul financiar care se evidentiaza prin inregistrare in cont), ca titluri pentru care emisiunea, probatiunea si transmisiunea drepturilor incorporate se evidentiaza prin inscriere in sistemul de inregistrare in cont; aceste instrumente pot fi utilizate de catre detinatori drept garantii pentru imprumuturi.

Obligatiunea de stat sau municipala nu are valoare proprie; ea reprezinta o forma a capitalului fictiv, desi se cumpara, se vinde si se depune ca gaj.


Imprumuturile pe baza de obligatiuni reclama existenta:

-     242b12c ;     242b12c ;  unei emisiuni de obligatiuni

-     242b12c ;     242b12c ;  unei banci sau institutii specializate cu sarcina de a plasa obligatiunile in randul persoanelor fizice sau juridice care au capitaluri disponibile

-     242b12c ;     242b12c ;  unei piete pe care sa se coteze obligatiunile

-     242b12c ;     242b12c ;  - unei institutii de credit care sa se ocupe cu rambursarea imprumutului.


Obligatiunile puse in circulatie de societatile comerciale reprezinta titluri de credit, (hartii de valoare) emise prin intermediul bancilor sau chiar de catre agentii economici. Ele confera detinatorului calitatea de creditor fata de societatea respectiva si dreptul sa primeasca din partea acesteia dobanda pentru suma imprumutata si/sau castiguri prin tragere la sorti.

Bonitatea financiara este o forma a increderii pe care o atesta o persoana fizica sau juridica in momentul in care solicita un credit, de a restitui la scadenta creditele contractate impreuna cu dobanzile aferente, increderea pe care o inspira un solicitant de credit. Aprecierea bonitatii se face pe baza analizei bilantului, precum si a modului cum au fost onorate in trecut obligatiile contractuale.

Bonitatea financiara a unei tari consta in capacitatea acesteia de a onora serviciul datoriei publice externe, oportunitatea contractarii de noi imprumuturi externe. Marimea bonitatii financiare se apreciaza pe baza indicatorilor datoriei externe, respectiv ponderea acesteia in totalul exporturilor, raportul transelor datoriei scadente fata de volumul disponibilitatilor de economisire in perioada data, solvabilitatea, capacitatea agentilor de a produce profit.

Imprumutul de stat se realizeaza fie pentru necesitati de trezorerie, fie pentru necesitati de echilibru bugetar.

Necesitatile de trezorerie apar cand, desi pe intregul an veniturile si cheltuielile bugetului de stat pot fi echilibrate, potrivit proiectului aprobat al bugetului de stat, incasarile perioadei sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile publice - din cauza termenelor de incasare si plata neconcordante, a decalajelor voite sau nevoite ce pot sa apara etc. Ca urmare, se manifesta o insuficienta temporara de resurse.

Organizatia specializata care se ocupa cu executia de casa a bugetului de stat (Trezoreria statului, prin directia de specialitate din Ministerul Finantelor Publice) urmareste in permanenta situatia incasarilor si platilor in sistemul bugetar public. Ea prevede aparitia eventualelor goluri de casa si cauta resursele financiare care ar putea sa-l acopere. Daca exista institutii publice ce detin capitaluri temporar disponibile, ele vor acoperi golul de casa al Trezoreriei statului si, indata ce veniturile bugetare se vor incasa, vor fi rambursate cu suma corespunzatoare. Daca disponibilul de capital al sectorului public nu este suficient pentru a acoperi deficitul temporar de casa al bugetului de stat, Trezoreria apeleaza la imprumuturi pe termen scurt de la alti detinatori de resurse banesti de pe piata. Aceasta nu mareste masa semnelor banesti in circulatie, ci reprezinta numai o redistribuire. In ultima instanta, Trezoreria face apel la Banca centrala a tarii, sub forma unui avans in contul veniturilor bugetare viitoare. Avansul de la BNR reprezinta o emisiune de moneda fara acoperire. Operatiunea se executa in termeni foarte stricti (consemnati atat in Legea finantelor, cat si in Legea sistemului bancar), deoarece, daca vizeza sume importante si nu se ramburseaza la termen (scurt), poate genera un proces inflationist foarte puternic.

Echilibrarea bugetului de stat.

Cand veniturile ordinare (curente si din capital) ale bugetului de stat nu acopera integral cheltuielile bugetare, la nivelul intregului an fiscal, statul lanseaza un imprumut pe piata interna si/sau externa.

Imprumuturile de stat contractate pe piata interna, pe termen scurt, inclusiv de la banca centrala, se realizeaza prin emisiune de bonuri de tezaur.

Bonul de tezaur este un titlu financiar, de credit, negociabil, care se foloseste in relatiile dintre stat si populatie. El este inscris, sub forma de titlu de obligatie, pe care il emite statul pentru sumele imprumutate de la populatie sau de la banci, in vederea acoperirii unor necesitati urgente ale bugetului. Sumele sunt imprumutate pe termen scurt, statul platind pentru ele dobanda. Bonul de tezaur nu este revocabil.

Imprumuturile de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare se incheie, in general, pe termen mediu si lung. Achitarea sumelor aferente ratelor scadente, dobanzilor si altor cheltuieli, precum comisioane etc. - respectiv serviciul datoriei publice - se realizeaza din veniturile curente ale bugetului de stat. Cand acestea nu sunt suficient de mari pentru a le acoperi, Guvernul are doua posibilitati:

Metode de echilibrare bugetara la care pot apela autoritatile statului

-     242b12c ;     242b12c ;  sa mareasca veniturile bugetului de stat prin suplimentarea prelevarilor fiscale - marirea impozitelor existente sau introducerea unora noi. Aceasta masura, inafara ca este nepopulara, mareste apasarea fiscala;

-     242b12c ;     242b12c ;  sa contracteze noi imprumuturi, care pentru viitorul imadiat prezinta multe avantaje: persoanele fizice si juridica care dispun de fonduri disponibile la pot plasa in hartii de valoare sigure si purtatoare de dobanda (statul este debitorul absolut solvabil). De asemenea, sumele procurate prin intermediul imprumutului de stat sunt colectate mai rapid decat impozitele. Daca imprumutul de stat este solicitat la banca centrala, sumele se obtin imediat.

Consecintele utilizarii imprumutului de stat sunt multiple si se analizeaza din mai multe puncte de vedere:

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturile de stat sunt folosite ca instrumente de politica economica prin intermediul carora statul impulsoneaza economia, restabileste echilibrul macroeconomic.

Daca imprumuturile sunt folosite pentru a finanta investitiile, restructurarea activitatii productive s.a., efectul multiplicator al cheltuielilor bugetare va determina cresterea outputului economic la nivel national. In acest caz, imprumutul de stat indeplineste un rol pozitiv, contribuind la sporirea valorii nou create in societate, din care se pot rambursa dobanda si celelalte cheltuieli generate de imprumut;

-     242b12c ;     242b12c ;  prin intermediul imprumutului de stat are loc o redistribuire a produsului intern brut, pe plan intern, dar si extern. Pe plan intern, are loc o redistribuire intre fondul de acumulare si fondul de consum, deoarece sumele temporar libere, inclusiv din sectorul productiv, sunt colectate si plasate in hartii de valoare emise de stat si folosite, in general, in scopuri neproductive, in loc sa serveasca la cresterea productiei si desfacerii.

-     242b12c ;     242b12c ;  In plan extern, prin imprumutul de stat are loc redistribuirea produsului intern brut pe plan international, tarile dezvoltate fiind principalele detinatoare si exportatoare imprumutul de stat constituie un mijloc de procurare de resurse financiare pentru stat mai costisitor decat veniturile din impozite; deoarece antreneaza cheltuieli bugetare suplimentare sub forma de dobanzi, comisione etc., ceea ce reclama (dupa parerea economistilor capitalismului clasic) sporirea veniturilor curente, prin cresterea impozitelor in perioadele urmatoare. Aceasta presupune ca generatia care contracteaza imprumutul beneficiaza de fondurile imprumutate, iar generatiile urmatoare suporta plata lor. Dupa parerea economistilor moderni, imprumutul contractat favorizeaza amplificarea valorii injectate in activitatea productiva, ceea ce va face ca plata costului imprumutului sa fie realizata din plusul de valoare pe care chiar acesta il va genera.

Componentele tehnice ale imprumuturilor de stat.


Din punct de vedere juridic, un imprumut de stat este definit prin cateva elemente tehnice:

-     242b12c ;     242b12c ;  denumirea imprumutului, prin care se precizeaza scopul acestuia (inzestrarea armatei, construirea de drumuri etc.) si cand se lanseaza cu relativa regularitate pentru acoperirea deficitelor bugetare se precizeaza fie anul (de exemplu "imprumutul de stat 1947"), fie dobanda (de exemplu "imprumutul de stat 5 1/4 %), fie forma pe care o imbraca venitul (de exemplu "imprumutul de stat cu castiguri") etc.

-     242b12c ;     242b12c ;  valoarea nominala este valoarea inscrisa pe cupiurile ce formeaza inscrisurile emise de stat (de exemplu 1 milion lei, 5000 franci francezi, 1000 dolari SUA s.a.), care sunt numite efecte publice, titluri, hartii de valoare, obligatiuni etc.

Valoarea nominala inscrisa pe hartia de valoare arata suma pe care statul o va rambursa detinatorului la termenul specificat in contractul de imprumut. Detinatorul poate sa vanda la bursa hartia de valoare, suma cu care aceasta se negociaza reprezentand valoarea ei reala.

-     242b12c ;     242b12c ;  valoarea reala a inscrisului se stabileste in functie de cererea si oferta de capital de pe piata, la un "curs" cu care se coteaza inscrisul la bursa. Valoarea reala poate fi mai mica, egala sau mai mare decat valoarea nominala, cursul fiind sub pari, al-pari sau supra pari[2].

In general, lansarea unui imprumut de stat se face sub valoarea nominala.

-     242b12c ;     242b12c ;  termenul de rambursare. Imprumuturile de stat se pot lansa cu termen de rambursare specificat (scurt, mediu sau lung) sau fara termen de rambursare.

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturile de stat pe termen scurt sunt lansate pentru golurile temporare de trezorerie (din cauza decalajului dintre incasari si plati de Trezorerie sau din necesitatea efectuarii unor cheltuieli bugetare neprevazute);

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturile de stat pe termen mediu si lung sunt lansate in vederea acoperirii deficitelor bugetare devenite cronice sau pentru finantarea unor cheltuieli de investitii de mare valoare.

-     242b12c ;     242b12c ;  forma sub care se contracteaza imprumutul de stat:

§     242b12c ;     242b12c ;    prin creante in cont, respectiv prin inregistrarea in evidentele datoriei publice fara sa se elibereze inscrisuri; metoda se practica cand imprumutul este obtinut de la un numar limitat de creditori.

Creantele in cont nu necesita cheltuieli pentru confectionarea sau depozitarea inscrisurilor, dar nu pot fi negociate la bursa (inafara bursei se indeplinesc anumite formalitati pentru negocierea creantelor in cont).

§     242b12c ;     242b12c ;    prin emisiune de inscrisuri, cand statul se imprumuta de la un numar mare de creditori. Inscrisurile poarta denumiri diferite, in functie de caracteristicile pe care le prezinta:

}     242b12c ;     242b12c ;  pentru imprumuturile de stat pe termen scurt se emit bonuri de tezaur, polite de tezaur, certificate de datorie, certificate (bonuri)de impozite etc.

}     242b12c ;     242b12c ;  pentru imprumuturile pe termen mediu si lung statul emite inscrisuri sub denumirea de obligatiuni sau titluri de renta.

}     242b12c ;     242b12c ;  pentru imprumuturile fara termen de rambursare, statul emite titluri de renta perpetua.

-     242b12c ;     242b12c ;  - costul pe care statul il plateste pentru imprumut creditorilor sai este sub forma de dobanda si/sau castiguri sau alte avantaje.

La imprumutul de stat cu dobanda, inscrisurile au un numar de cupoane, care se detaseaza periodic si potrivit carora se primeste dobanda.

Rata dobanzii la imprumutul de stat (rata de emisiune) este determinata de cererea si oferta de capital de pe piata, de rata dobanzii practicata la credit de catre bancile comerciale si, implicit, de situatia economica si procesele inflationiste caracteristice perioadei considerate. Limita minima a ratei dobanzii este zero si cea maxima este egala cu rata medie a profitului.

Pentru a proteja pe creditor pe termen lung, statul acorda dobanda mai mare la imprumuturile cu termen de rambursare mai indepartat.

Rata de emisiune a dobanzii se refera la valoarea nominala a inscrisurilor emise (rata nominala).

In general, plasarea pe piata a inscrisurilor emise se face sub pari, valoarea reala incasata fiind sub valoarea nominala. De aici rezulta ca rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala (se mai numeste si venit net ce revine creditorului, care este invers proportional cu indicele de crestere a preturilor).

dr = *100 - 100

unde:dr = rata reala a dobanzii

dn = rata nominala a dobanzii

D = indicatorul preturilor de consum (sau rata inflatiei + 100) sau deflatorul PIB (indicele de pret aferent PIB) in tara creditorului.

Pentru a face mai atractive inscrisurile ce reprezinta imprumuturi de stat se practica, in afara dobanzii, alte metode si tehnici specifice, cum ar fi:

Metode si tehnici pentru a face imprumutul public mai atractiv

-     242b12c ;     242b12c ;  posibilitatea pe care o acorda imprumutatorul (Statul) ca debitorii sa participe la trageri la sorti, prin care castigatorii obtin sume mult mai mari decat dobanzile pe care efectul de stat le-ar aduce.

-     242b12c ;     242b12c ;  lansarea emisiunii efectului public sub-pari. Pentru a face imprumutul mai atractiv decat depunerile in sistemul bancar, statul ofera un avantaj suplimentar, prin intermediul primei de rambursare.

-     242b12c ;     242b12c ;  scutirea de impozite si taxe a veniturilor care provin din imprumuturi si/sau tranzactii la bursa a efectelor publice;

-     242b12c ;     242b12c ;  acceptarea de catre stat de efecte publice, inainte de termenul de rambursare a cestora, in contul impozitelor datorate;

-     242b12c ;     242b12c ;  daca detinatorul efectelor publice este declarat falit, efectele publice nu pot fi supuse executarii silite (privilegiu juridic adoptat numai de unele tari);

-     242b12c ;     242b12c ;  in vederea protejarii creditorilor sai de riscul inflatiei, statul poate utiliza doua metode:

a) rata dobanzii purtata de efectele publice sa fie suficient de ridicata, incat sa acopere anticipatiile inflationiste pe perioada de rambursare.

Dezavantajul consta in faptul ca o apreciere nerealista fie defavorizeza pe creditori, cand inflatia reala o depaseste pe cea previzionata, fie pe Stat, daca inflatia reala este mai mica decat cea anticipata si costul imprumutului devine nejustificat de mare.

b) sa acorde garantie juridica impotriva acestei deprecieri:

i     242b12c ;     242b12c ;   prin exprimarea imprumutului intr-o valuta mai stabila. Metoda se practica in special in cazul imprumuturilor externe si se exprima fie in dolari SUA, fie in EURO, pentru ca si valutele forte sufera fluctuatii insemnate in functie de conjunctura economica.

i     242b12c ;     242b12c ;   legarea monedei in care s-a facut imprumutul de continutul sau in aur. Metoda nu se mai aplica de cand s-a renuntat la convertibilitatea in aur a monedelor nationale.



i     242b12c ;     242b12c ;   indexarea imprumutului in functie de variatia indicelui preturilor bunurilor de consum sau a unor produse considerate de importanta maxima pentru acea tara.








OPERATIUNI PRIN CARE SE REALIZEAZA UN IMPRUMUT DE STAT


A. Plasarea imprumutului de stat se realizeaza prin mai multe modalitati:


Modalitati de plasare a imprumutului de stat

-     242b12c ;     242b12c ;  prin subscriptie publica, realizata prin Ministerul Finantelor sau alte institutii specializate, imputernicite de Stat in acest sens. Se efectueaza printr-o larga publicitate in mass-media;. Varsarea sumelor subcrise se realizeaza la administratiile publice, casele de economii, banci sau direct prin functionari publici, retribuiti pe cale de remiza; costul functionarii ghiseelor se acopera pe seama unui comision.

Exista doua tipuri de subscriptie publica:

a)     242b12c ;     242b12c ; subscriptie publica cu un cuantum nelimitat al imprumutului. Subscriitorul poate varsa in contul imprumutului orice suma, fara nici o restrictie;

b)     242b12c ;     242b12c ; subscriptie publica cu un cuantum limitat al imprumutului, in care caz subscriitorilor li se limiteaza sumele pe care le pot subscrie, in functie de plafonul imprumutului sau se stabilesc de la bun inceput limite de subscriere la fiecare ghiseu sau plasator.

-     242b12c ;     242b12c ;  prin consortii (sindicate) bancare, respectiv grupuri de banci, reunite in scopul de a realiza emisiuni de titluri, de a garanta unele credite etc. care utilizeaza doua metode:

a)     242b12c ;     242b12c ; preiau in comision obligatiunile statului, care primeste sumele ce-i sunt imprumutate pe masura plasarii efectelor publice. Pentru aceasta operatiune, consortiul primeste din partea statului un comision, proportional cu numarul plasamentelor. Consortiul nu raspunde de inscrisurile neplasate;

b)     242b12c ;     242b12c ; cumpara efectiv inscrisurile imprumutului de stat si apoi efectueaza plasarea acestora. Efectele publice neplasate intra in portofoliul consortiului bancar.

Din punct de vedere financiar, aceasta metoda este mai costisitoare pentru stat decat subscriptia publica, dar este mai comoda din punct de vedere tehnic si mai rapida;

-     242b12c ;     242b12c ;  prin vanzare la bursa, cand statul doreste ca imprumutatorii sai sa nu stie daca inscrisurile reprezinta un credit nou (printr-o noua emisiune) sau apartin unui vechi imprumut.

Aceasta metoda nu se poate aplica pe scara larga pentru ca ar diminua randamentul financiar al imprumutului.

B. Modificarea ratei dobanzii si a termenelor de rambursare.

Conversiunea. Arozarea.

Obligatiunile de stat sunt, in general, "la purtator", atunci cand numarul subscriitorilor este mai mare. Daca exista un numar redus de creditori, efectele publice pot fi "nominative", iar suma imprumutata, dobanzile si comisioanale aferente se inscriu in datoria publica.

Modificarea ratei dobanzii pe care o poarta inscrisurile apare necesara daca nivelul ratei dobanzii in sistemul bancar (rata de scont) inregistreaza scaderi considerabile fata de rata dobanzii obligatiunilor de stat deja emise. In acest caz, statul procedeaza la conversiunea obligatiunilor, respectiv la preschimbarea inscrisurilor vechi in unele noi, cu o dobanda mai scazuta. In acest fel, statul obtine un avantaj material, dar sufera un prejudiciu moral, prin pierderea credibilitatii.


Conversiunea poate fi de trei feluri:

-     242b12c ;     242b12c ;  fortata, atunci cand titlurile vechi sunt obligatoriu schimbate cu cele noi. La expirarea termenului de rambursare isi pierd valabilitatea;

-     242b12c ;     242b12c ;  facultativa, atunci cand titlurile noi, cu dobanda mai redusa, sunt insotite de alte avantaje oferite subscriitorilor;

-     242b12c ;     242b12c ;  - conversiunea in obligatiuni cu dobanda mai mica sau rambursarea anticipata. In aceasta situatie, efortul financiar al statului este mai mare si, de aceea, avantajul conversiunii poate fi anihilat.


Daca pe piata de capital se produc scaderi insemnate ale cursului obligatiunilor de stat, chiar sub cursul de emisiune, detinatorii acestor obligatiuni inregistreaza pierderi importante, ceea ce determina scaderea increderii in creditul public. Pentru a evita aceasta situatie, statul procedeaza la cresterea dobanzilor aferente obligatiunilor publice, prin metoda inversa conversiunii, numita arozare. Daca dispune de fonduri suficiente, statul va prefera arozarii rascumpararea imprumutului inainte de termenul de rambursare.




Consolidarea datoriei.

Cand se recurge frecvent la imprumuturi de stat pe termen scurt pentru acoperirea golurilor temporare de trezorerie, statul poate sa acumuleze datorii importante, a caror rambursare simultana i-ar afecta situatia financiara. Pentru a evita aceasta situatie, statul procedeaza la consolidarea datoriei ajunsa la scadenta, respectiv la preschimbarea inscrisurilor imprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt (bonuri de tezaur) cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termen mediu sau lung (obligatiuni si titluri de renta) sau fara termen (titluri de renta perpetua).

In general, pentru ca pe termen lung riscul de depreciere a plasamentelor este mai mare, statul trebuie sa accepte sa acorde dobanzi mai ridicate sau alt gen de avantaje pentru noile inscrisuri.

Consolidarea datoriei externe se poate efectua numai cu acordul creditorilor si in conditiile dictate de acestia.

Consolidarea reprezinta o operatiune avantajoasa pentru institutiile financiare prin intermediul carora se deruleaza, pentru ca acestea percep comision.

Pentru a evita o scadere a credibilitatii din cauza consolidarii, statul poate sa realizeze rambursarea unui imprumut ajuns la scadenta printr-un imprumut nou, de valoare egala sau apropriata, cand aceasta operatiune nu afecteaza (mareste) in prea mare masura datoria publica si are credibilitate in randul creditorilor.


Rambursarea imprumuturilor de stat reprezinta rascumpararea titlurilor de stat , respectiv restituirea sumelor imprumutate.


Rambursarea imprumuturilor de stat are caracter:


-     242b12c ;     242b12c ;  obligatoriu, pentru imprumutul de stat cu termen;

-     242b12c ;     242b12c ;  - facultativ, in cazul imprumutului se stat perpetuu.

Din punct de vedere al momentului rambursarii, exista mai multe tipuri de imprumuturi de stat:

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi de stat cu restituire integrala la o scadenta unica.

-     242b12c ;     242b12c ;  b) imprumuturi de stat cu restituire esalonata pe o perioda mai indelungata.


Imprumutul de stat cu restituire integrala la o scadenta unica prezinta mai multe dezavantaje, deoarece statul este obligat sa faca plati importante la termenul stabilit, ceea ce ridica probleme de natura:

- financiara, privind asigurarea resurselor financiare;

- monetara, legate de punerea in circulatie a mari sume de bani;

- organizatorica, pentru a se efectua de plati intr-o singura zi, la un numar mare de persoane fizice sau juridice).

Pentru a evita aceste dezavantaje, statul poate sa:

- rascumpere anticipat la bursa inscrisurile care se apropie de scadenta;

- stabileasca perioade de timp, suficient de lungi, in care sa faca rambursarea.

In ceea ce priveste imprumuturile de stat cu restituire esalonata pe o perioda mai indelungata, in practica exista mai multe modalitati de rambursare a imprumuturilor publice:

- prin anuitati (plati anuale), respectiv incepand din al doilea an (sau in primul an dupa perioada de gratie, adica de scutire de plata) de la contractarea imprumutului, statul incepe sa achite partea anuala ce revina din suma datorata, plus dobanda aferenta anului respectiv, in functie de cum s-a stabilit in conditiile de emisiune a titlurilor.

Anuitatile pot fi in sume egale pe toata durata rambursarii imprumuturilor, sau in sume inegale, respectiv rata de capital aceeasi si dobanda in cote progresive sau regresive;

- calea tragerilor la sorti este utilizata de stat cand imprumutul de stat a fost contractat la un numar mare de creditori. In momentul emisiunii, Statul stabileste valoarea obligatiunilor amortizabile in fiecare an prin tragere la sorti.

In cazul imprumuturilor de stat pe termen lung, statul este obligat sa-l ramburseze la scadenta; el poate sa o faca si anticipat, daca legea nu-i interzice acest lucru. Daca prin lege nu este permisa rambursarea inainte de scadenta, statul poate rascumpara la bursa inscrisurile respective. De asemenea, prin rambursarea la bursa, statul poate sa retraga din circulatie , daca dispune de fonduri suficiente, titlurile imprumuturilor fara termen, prin grija Ministerului Finantelor, cand cotatia acestora se afla la un curs scazut (sub-pari).

Rambursarea imprumutului de stat se efectueaza pe seama :

-     242b12c ;     242b12c ;  fondului special de amortizare, la dispozitia unei institutii specializate, ale carei venituri provin in special din monopoluri fiscale;

-     242b12c ;     242b12c ;  resurselor prevazute special in acest scop in buget. Imprumutul se acopera din veniturile bugetare ordinare, fara sa se creeze un fond special de amortizare;

-     242b12c ;     242b12c ;  - excedentelor bugetare, cand acestea exista si operatiunea financiara este profitabila pentru stat.

Alte cai de amortizare a datoriei publice, in afara amortizarii (stingerii) imprumutului de stat sunt:

-     242b12c ;     242b12c ;  incapacitatea de plata a statului, devenit insolvabil din motive politice, economice sau de razboi.

-     242b12c ;     242b12c ;  deprecierea monetara, cand imprumutul nu a fost protejat prin clauze contractuale speciale impotriva inflatiei. In acest caz, statul este obligat sa ramburseze imprumutul la valoarea sa nominala, desi valoarea reala a acestuia poate sa fie de sute, de mii de ori mai mare.


In practica internationala, guvernele URSS (in 1918), Republicii Cuba, R.D. Coreeana etc. au repudiat datoria publica externa si interna in urma rasturnarii regimului politic, desi statul era solvabil, dar au riscat sa fie izolate economic si financiar pe plan international, caci sistemul bancar extern a refuzat sa le mai acorde credite, disponibilitatile acestor state in tari straine au fost blocate, s-a instituit embargou asupra tranzactiilor de comert exterior etc..

Datoria publica externa

Concept, trasaturi caracteristice, factori de influenta si mod de gestionare

1. Conceptul de datorie externa.

Potrivit metodologiei FMI, datoria externa este datoria avand o scadenta initiala sau prelungita mai mare de un an, datorata nerezidentilor si rambursabila in devize straine, in bunuri sau in servicii.

Conceptul de datorie externa este mai larg decat cel de datorie publica externa si comporta mai multe definitii:


-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria externa bruta in sens larg este datoria rezidentilor publici si privati ai unei tari - persoane fizice si juridice - catre strainatate la un moment dat.

Intr-o economie de piata, acest indicator se dimensioneaza cu greutate daca exista un sector privat puternic dezvoltat, in care statul nu este implicat in relatiile cu strainatatea nici ca garant.

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria externa bruta in sens restrans prezinta o serie de exceptii fata de cea in sens larg, deoarece nu cuprinde:

§     242b12c ;     242b12c ;    creditele pe termen scurt (sub un an), pentru ca acestea sunt operatiuni financiare curente pentru desfasurarea activitatii;

§     242b12c ;     242b12c ;    investitiile straine directe, care nu au termene de rambursare si nici de lichidare;

§     242b12c ;     242b12c ;    ajutoarele cu caracter nerambursabil;

§     242b12c ;     242b12c ;    imprumuturile externe cu perioada de gratie mai mare de 10 - 15 ani;

§     242b12c ;     242b12c ;    imprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantelor lor rezidente in tara, in conditii mai avantajoase decat piata;

§     242b12c ;     242b12c ;    creditele contractate de persoanele fizice sau juridice rezidente, negarantate de autoritatile competente.

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a celorlalte organizatii internationale cuprinde:

§     242b12c ;     242b12c ;    sumele datorate unor creditori publici sau privati de rezidentii publici, in valuta straina, bunuri si servicii datorate, cu un termen de rambursare mai mare de un an;

§     242b12c ;     242b12c ;    sumele datorate de persoane private si garantate de o autoritate publica.

Indicatorul nu cuprinde:

}     242b12c ;     242b12c ;   datoria persoanelor private negarantata de autoritatile statului;

}     242b12c ;     242b12c ;   datoria din tranzactiile cu FMI;

}     242b12c ;     242b12c ;   datoria ce poate fi achitata in moneda tarii;

}     242b12c ;     242b12c ;   imprumuturile carora nu li s-a stabilit termenul de rambursare.

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria externa neta reprezinta diferenta dintre:

§     242b12c ;     242b12c ;    activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati valutare, imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, alte creante si valori);

§     242b12c ;     242b12c ;    - activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (imprumuturi de la guvrne, agentii guvernamentale si alte entitati publice, credite primite de la banci private, organisme financiare si alti creditori, investitii de capital, titluri, disponibilitati valutare si alte valori apartinand unor persoane publice si private starine).


Pentru a analiza datoria externa a unei tari se utilizeaza diversi indicatori, care exprima gradul de indatorare a tarii fata de starini:

-     242b12c ;     242b12c ;  marimea absoluta a datoriei externe. Se determina prin transformarea valutelor in care au fost exprimate imprumuturile in moneda nationala sau intr-o moneda de larga circulatie internationala (dolarul SUA);

-     242b12c ;     242b12c ;  datoria externa medie per locuitor;

-     242b12c ;     242b12c ;  raportul dintre datoria externa si PIB;

-     242b12c ;     242b12c ;  raportul dintre serviciul datoriei externe si PIB, care arata cat din valoarea nou creata in economie este afectata acoperirii datoriei publice externe;

-     242b12c ;     242b12c ;  - raportul dintre serviciul datoriei publice externe si incasarile din exportul de marfuri si servicii, care exprima exportul valutar pe care il implica datoria publica externa. Cu cat acest efort valutar va fi mai mic, cu atat vor fi mai mari resursele valutare ce vor putea fi afectate pentru importurile necesare procesului productiv.


2. Trasaturile caracteristice ale imprumuturilor externe

Imprumuturile sau creditele externe se grupeaza dupa mai multe criterii:

(1) dupa destinatie

-     242b12c ;     242b12c ;  credite pentru marfuri, ce se acorda pentru cumpararea de marfuri;

-     242b12c ;     242b12c ;  - credite financiare, se acorda de catre organisme financiare internationale, autoritati publice si persoane juridice si fizice straine, in valuta convertibila.

(2) in functie de durata pentru care se acorda

-     242b12c ;     242b12c ;  credite pe termen scurt (1 - 2 ani);

-     242b12c ;     242b12c ;  credite pe termen mediu (3 - 5 ani);

-     242b12c ;     242b12c ;  credite pe termen lung (peste 5 ani).

(3) din punct de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de:

-     242b12c ;     242b12c ;  intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma);

-     242b12c ;     242b12c ;  banci si alte institutii financiare (credite bancare);

In aceste doua cazuri se acorda credite pe baze bilaterale.

-     242b12c ;     242b12c ;  guverne (credite guvernamentale). Se acorda asistenta publica bilaterala, sub forma ajutoarelor in bani si natura, asistenta tehnica si militara, imprumuturi in conditii privilegiate.

-     242b12c ;     242b12c ;  rentieri si alte persoane fizice.

-     242b12c ;     242b12c ;  e) organisme financiare internationale (credite financiare), care  acorda asistenta publica pe baze multilaterale.

(4) din punct de vedere al beneficiarului de credite externe, debitorii pot fi:

-     242b12c ;     242b12c ;  guvernul;

-     242b12c ;     242b12c ;  unitati administrativ-teritoriale;

-     242b12c ;     242b12c ;  intreprideri sau institutii publice;

-     242b12c ;     242b12c ;  banci;

-     242b12c ;     242b12c ;  - intreprinderi private.


Suma imprumutata se poate acorda intr-o singura transa (si se ramburseaza la fel) sau esalonat si se ramburseaza tot esalonat.

Prin contractul de imprumut, se stabilesc trei perioade distincte:

-     242b12c ;     242b12c ;  perioada de utilizare a creditului;

-     242b12c ;     242b12c ;  perioada de gratie, in cursul careia nu se fac plati pentru rambursarea creditului;

-     242b12c ;     242b12c ;  perioada de rambursare propriu-zisa a creditului.


Rambursarea creditelor se poate realiza:

-     242b12c ;     242b12c ;  in cote egale;

-     242b12c ;     242b12c ;  in cote inegale, care pot sa creasca sau sa scada progresiv;

-     242b12c ;     242b12c ;  intr-o singura transa, la scadenta.


La acordarea unui credit, imprumutatorul poate sa pretinda garantie:

-     242b12c ;     242b12c ;  materiala (marfuri;documente de dispozitie asupra marfurilor: conosamente, warante etc.; actiuni si obligatiuni; depozite ale unor firme sau institutii guvernamentale; bunuri imobiliare; venituri ale statului: taxe vamale, accize, venituri ale domeniului public s.a.; rezervele de aur si devize ale statului etc.

-     242b12c ;     242b12c ;  morala, respectiv imprumutul unei tari sa fie garantat de doua sau mai multe state sau de organisme internationale.


Principalele organisme internationale care acorda asistenta publica multilaterala sunt:

-     242b12c ;     242b12c ;  Grupul Bancii Mondiale :

§     242b12c ;     242b12c ;    BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare)

§     242b12c ;     242b12c ;    ADI (Asociatia pentru Dezvoltare Internationala), infiintata in anul 1960 pentru acordarea de credite pe termen lung tarilor slab dezvoltate, in conditii preferentiale;

-     242b12c ;     242b12c ;  organisme financiare regionale : Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Interamericana de dezvoltare, Banca de dezvoltare a Caraibelor etc.


Imprumuturile acordate pe baze bilaterale de tarile dezvoltate pot fi conditionate de:

-     242b12c ;     242b12c ;  realizarea unor proiecte de investitii intr-un anumit domeniu;

-     242b12c ;     242b12c ;  achizitionarea de instalatii, utilaje etc. pentru un obiectiv de investitii care nu este considerat prioritar de catre debitor;

-     242b12c ;     242b12c ;  - aspecte de natura politica, privind actiunile si initiativele debitorilor pe plan international, respectarea drepturilor omului, instaurarea democratiei etc


3. Factorii de influenta si gestiunea datoriei externe.

Factorii care actioneaza in procesul crearii si extinderii datoriei externe sunt atat de natura interna, cat si externa. Dintre factorii interni, cel mai important este dezechilibrul dintre resursele interne si consumul intern - productiv si neproductiv - amplificat, in numeroase tari, de o politica economica gresita, care a realizat imprumuturi mai ales pentru satisfacerea consumului neproductiv sau pentru investitii neprofitabile. Acest dezechilibru se reflecta in neacoperirea de catre veniturile globale a cheltuielilor globale, publice si private.


Dintre factorii externi, cu un impact important asupra dimensionarii datoriei externe, se pot enumera:

-     242b12c ;     242b12c ;  modificarile conjuncturale in politica economica a tarilor straine. Un exemplu semnificativ il reprezinta criza petrolului din anii '70;

-     242b12c ;     242b12c ;  nivelul real al dobanzilor percepute la creditele externe, in special cele acordate pentru creditele renegociate fiind foarte mare (renegocierea se realizeaza in cazul imposibilitatii de plata a obligatiilor ce decurg dintr-un credit extern la termenul stabilit prin contract);

-     242b12c ;     242b12c ;  - politica economica dusa de tarile dezvoltate de expansiune a plasamentelor profitabile, care a atras investitiile straine, fondurile oferite pe piata de capital externa devenind mai rare, pentru tarile in curs de dezvoltare creditele scumpindu-se.

Pentru rezolvarea situatiilor de criza a datoriei externe s-au aplicat diverse metode si tehnici de catre organismele internationale, in primul rand FMI si Banca Mondiala, impreuna cu bancile creditoare, vizand:


Metode de rezolvare a situatiilor de criza

-     242b12c ;     242b12c ;  reesalonarea (ca masura exceptionala) a platilor scadente - in cadrul negocierilor Clubului de la Paris - pentru imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile statului pe termen scurt, cu conditia majorarii dobanzii. Cu acest prilej, tarile debitoare care au cerut reesalonarea au trebuit sa prezinte programe concrete pentru:

§     242b12c ;     242b12c ;    imbunatatirea activitatii productive - inclusiv a exportului - si de investitii si redimensionarea consumului, in vederea redresarii balantei de plati;

§     242b12c ;     242b12c ;    stimularea exporturilor si reducerea importurilor prin devalorizarea monedei nationale si limitarea expansiunii creditului bancar, facandu-l disponibil numai pentru actiuni profitabile si pentru investitii productive.

-     242b12c ;     242b12c ;  - acordarea de credite eficace directionate catre restructurarea economiei, privatizare, spargerea structurilor monopoliste, instaurarea pietei concurentiale etc.


4. Continutul datoriei publice externe.



Conform metodologiei FMI, datoria publica externa cuprinde imprumuturile externe cu scadenta initiala sau prelungita mai mare de un an, contractate atat direct de stat ca debitor public - guvern, institutii si organisme publice - cat si de agenti economici si alte persoane juridice private, cand rambursarea este garantata de un organism public. Datoria publica externa nu cuprinde tranzactiile cu Fondul Monetar International (altele decat creditele contractate prin acorduri stand-by) si datoria rambursabila in moneda nationala, investitiile directe, datoria pe termen scurt, respectiv datoria a carei scadenta initiala este mai mica sau egala cu un an.

Datoria publica externa are o sfera de cuprindere mai redusa decat datoria externa, excluzand creditele catre sectorul privat negarantate de catre stat.

Datoria publica externa cuprinde numai obligatiile externe ale statului (contractate direct de acesta) si ale agentilor economici carora statul le-a oferit garantie in momentul contractarii unei datorii externe (exclusiv datoriile sectorului privat negarantate de stat).


Datoria externa totala

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria publica externa

-     242b12c ;     242b12c ;  Directa (contractata direct de Stat)

-     242b12c ;     242b12c ;  Garantata (contractata de agenti privati si garantata de Stat)



-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria externa privata, negarantata de Stat


Datoria publica externa directa, care reprezinta bligatiile externe contracte prin debitori publici, inclusiv guvernul national, serviciile sale si organismele publice autonome;

Datoria cu garantie publica, care reprezinta obligatiile externe contractate prin debitori privati, a caror rambursare este garantata printr-un organism public.


Modalitati de definire a datoriei publice externe (DPE):

Forme ale datoriei publice externe:

-     242b12c ;     242b12c ;  contractata direct de stat

-     242b12c ;     242b12c ;  garantata in numele si contul statului.


Datoria publica externa cuprinde:

§     242b12c ;     242b12c ;  datoria publica externa bruta in sens larg: toate obligatiile unui stat fata de strainatate;

§     242b12c ;     242b12c ;  datoria publica externa bruta in sens restrans, exclude:


datoria publica externa bruta in sens restrans, exclude:

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturile pe termen scurt (sub un an);

-     242b12c ;     242b12c ;  investitiile directe (nu au termene de rambursare sau de lichidare);

-     242b12c ;     242b12c ;  aporturile nerambursabile (asistenta financiara multilaterala);

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani;

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantilor lor in conditii mai avantajoase.


Datoria externa publica in interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul acesteia.

Nu cuprinde:

-     242b12c ;     242b12c ;  sume datorate de stat unor creditori publici si privati in valuta straina, bunuri si servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an;

-     242b12c ;     242b12c ;  sume datorate de persoane private garantate de autoritati publice.


Nu cuprinde:

-     242b12c ;     242b12c ;  datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publica;

-     242b12c ;     242b12c ;  datoria din tranzactiile cu F.M.I.;

-     242b12c ;     242b12c ;  datoria care poate fi achitata in moneda debitorului;

-     242b12c ;     242b12c ;  sume datorate unor creditori rezidenti in strainatate, pentru care au fost stabilite termene de achitare.


Datoria publica externa neta (sau "consolidata") este diferenta dintre activele publice ale rezidentilor unei tari in strainatate (obligatii) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (creante). In aceasta acceptiune, datoria externa neta (datoria consolidata), include numai creantele lichide sau usor realizabile fata de strainatate. Nu include celelalte creante care nu pot fi usor mobilizate, excluzand din calcul activele rezidentilor tarii in strainatate si activele rezidentilor straini in tara considerata.


Activele rezidentilor tarii in strainatate cuprind:

-     242b12c ;     242b12c ;  disponibilitati valutare;

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi acordate;

-     242b12c ;     242b12c ;  investitii directe

-     242b12c ;     242b12c ;  titluri;

-     242b12c ;     242b12c ;  alte creante ;

-     242b12c ;     242b12c ;  alte valori.


Activele rezidentilor straini in tara considerata, care cuprind:

-     242b12c ;     242b12c ;  imprumuturi primite de la organisme publice (guvern, agentii guvernamentale);

-     242b12c ;     242b12c ;  credite de la banci, organisme financiare si alti creditori;

-     242b12c ;     242b12c ;  titluri, disponibilitati valutare;

-     242b12c ;     242b12c ;  investitii de capital;

-     242b12c ;     242b12c ;  alte valori apartinand persoanelor straine.


Nu intra in datoria publica externa (inclusiv cea garantata) urmatoarele:

-     242b12c ;     242b12c ;  Tranzactiile cu F.M.I., cu exceptia imprumuturilor acordate de Fondurile financiare (pentru echilibrarea balantei de plati externe);

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria rambursabila in moneda nationala;

-     242b12c ;     242b12c ;  Investitiile directe de capital strain;

-     242b12c ;     242b12c ;  Datoria pe termen scurt (cu scadenta initiala mai mica de un an).


Informatiile privind datoria publica sunt grupate pe categorii de creditori fata de care s-au contractat imprumuturi:


Categorii de creditori

-     242b12c ;     242b12c ;  creditori oficiali:

§     242b12c ;     242b12c ;    imprumuturi multilaterale;

§     242b12c ;     242b12c ;    imprumuturi bilaterale;

-     242b12c ;     242b12c ;  creditori privati;

§     242b12c ;     242b12c ;    banci comerciale;

§     242b12c ;     242b12c ;    imprumuturi rezultate din tranzactiile cu hartii de valoare;

§     242b12c ;     242b12c ;    alti creditori.


Masurarea gradului de indatorare


Indicatorii privind exprimarea nivelului absolut al datoriei publice externe cuprind, in principal:

-     242b12c ;     242b12c ;  Nivelul datoriei, inclusiv sumele exigibile la momentul dat, reprezinta sumele exigibile sI neexigibile in titlul datoriei. Aceasta corespunde cu volumul total al angajamentelor externe ale debitorului la sfarsitul anului considerat.

-     242b12c ;     242b12c ;  Sumele exigibile sI nerambursabile (angajamentele trase de debitor pana la sfarsitul anului).

-     242b12c ;     242b12c ;  Angajamente anuale, respectiv, nivelul total al imprumuturilor pentru care s-au semnat acordurile in cursul anului considerat.

-     242b12c ;     242b12c ;  Platile in titlul serviciului datoriei: sumele efective varsate in titlul rambursarilor in principal sI platile dobanzilor sI efectuate in moneda straina, bunuri sau servicii in cursul anului considerat. Proiectiile platilor in titlul servivciului datoriei sunt estimari ale platilor datorate in titlul sumei datoriei, inclusiv nivelurile neexigibile.

-     242b12c ;     242b12c ;  Fluxurile nete (sau imprumuturi nete) reprezinta datoriile, mai putin rambursarile;

-     242b12c ;     242b12c ;  Transferurile nete: fluxurile nete, mai putin platile dobanzilor sau comisioanelor.

-     242b12c ;     242b12c ;  Conditiile imprumuturilor


Conditiile medii ale imprumuturilor sunt indicate pentru toate noile imprumuturi contractate in timpul anului. Cifrele citate pentru ratele dobanzilor, scadentele sI amortismentul fiecarei categorii de imprumuturi sunt medii ponderate prin nivelul imprumuturilor.

Indicatorii si ratele ce exprima nivelul si caracteristicile datoriei externe arata la ce nivel se ridica stocul datoriei externe efective, de obicei prin comparatie cu Produsul Intern Brut (PIB) - care masoara starea generala a economiei nationale - cu scopul de a-l plasa in contextul general, pentru a analiza in ce masura datoria este sustenabila. De asemenea, relatiile ce se stabilesc intre serviciul datoriei publice externe si dimensiunea exporturilor - privite ca intrari de fonduri in devize - care cel mai adesea dau masura posibilitatii tarii de a-si onora obligatiile de plata catre partenerii externi. Explicatia consta in aceea ca platile in contul serviciului datoriei externe, ce trebuiesc realizate in devize straine, pot fi acoperite, in primul rand, prin castigurile de valuta generate de exporturile de bunuri si servicii.

In analiza datoriei externe a fiecarei tari este necesar sa se aiba in vedere anumiti indicatori si rate, prin care sa se stabileasca valoarea relativa a datoriei si a obligatiilor de plata generate de aceasta, comparativ cu alte agregate macroeconomice, astfel fiind posibila judecarea potentialului de rambursare si determinarea nivelului relativ al gradului de indatorare al tarii.

Ratele datoriei externe pot pune in lumina eventualele probleme ce pot sa apara ca urmare a includerii in cheltuielile bugetare a serviciului datoriei si, implicit, in gestiunea trezoreriei fondurilor publice, atat ca nivel, cat si ca distribuire temporala.


Principalele rate ce sunt analizate in vederea determinarii capacitatii de indatorare a unei tari sunt:

-     242b12c ;     242b12c ;  datoria externa efectiva / Produsul Intern Brut, care are in vedere, in general, nivelul datoriei publice si in mai mica masura al celei private (se noteaza, de obicei, cu initialele folosite in engleza, respectiv DOD / GDP);

-     242b12c ;     242b12c ;  datoria externa efectiva / volumul total de bunuri si servicii (DOD / XGS), care exprima numarul de ani in care veniturile in devize obtinute de rezidenti din exportul de bunuri si servicii vor putea acoperi nivelul total al datoriei externe nationale. In tarile unde serviciile reprezinta o dimensiune nesemnificativa in volumul intrarilor de valuta, aceasta rata se analizeaza tinand cont numai de devizele intrate din exportul de materii prime, materiale putin prelucrate etc.;

-     242b12c ;     242b12c ;  serviciul total al datoriei / volumul de exporturi de bunuri si servicii. Aceasta rata arata nivelul veniturilor din exporturi ce sunt absorbite prin plata serviciului datoriei externe si este calculata tinand seama atat de platile istorice, cat si de cele proiectate. Pentru tarile care se confrunta cu greutati in plata serviciului, se poate face o diferentiere ce ar indica in ce masura tara are dificultati de plata:

§     242b12c ;     242b12c ;    pentru programarea si esalonarea serviciului datoriei externe, se va calcula volumul necesar de incasari valutare din exporturi pentru acoperirea obligatiilor de plata scadente;

§     242b12c ;     242b12c ;    pentru platile in contul serviciului datoriei externe, ce se realizeaza efectiv prin utilizarea sumelor obtinute din intrarile de la export;

-     242b12c ;     242b12c ;  volumul total al serviciului datoriei / Produsul Intern Brut (TDS / GDP), care arata impactul pe care costul datoriei externe il exercita asupra intregii activitati economice la nivel national;

-     242b12c ;     242b12c ;  volumul total al dobanzilor in contul datoriei externe / exportul de bunuri si servicii (INT / XGS), rata care se ma inumeste si rata serviciului dobanzii si arata in ce masura dobanzile sunt acoperite prin intrarile din exporturi. Plata dobanzilor reprezinta o componenta de prima importanta in balanta contului curent. Totodata, aceasta rata pune in lumina gradul de concesionalitate al unui imprumut, deoarece cu cat este mai coborata, cu atat respectivul credit beneficiaza de o concesionalitate mai ridicata;

-     242b12c ;     242b12c ;  volumul total al dobanzilor in contul datoriei externe / Produsul Intern Brut (INT / GDP), arata cat din valoarea nou creata in economie este consumata pe plata dobanzilor generate de imprumuturi;

-     242b12c ;     242b12c ;  rezervele internationale / datoria totala efectiva (RES / DOD). Aceasta rata pune in evidenta relatia dintre stocul datoriei externe si detinerile de valute straine si de aur, ce pot fi utilizate pentru a onora sarcinile de plata;

-     242b12c ;     242b12c ;  rezervele internationale / importurile de bunuri si servicii (RES / MGS), care arata numarul de luni in care plata importurilor poate fi acoperita prin detinerile valutare ale tarii;

-     242b12c ;     242b12c ;  trageri / Produsul Intern Brut (TDI / GDP), ce exprima legatura dintre intrarile in devize prin trageri din imprumuturile contractate si nivelul total al output-ului economiei;

-     242b12c ;     242b12c ;  trageri / exporturile de bunuri si servicii (TDI / XGS). Aceasta rata compara intrarile de valuta straina in contul datoriei externe cu cele aferente veniturilor din exporturile de bunuri si servicii;

-     242b12c ;     242b12c ;  trageri / amortizarea capitalului imprumutat, care compara volumul intrarilor de devize sub forma tragerilor cu iesirile sub forma amortizarii imprumuturilor contractate. Totodata, este util sa se evalueze masura in care plata principalului este rostogolita si sa se indice daca nivelul unor noi imprumuturi conduce sau nu la plata unei sume mai mari - sub forma de serviciu - in contul stocului datoriei efective;

-     242b12c ;     242b12c ;  volumul datoriei consionale / total datorie efectiva, ceea ce pune in lumina gradul de concesionalitate acordat de creditori, uneori dupa numeroase negocieri.


Indicatorii ce exprima raportul dintre soldul datoriei externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii sau PIB reprezinta evaluari ale pozitiilor pe stoc, indiferent de unitatea de masura. Aceste rate contribuie la estimarea interesului strain in economia interna, in timp ce soldul datoriei externe reprezinta recalcularea , la o data anterioara, a intrarilor contractuale de capital strain.

O rata inalta semnifica faptul ca tara analizata a inregistrat intrari importante de capital in trecut, dar nu inseamna automat ca a ramas tributara acestor intrari sau ca ar putea sa se confrunte cu dificultati in asigurarea serviciului datoriei externe. O rata de indatorare externaidicata poate fi sau nu asociata cu o rata a serviciului datoriei elevata, in functie de conditiile in care sunt contractate imprumuturile. Se poate astepta, in cadrul procesului de acumulare a datoriei externe ca raportul intre soldul datoriei externe si PIB sau exporturi sa creasca, pentru a atinge un nivel constant, in cazul in care sunt indeplinite anumite ipoteze. Daca raportul nu va atinge aceasta limita, se poate deduce ca productivitatea investitiilor a fost inferioara dobanzilor aferente imprumuturilor externe sau ca tara a devenit tributara imprumuturilor din exterior.

Indicatorii ce prezinta raportul dintre serviciul datoriei externe si volumul exporturilor sau PIB arata proportia in care exporturile unei tari sunt absorbite de platile din contul serviciului datoriei externe. Acesta constituie deopotriva un indicator de lichiditate, analog indicatorilor fluxurilor de numerar din finantele intreprinderilor.Luand in considerare aceasta interpretare, se poate considera ca aptitudinea unei tari de a-si asigura obligatiile in contul serviciului datoriei externe se diminueaza odata cu cresterea acestui raport.

Principalul interes pe care il prezinta acest indicator tine de faptul ca el constituie un indice de rigiditate al balantei de plati externea unei tari pe o perioada scurta. Mai mult, trebuie tinut seama ca daca acest raport este mare, ajustarea externa este necesara pentru a compensa o evolutie defavorabila a balantei de plati. Se considera, de regula, ca o rata a serviciului datoriei externe mai mare de 20% exprima o situatie potential periculoasa. Se subliniaza, totodata,ca aceasta rata trebuie analizata tinand cont si de alti factori, cum ar fi, de exemplu, cresterea si structura exporturilor si importurilor.

Daca aceasta analiza nu se efectueaza la timp, rezultatele ar putea fi foarte periculoase. Numeroase tari au inregistrat, in perioade diferite, rate ale serviciului datoriei externe intre 20 si 70%, fara ca aceasta sa genereze dificultati grave, in timp ce alte tari, cu rate mai mici de 20%, sa fie nevoite sa-si renegocieze datoria. In consecinta, pentru a-si forma o parere valabila asupra pozitiei de indatorare a unei tari, este important sa se considere:

-     242b12c ;     242b12c ;  masura in care incasarile din exporturi ale unei tari provin dintr-un numar mic de produse sau dintr-un numar limitat de surse;

-     242b12c ;     242b12c ;  evolutia trecuta si cea prognozata a preturilor si volumului exporturilor;

-     242b12c ;     242b12c ;  variabilitatea preturilor si a volumului exporturilor in raport cu tendintele acestora;

-     242b12c ;     242b12c ;  nivelul rezervelor internationale si perioada posibila de acoperire a necesarului de importuri din aceasta sursa;

-     242b12c ;     242b12c ;  masura in care politica de gestionare a cererii poate permite pe termen scurt ajustarea balantei de plati externe, fara a avea efecte inacceptabile asupra economiei interne si care depinde, in mod normal, de posibilitatea de comprimare a importurilor neesentiale.

Raportul dintre platile anuale ale dobanzii si PIB sau incasarile din exporturi poate avea un rol util ca indice al amplorii relative a incarcaturii impuse de datoria externa. In teorie, un nivel ridicat sau o crestere rapida a acestui raport indica aparitia unei situatii caracterizate printr-un consum excesiv si / sau dificultati asociate productivitatii si rentabilitatii investitiilor. Resursele externe pot fi afectate intr-o masura mai mare de consum, decat de investitii. Totodata, contributia programului de investitii al unei tari la cresterea PIB sau a exporturilor poate fi slaba in comparatie cu costul finantarii externe.

Rapiditatea cu care aceasta rata poate creste si nivelul la care se poate stabiliza variaza in functie de tara, in functie de proportia investitiilor finantate prin capitaluri atrase din strainatate, de coeficientul marginal al capitalului (capital / productie), de costul finantarii externe si de masura in care rata marginala a economisirii este superioara ratei medii de economisire din tara debitoare.

Rezervele internationale ale unei tari sunt egale cu suma activelor in drepturi speciale de tragere, plus pozitia rezervelor la Fondul Monetar International, plus activele in devize si aur - care sunt sistematic evaluate pe baza cursurilor Londrei la sfarsitul anului. Ratele ce exprima volumul rezervelor comparativ cu soldul datoriei externe sau cu importurile de bunuri si servicii sunt indicatori ai capacitatii de indatorare si de rambursare a tarii.

Raportul dintre intrarile de capital si volumul importurilor arata masura in care tara debitoare este tributara imprumuturilor externe brute pentru a-si finanta importurile.

Rata ce se determina intre ratele de capital rambursate si fluxurile de intrare indica masura in acre datoria externa a tarii debitoare este "reorientata". Cresterea in timp a acestui raport poate determina o aglomerare a termenelor de rambursare sau un acces mai putin favorabil pe piata internationala de capital.

Aprecierea gradului de indatorare in lucrarile Bancii Mondiale[3]

Pentru calculul indicatorilor de indatorare, la Banca Mondiala se folosesc trei elemente cheie, reprezentand criterii de indatorare propuse pentru tarile incadrate in categoria celor cu venituri mici si medii. Acestea sunt: serviciul viitor al datoriei; ratele scontului (discount rate); indicatori macroeconomici.

Serviciul viitor al datoriei este suma platilor de dobanzi si a rambursarilor de capital in decursul viitorilor 40 de ani. Pentru imprumuturile cu rata dobanzii fixa, determinarea viitorului serviciu al datoriei este simpla, deoarece serviciul datoriei programat este cunoscut in avans. Pentru imprumuturi cu rata dobanzii variabila, rata este tipic specificata sub forma unei marje la o rata de baza (cum ar fi, de exemplu, LIBOR sau Prima franceza). De vreme ce rata de baza depinde de conditiile viitoare ale pietei, platile de dobanzi programate nu sunt cunoscute in avans. Pentru a obtine suma proiectiilor privind viitorul seviciu al datoriei, programul anticipat al viitoarelor plati de dobanzi este determinat de proiectii pe baza ratelor scontului adecvate, plus marja.

Ratele scontului folosite sunt ratele folosite de tarile OECD pentru creditele oficiale la expor. Acestea sunt ratele de referinta ale dobanzii comerciale (Commercial Interest Reference Rates - CIRR rates). Imprumuturile BIRD s creditele IDA folosesc ultimele rate ale dobanzii BIRD, iar obligatiile FMI sunt discontate la rata imprumuturilor in DST.

Pentru datoria denominata in alte valute decat cele 7 mentionate, rata scontului este media ratelor dobanzii la creditele de export ale celorlalte tari OECD.

Ratele pe un singur an sunt calculate prin impartirea valorii prezente a datoriei (soldul datoriei - outstanding debt) la indicatorii macroeconomici semnificativi.

Pentru a temperara impactului unor potentiale mari variatii anuale in castigurile din export, clasificarea indatorarii se bazeaza pe ratia medie a trei ani. Aceasta ratie este calculata prin media simpla a ratiei fiecaruia din cei trei ani.

Indicatorii ce fundamenteaza plafonarea volumului angajamentelor externe (credite si garantii) care constituie datoria publica externa sunt urmatorii: datoria externa contractata pe termen mediu si lung raprtata la PIB (maximum 60%); raportul dintre serviciul datoriei si volumul exporturilor de bunuri si servicii (maximum 25%); raportul dintre valoarea totala a rezervelor valutare si totalul datoriei, care trebuie sa depaseasca 20%; raportul dintre deficitul balantei comerciale si PIB (maximum 3%).
































 


Intrebari si raspunsuri pentru fixarea cunostintelor


  1. Prin ce indicator se exprima efortul financiar pe care il face tara pentru a-si achita datoria publica - precizati cum se numeste si din ce se compune :

(1)Prin serviciul datoriei publice

(2) care cuprinde cheltuielile cu rambursarea ratei imprumutului si plata dobanzilor aferente


  1. Principalii indicatorii utilizati in analiza datoriei publice sunt:

Analiza se determina prin:

(1) marimea absoluta, exprimata in lei pentru datoria interna si in dolari pentru datoria externa;

(2) marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice;

(3) raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si PIB;

(4) raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si totalul cheltuielilor bugetului de stat sau totalul cheltuielilor publice.;

(5) raportul dintre dobanzile cuprinse in serviciul datoriei publice si PIB

(6) serviciul datoriei publice / total exporturi

(7) dobanzi /cheltuieli bugetare


  1. Creditul public pentru acoperirea deficitului bugetar este realizat:

a) direct de catre stat, de la persoane fizice sau juridice care detin capitaluri disponibile temporar si prin institutii specializate(banci comerciale, case de economii etc.)

b) prin trezoreria statului, emitand bonuri de tezaur

c) prin intermediul bancii centrale a statului, unde administratia centrala are depusa trezoreria


  1. In ce scopuri se apeleaza la credit public:

a) - in scopuri neproductive, cum sunt apararea nationala, ordinea publica, gospodaria comunala etc., respectiv pentru cheltuieli necesare intregii societati.

b) in scopuri productive si neproductive

c)in scopuri productive, pentru sustinerea unor investitii productive in sectorul public sau pentru sprijinirea unei activitati din domeniul producerii sau desfacerii, de interes national.




  1. Cine este primul platitor al creditului public in cazul imprumutului public efectuat pentru domeniul productiv si ce plateste acesta:

(1) intreprinderea publica care l-a utilizat

(2) imprumutul (rata de capital) + dobanda


  1. Principalele caracteristici ale imprumutului public sunt :

(1) caracter contractual

(2) caracter rambursabil

(3) asigura contraprestatia

(4) principiul facultativitatii

(5) pentru investitor riscul este practic nul


  1. Pentru ce se realizeaza un imprumut de stat:

a) fie pentru necesitati de trezorerie, fie pentru necesitati de echilibru bugetar

b) pentru acoperirea deficitului bugetului de stat la incheierea anului fiscal

c)     242b12c ;     242b12c ; pentru acoperirea golurilor temporare de casa ale trezoreriei statului


  1. Completati enuntul: "Necesitatile de trezorerie reprezinta o ..  de resurse a bugetului de stat, produsa in urma neconcordantei dintre incasari si plati

insuficienta temporara



  1. Care este sursa principala de fonduri din care se achita un imprumut de stat

veniturile curente ale bugetului de stat


  1. Dintre componentele tehnice ale ale unui imprumut de stat, precizati care poate fi forma sub care acesta se poate contracta:

(1) creante in cont

(2) emisiune de inscrisuri


  1. Avantajul creantelor in cont, ca forma de realizare a imprumutului public, constau in:

a) se negociaza pe o piata extrabursiera, fara alta formalitate

b) nu necesuta cheltuieli pentru confectionarea inscrisului

c) imprumutul se adreseaza unui numar mare de creditori, pentru sume mici, usor accesibile

d) gestiunea imprumutului este facilitata de lipsa intermediarului


  1. Precizati formele sub care se poate realiza un imprumut de stat sub forma emisiunii de inscrisuri, in functie de termenul de rambursare:

(1) pe termen scurt: bonuri de tezaur, polite de tezaur, certificate de datorie, certificate (bonuri) de impozite

(2) pe t. mediu si lung: obligatiuni sub forma titlurilor de renta

(3) fara termen de rambursare: titluri de renta perpetua


  1. Ce este datoria publica

Raspuns

Totalitatea sumelor imprumutate de administratia publica centrala, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte unitati publice, de la persoane fizice sau juridice pe piata interna sau externa si ramase de rambursat, la un moment dat


  1. Cum se determina efortul financiar pe care il face tara pentru a-si achita datoria publica

Raspuns

Prin serviciul datoriei publice, care cuprinde cheltuielile cu rambursarea ratei imprumutului si plata dobanzilor aferente. Analiza se determina prin:

-     242b12c ;     242b12c ;     242b12c ;    marimea absoluta, exprimata in lei pentru datoria interna si in dolari pentru datoria externa;

-     242b12c ;     242b12c ;     242b12c ;    marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice;

-     242b12c ;     242b12c ;     242b12c ;    raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si PIB;

-     242b12c ;     242b12c ;     242b12c ;    raportul dintre serviciul datoriei publice (interne sau externe) si totalul cheltuielilor bugetului de stat sau totalul cheltuielilor publice.;

-     242b12c ;     242b12c ;     242b12c ;    raportul dintre dobanzile cuprinse in serviciul datoriei publice si PIB sau cheltuielile bugetare etc.


  1. Cum se acopera necesarul de finantare a datoriei publice

Raspuns

Acoperirea necesarului de finantare a cheltuielilor publice se realizeaza prin imprumuturi pe piata interna sau externa


  1. Cine apeleaza la credit intr-o economie de piata

Raspuns

-     242b12c ;     242b12c ;   sectorul public, pentru acoperirea golurilor temporare de trezorerie (pe termen scurt) si pentru acoperirea deficitelor bugetare;

-     242b12c ;     242b12c ;   sectorul privat, pentru finantarea activitatii curente (in special a activelor circulante), mai ales prin credite bancare pe termen scurt si pentru finantarea investitiilor prin credite pe termen mediu si lung (credite bancare sau prin hartii de valoare)


  1. Cine apeleaza la credit intr-o economie de piata

Raspuns

Pe piata libera, capitalul aflat temporar disponibil la persoanele fizice si juridice - economiile populatiei, capitalul liber posibil de plasat al societatilor comerciale, capitalurile temporar libere din sistemul bancar, al institutiilor financiare si de asigurari etc. - este oferit solicitantilor din sectorul public si privat, care accepta conditiile imprumutatorului privind:

- garantia

- termenul de rambursare

- rata dobanzii

- conditiile de plata si de penalizare in cazul nerespectarii acestora.


  1. Pentru acoperirea deficitului bugetar se realizeaza credit public de catre:

Raspuns

-     242b12c ;     242b12c ;  direct de catre stat, de la persoane fizice sau juridice care detin capitaluri disponibile temporar;

-     242b12c ;     242b12c ;  prin institutii specializate: banci comerciale, case de economii, institutii de asigurari sociale si reasigurare etc., care fac intermedierea colectarii capitalurilor pe care societatea civila le imprumuta statului.


  1. In ce scopuri se apeleaza la credit public

Raspuns

Creditul public poate fi utilizat:

-     242b12c ;     242b12c ;   in scopuri productive, pentru sustinerea unor investitii productive in sectorul public sau pentru sprijinirea unei activitati din domeniul producerii sau desfacerii, de interes national;

-     242b12c ;     242b12c ;   in scopuri neproductive, cum sunt apararea nationala, ordinea publica, gospodaria comunala etc., respectiv pentru cheltuieli necesare intregii societati.


  1. Cine plateste creditul public

Raspuns

Creditul public este purtator de dobanda pentru imprumutator. In cazul imprumutului public pentru domeniul productiv, acesta (plus dobanda corespunzatoare) poate fi platit partial sau integral din profitul intreprinderii publice care l-a utilizat; acoperirea partii ce nu se poate achita de catre beneficiarul creditului sau a activitatilor neproductive sustinute prin credit public se realizeaza de la buget, in special din impozite si taxe


  1. Ce este imprumutul de stat

Raspuns

Imprumutul de stat este o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte si o persoana fizica sau juridica, pe de alta parte, care consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata. Statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la termenul stabilit si sa achite "pretul" (dobanda) cuvenit


  1. Care sunt caracteristicile imprumutului public

Raspuns

1) are un caracter contractual, spre deosebire de prelevarile fiscale, care sunt obligatorii. Conditiile de emisiune, rambursare, forma si marimea venitului pe care il asigura, inclusiv eventualele avantaje pe care statul le acorda imprumutatorului se stabilesc de catre organele de decizie ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor potentiali. Hartiile de valoare emise de stat au un grad de risc practic nul.

Imprumuturile de stat au la baza principiul facultativitatii si se constituie prin acordul ambelor parti.

(2) are caracter rambursabil, statul restituind suma cu care a fost imprumutat la termenul pe care l-a fixat, in functie de evolutia previzibila a necesitatilor de finantat din fondurile publice.

Fac exceptie de la aceasta regula imprumuturile perpetue, pe care statul le emite cu angajamentul de a plati o dobanda bine stabilita (imprumutatorul isi acopera creditul acordat si remuneratia acestuia din dobanda). Chiar daca nu are termenul de rambursare precizat, statul poate sa-si rascumpere obligatiunile la Bursa cand situatia sa economica este propice acestei operatiuni.

(3) imprumutul de stat asigura detinatorilor de obligatiuni publice o contraprestatie, pe langa rambursarea sumei cu care a fost creditat. Contraprestatia consta in plata catre detinatorul titlului de stat a unei dobanzi si/sau a unui castig, precum si unele avantaje materiale.

Exista situatii, de obicei generate de evolutia mediului economic, in care avantajele oferite de hartiile de valoare ce exprima un imprumut de stat sa se modifice.In aceste cazuri, statul are posibilitatea de a face conversiunea hartiilor emise,respectiv preschimbarea in alte hartii de valoare, cu caracteristici modificate (dobanda, termenul de rambursare etc.).


  1. Pentru ce se face imprumut de stat (rolul)

Raspuns

Imprumutul de stat se realizeaza fie pentru necesitati de trezorerie, fie pentru necesitati de echilibru bugetar


  1. Ce sunt necesitatile de trezorerie

Raspuns

Necesitatile de trezorerie reprezinta o insuficienta temporara de resurse. Apar cand, desi pe intregul an veniturile si cheltuielile bugetului de stat pot fi echilibrate, potrivit proiectului aprobat al bugetului de stat, incasarile perioadei sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile publice - din cauza termenelor de incasare si plata neconcordante, a decalajelor voite sau nevoite ce pot sa apara etc.

Organizatia specializata care se ocupa cu executia de casa a bugetului de stat (Trezoreria statului, prin directia de specialitate din Ministerul Finantelor) urmareste in permanenta situatia incasarilor si platilor la Tezaurul public.

Daca exista institutii publice ce detin capitaluri temporar disponibile, ele vor acoperi golul de casa al Trezoreriei statului si, indata ce veniturile bugetare se vor incasa, vor fi rambursate cu suma corespunzatoare.

Daca disponibilul de capital al sectorului public nu este suficient pentru a acoperi deficitul temporar de casa al bugetului de stat, Trezoreria apeleaza la imprumuturi pe termen scurt de la alti detinatori de resurse banesti de pe piata.

Aceasta nu mareste masa semnelor banesti in circulatie, ci reprezinta numai o redistribuire. In ultima instanta, Trezoreria face apel la Banca centrala a tarii, sub forma unui avans in contul veniturilor bugetare viitoare.

Avansul de la BNR reprezinta o emisiune de moneda fara acoperire. Operatiunea se executa in termeni foarte stricti (consemnati atat in Legea finantelor publice, cat si in Legea sistemului bancar), deoarece, daca vizeza sume importante si nu se ramburseaza la termen (scurt), poate genera un proces inflationist foarte puternic.


  1. Cum se realizeaza lansarea unor imprumuturi de stat pentru acoperirea deficitului bugetar

Raspuns

Cand veniturile ordinare (curente si din capital) ale bugetului de stat nu acopera integral cheltuielile bugetare, la nivelul intregului an fiscal, statul lanseaza un imprumut pe piata interna si/sau externa.


  1. Cum se achita un imprumut de stat

Raspuns

Achitarea sumelor aferente ratelor scadente, dobanzilor si altor cheltuieli, precum comisioane etc. - respectiv serviciul datoriei publice - se realizeaza din veniturile curente ale bugetului de stat. Cand acestea nu sunt suficient de mari pentru a le acoperi, Guvernul are doua posibilitati:

- sa mareasca veniturile bugetului de stat prin suplimentarea prelevarilor fiscale - marirea impozitelor existente sau introducerea unora noi. Aceasta masura, inafara ca este nepopulara, mareste apasarea fiscala;

- sa contracteze noi imprumuturi, care pentru viitorul imadiat prezinta multe avantaje: persoanele fizice si juridica care dispun de fonduri disponibile la pot plasa in hartii de valoare sigure si purtatoare de dobanda (statul este debitorul absolut solvabil). De asemenea, sumele procurate prin intermediul imprumutului de stat sunt colectate mai rapid decat impozitele. Daca imprumutul de stat este solicitat la banca centrala, sumele se obtin imediat


  1. Care sunt componentele tehnice ale imprumutului de stat

Raspuns

Din punct de vedere juridic, un imprumut de stat este definit prin cateva elemente tehnice:

- denumirea imprumutului, prin care se precizeaza fie scopul, fie anul,fie dobanda etc.

- valoarea nominala este valoarea inscrisa pe cupiurile ce formeaza inscrisurile emise de stat

Valoarea nominala inscrisa pe hartia de valoare arata suma pe care statul o va rambursa detinatorului la termenul specificat in contractul de imprumut.

- valoarea reala a inscrisului se stabileste in functie de cererea si oferta de capital de pe piata, la un "curs" cu care se coteaza inscrisul la bursa. Valoarea reala poate fi mai mica, egala sau mai mare decat valoarea nominala, cursul fiind sub pari, al-pari sau supra pari.

In general, lansarea unui imprumut de stat se face sub valoarea nominala.

- termenul de rambursare (scurt, mediu sau lung) sau fara termen de rambursare.

- forma sub care se contracteaza imprumutul de stat:

- prin creante in cont, respectiv prin inregistrarea in evidentele datoriei publice fara sa se elibereze inscrisuri; metoda se practica cand imprumutul este obtinut de la un numar limitat de creditori.

Creantele in cont nu necesita cheltuieli pentru confectionarea sau depozitarea inscrisurilor, dar nu pot fi negociate la bursa (inafara bursei se indeplinesc anumite formalitati pentru negocierea creantelor in cont).

- prin emisiune de inscrisuri, cand statul se imprumuta de la un numar mare de creditori. Inscrisurile poarta denumiri diferite, in functie de caracteristicile pe care le prezinta:

a) pentru imprumuturile de stat pe termen scurt se emit bonuri de tezaur, polite de tezaur, certificate de datorie, certificate (bonuri)de impozite etc.

Politele de tezaur sunt inscrisuri pe termen scurt supuse dreptului cambial, potrivit caruia pot fi scontate la banci, executate silit etc.

Bonurile de tezaur pot fi lombardate (puse ca gaj) sau vandute si cumparate la licitatie la cursuri variabile.

Lombardarea este modalitatea practicata de persoanele fizice si juridice care si-au pastrat disponibilitatile banesti in hartii de valoare. Pentru intrarea in posesia banilor imprumutati inainte de termenul de rambursare, bancile percep, in acest caz, o taxa mai mare decat taxa de scont.

Lombard este imprumutul sau avansul de bani care are ca garantie efecte publice sau obiecte de valoare depuse in gaj, pentru care banca percepe o dobanda numita taxa de lombard.In general, hartiile de valoare care se constituie ca garantie se estimeaza la cursuri mai reduse pentru a pune banca la adapost de eventualele fluctuatiiale cursurilor de piata.

Certificatele (bonurile) de impozite sunt inscrisuri nepurtatoare de dobanda, pe care statul le da creditorilor sai pentru plata unor furnituri sau alte angajamente. Detinatorii acestora le pot folosi pentru plata impozitelor.

b) pentru imprumuturile pe termen mediu si lung statul emite inscrisuri sub denumirea de obligatiuni sau titluri de renta.

c) pentru imprumuturile fara termen de rambursare, statul emite titluri de renta perpetua.

- costul pe care statul il plateste pentru imprumut creditorilor sai este sub forma de dobanda si/sau castiguri sau alte avantaje.

La imprumutul de stat cu dobanda, inscrisurile au un numar de cupoane, care se detaseaza periodic si potrivit carora se primeste dobanda.


  1. Cum se calculeaza rata dobanzii

Raspuns

Rata dobanzii la imprumutul de stat (rata de emisiune) este determinata de cererea si oferta de capital de pe piata, de rata dobanzii practicata la credit de catre bancile comerciale si, implicit, de situatia economica si procesele inflationiste caracteristice perioadei considerate. Limita minima a ratei dobanzii este zero si cea maxima este egala cu rata medie a profitului.

Pentru a proteja pe creditor pe termen lung, statul acorda dobanda mai mare la imprumuturile cu termen de rambursare mai indepartat.

Rata de emisiune a dobanzii se refera la valoarea nominala a inscrisurilor emise (rata nominala).

dr = *100 - 100

unde:dr = rata reala a dobanzii

dn = rata nominala a dobanzii

D = indicatorul preturilor de consum (sau rata inflatiei + 100) sau deflatorul PIB (indicele de pret aferent PIB) in tara creditorului.

EXEMPLU

Dobanda nominala a unui imprumut este de 15 % pe an, in conditii de rata a inflatiei de 10% anual.

dr = ((100+15)/(100+10))*100 - 100 = 4,55%

In cazul imprumuturilor externe, daca pretul produselor exportate de tara imprumutatoare scade, dobanda reala va fi mai mare decat cea nominala. Cand preturile de export cresc, dobanda reala scade, ceea ce este avantajos pentru tara care a imprumutat.

dr = *100 - 100

EXEMPLU

O tara a contractat un imprumut cu o dobanda nominala de 20%, iar preturile produselor sale exportate au inregistrat o scadere cu 5% fata de anul anterior, rata reala a dobanzii dr a fost:

dr = *100-100 = 26,32%

La o crestere a acestor preturi cu 5%, rata reala a dobanzii este:

dr = {(100+20)/(100+5)*100-100 = 14,29%


  1. Metode de atragere a creditorilor

Raspuns

In afara dobanzii, exista metode si tehnici specifice, ca:

- posibilitatea pe care o acorda Statul ca debitorii sa participe la trageri la sorti, prin care castigatorii obtin sume mult mai mari decat dobanzile pe care efectul de stat le-ar aduce.

- lansarea emisiunii efectului public sub-pari.

Prima de rambursare este diferenta dintre cursul de emisiune sub-pari si cel de rambursare al-pari (sau lansarea emisiunii la curs al-pari si rambursarea la supra-pari).

EXEMPLU

Un imprumut de stat a lansat obligatiuni cu valoare nominala de 80.000 de unitati monetare. Emisiunea s-a realizat sub-pari, la 80% din valoarea nominala, iar plasarea pe piata se realizeaza al-pari.

80000*(100-80)% = 16000 u.m.

Rezulta pentru fiecare obligatiune o prima de rambursare de 16.000 u.m.  Daca lansarea a fost realizata al-pari si obligatiunile pot plasate pe piata supra-pari cu un curs 110%, rezulta o prima de rambursare:

80000*(110-100)% = 8000 u.m.

-scutirea de impozite si taxe a veniturilor care provin din imprumuturi si/sau tranzactii la bursa a efectelor publice;

- acceptarea de catre stat de efecte publice, inainte de termenul de rambursare a cestora, in contul impozitelor datorate;

- daca detinatorul efectelor publice este declarat falit, efectele publice nu pot fi supuse executarii silite (privilegiu juridic adoptat numai de unele tari);

- in vederea protejarii creditorilor sai de riscul inflatiei, statul poate utiliza doua metode:

a) rata dobanzii purtata de efectele publice sa fie suficient de ridicata, incat sa acopere anticipatiile inflationiste pe perioada de rambursare.

Dezavantajul consta in faptul ca o apreciere nerealista fie defavorizeza pe creditori, cand inflatia reala o depaseste pe cea previzionata, fie pe Stat, daca inflatia reala este mai mica decat cea anticipata si costul imprumutului devine nejustificat de mare.

b) sa acorde garantie juridica impotriva acestei deprecieri:-- prin exprimarea imprumutului intr-o valuta mai stabila. Metoda se practica in special in cazul imprumuturilor externe si se exprima fie in dolari SUA, fie in DST sau ECU, pentru ca si valutele forte au suferit erodari insemnate in ultimii ani.

-- legarea monedei in care s-a facut imprumutul de continutul sau in aur. Metoda nu se mai aplica de cand s-a renuntat la convertibilitatea in aur a monedelor nationale.

-- indexarea imprumutului in functie de variatia indicelui preturilor bunurilor de consum sau a unor produse considerate de importanta maxima pentru acea tara.


  1. Conceptul de datorie externa.

Raspuns

Potrivit metodologiei FMI, datoria externa este datoria avand o scadenta initiala sau prelungita mai mare de un an, datorata nerezidentilor si rambursabila in devize straine, in bunuri sau in servicii.


  1. Formele datoriei externe

(a) Datoria externa bruta in sens larg este datoria rezidentilor publici si privati ai unei tari - persoane fizice si juridice - catre strainatate la un moment dat.

Intr-o economie de piata, acest indicator se dimensioneaza cu greutate daca exista un sector privat puternic dezvoltat, in care statul nu esre implicat in relatiile cu strainatatea nici ca garant.

(b) Datoria externa bruta in sens restrans prezinta o serie de exceptii fata de cea in sens larg, deoarece nu cuprinde:

- creditele pe termen scurt (sub un an), pentru ca acestea sunt operatiuni financiare curente pentru desfasurarea activitatii;

- investitiile straine directe, care nu au termene de rambursare si nici de lichidare;

- ajutoarele cu caracter nerambursabil;

- imprumuturile externe cu perioada de gratie mai mare de 10 - 15 ani;

- imprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantelor lor rezidente in tara, in conditii mai avantajoase decat piata;

- creditele contractate de persoanele fizice sau juridice rezidente, negarantate de autoritatile competente.

(c) Datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a celorlalte organizatii internationale cuprinde:

- sumele datorate unor creditori publici sau privati de rezidentii publici, in valuta straina, bunuri si servicii datorate, cu un termen de rambursare mai mare de un an;

- sumele datorate de persoane private si garantate de o autoritate publica.

Indicatorul nu cuprinde:

* datoria persoanelor private negarantata de autoritatile statului;

* datoria din tranzactiile cu FMI;

* datoria ce poate fi achitata in moneda tarii;

* imprumuturile carora nu li s-a stabilit termenul de rambursare.

(d) Datoria externa neta reprezinta diferenta dintre:

- activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate (disponibilitati valutare, imprumuturi acordate, investitii directe, titluri, alte creante si valori);

- activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (imprumuturi de la guverne, agentii guvernamentale si alte entitati publice, credite primite de la banci private, organisme financiare si alti creditori, investitii de capital, titluri, disponibilitati valutare si alte valori apartinand unor persoane publice si private starine).


  1. Indicatori, care exprima gradul de indatorare a tarii fata de starini:

- marimea absoluta a datoriei externe. Se determina prin transformarea valutelor in care au fost exprimate imprumuturile in moneda nationala sau intr-o moneda de larga circulatie internationala (dolarul SUA);

- datoria externa medie per locuitor;

- raportul dintre datoria externa si PIB;

- raportul dintre serviciul datoriei externe si PIB, care arata cat din valoarea nou creata in economie este afectata acoperirii datoriei publice externe;

- raportul dintre serviciul datoriei publice externe si incasarile din exportul de marfuri si servicii, care exprima exportul valutar pe care il implica datoria publica externa. Cu cat acest efort valutar va fi mai mic, cu atat vor fi mai mari resursele valutare ce vor putea fi afectate pentru importurile necesare procesului productiv.


  1. Imprumuturile sau creditele externe se grupeaza dupa mai multe criterii:

Raspuns

(1) dupa destinatie:

- credite pentru marfuri, ce se acorda pentru cumpararea de marfuri;

- credite financiare, se acorda de catre organisme financiare internationale, autoritati publice si persoane juridice si fizice straine, in valuta convertibila.

(2) in functie de durata pentru care se acorda:

- credite pe termen scurt (1 - 2 ani);

- credite pe termen mediu (3 - 5 ani);

- credite pe termen lung (peste 5 ani).

Prin contractul de imprumut, se stabilesc trei perioade distincte:

a) perioada de utilizare a creditului;

b) perioada de gratie, in cursul careia nu se fac plati pentru rambursarea creditului;

c) perioada de rambursare propriu-zisa a creditului.

Suma imprumutata se poate acorda intr-o singura transa (si se ramburseaza la fel) sau esalonat si se ramburseaza tot esalonat.

Rambursarea creditelor se poate realiza:

- in cote egale;

- in cote inegale, care pot sa creasca sau sa scada progresiv;

- intr-o singura transa, la scadenta.

La acordarea unui credit, imprumutatorul poate sa pretinda garantie:

- materiala (marfuri;documente de dispozitie asupra marfurilor: conosamente, warante etc.; actiuni si obligatiuni; depozite ale unor firme sau institutii guvernamentale; bunuri imobiliare; venituri ale statului: taxe vamale, accize, venituri ale domeniului public s.a.; rezervele de aur si devize ale statului etc.

- morala, respectiv imprumutul unei tari sa fie garantat de doua sau mai multe state sau de organisme internationale.

(3) din punct de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de:

a) intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma);

b) banci si alte institutii financiare (credite bancare);

In cazurile a) si b) se acorda credite pe baze bilaterale.

c) guverne (credite guvernamentale). Se acorda asistenta publica bilaterala, sub forma ajutoarelor in bani si natura, asistenta tehnica si militara, imprumuturi in conditii privilegiate.

d) rentieri si alte persoane fizice.

e) organisme financiare internationale (credite financiare). Este acordata asistenta publica pe baze multilaterale.

Principalele organisme internationale care acorda asistenta publica multilaterala sunt:

A). - BIRD ( Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare)

- ADI (Asociatia pentru Dezvoltare Internationala), infiintata in anul 1960 pentru acordarea de credite pe termen lung tarilor slab dezvoltate, in conditii preferentiale;

- CFI ( Corporatia Financiara Internationala), infiintata in 1956, in scopul de a acorda sprijin intreprinderilor private in tarile in curs de dezvoltare.

ADI si CFI fac parte din sistemul Bancii Mondiale.

B) organisme financiare regionale: Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Interamericana de dezvoltare, Banca de dezvoltare a Caraibelor etc.

C) organismele financiare ale Comunitatii Economice Europene (CEE): Fondul European de Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii (BEI).

(4) din punct de vedere al beneficiarului de credite externe, debitorii pot fi:

- guvernul;

- unitati administrativ-teritoriale;

- intreprideri sau institutii publice;

- banci;

- intreprinderi private.

Imprumuturile acordate pe baze bilaterale de tarile dezvoltate pot fi conditionate de:

- realizarea unor proiecte de investitii intr-un anumit domeniu;

- achizitionarea de instalatii, utilaje etc. pentru un obiectiv de investitii care nu este considerat prioritar de catre debitor;

-     242b12c ;     242b12c ;  aspecte de natura politica, privind actiunile si initiativele debitorilor pe plan international, respectarea drepturilor omului, instaurarea democratiei etc.


  1. Factorii de influenta si gestiunea datoriei externe.

Raspuns

Factorii care actioneaza in procesul crearii si extinderii datoriei externe sunt atat de natura interna, cat si externa. Dintre factorii interni, cel mai important este dezechilibrul dintre resursele interne si consumul intern - productiv si neproductiv - amplificat, in numeroase tari, de o politica economica gresita, care a realizat imprumuturi mai ales pentru satisfacerea consumului neproductiv sau pentru investitii neprofitabile. Acest dezechilibru se reflecta in neacoperirea de catre veniturile globale a cheltuielilor globale, publice si private.

Dintre factorii externi, cu un impact important asupra dimensionarii datoriei externe, se pot enumera:

- modificarile conjuncturale in politica economica a tarilor straine. Un exemplu semnificativ il reprezinta criza petrolului din anii '70;

- nivelul real al dobanzilor percepute la creditele externe, in special cele acordate pentru creditele renegociate fiind foarte mare (renegocierea se realizeaza in cazul imposibilitatii de plata a obligatiilor ce decurg dintr-un credit extern la termenul stabilit prin contract);

- politica economica dusa de tarile dezvoltate de expansiune a plasamentelor profitabile, care a atras investitiile straine, fondurile oferite pe piata de capital externa devenind mai rare, pentru tarile in curs de dezvoltare creditele scumpindu-se.

Pentru rezolvarea situatiilor de criza a datoriei externe s-au aplicat diverse metode si tehnici de catre organismele internationale, in primul rand FMI si Banca Mondiala, impreuna cu bancile creditoare, vizand:

- reesalonarea (ca masura exceptionala) a platilor scadente - in cadrul negocierilor Clubului de la Paris - pentru imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile statului pe termen scurt, cu conditia majorarii dobanzii. Cu acest prilej, tarile debitoare care au cerut reesalonarea au trebuit sa prezinte programe concrete pentru:

* imbunatatirea activitatii productive - inclusiv a exportului - si de investitii si redimensionarea consumului, in vederea redresarii balantei de plati;

* stimularea exporturilor si reducerea importurilor prin devalorizarea monedei nationale si limitarea expansiunii creditului bancar, facandu-l disponibil numai pentru actiuni profitabile si pentru investitii productive.

-     242b12c ;     242b12c ;  acordarea de credite eficace directionate catre restructurarea economiei, privatizare, spargerea structurilor monopoliste, instaurarea pietei concurentiale etc.


  1. Continutul datoriei publice externe

Raspuns

Conform metodologiei FMI, datoria publica externa cuprinde imprumuturile externe cu scadenta initiala sau prelungita mai mare de un an, contractate atat direct de stat ca debitor public - guvern, institutii si organisme publice - cat si de agenti economici si alte persoane juridice private, cand rambursarea este garantata de un organism public. Datoria publica externa nu cuprinde tranzactiile cu Fondul Monetar International (altele decat creditele contractate prin acorduri stand-by si , datoria rambursabila in moneda nationala, investitiile directe, datoria pe termen scurt, respectiv datoria a carei scadenta initiala este mai mica sau egala cu un an.

Informatiile privind datoria publica sunt grupate pe categorii de creditori fata de care s-au contractat imprumuturi:

a) creditori oficiali:

- imprumuturi multilaterale;

- imprumuturi bilaterale;

b) creditori privati;

- banci comerciale;

- imprumuturi rezultate din tranzactiile cu hartii de valoare;

- alti creditori.


&

 


Teme


  1. Obiectivele pentru care sectorul public apeleaza la imprumut
  2. Definirea datoriei publice guvernamentale si locale in Legea nr.313/2004 a datoriei publice
  3. Obligatiuni de stat si municipale
  4. caracteristicile imprumutului de stat
  5. Rolul imprumutului de stat pentru echilibrarea bugetara
  6. Elementele tehnice ale imprumutului de stat
  7. Operatiuni derulate in cadrul imprumuturilor publice
  8. Rambursarea imprumuturilor publice
  9. Conceptele de datorie externa si datorie publica externa
  10. Clasificarea imprumuturilor externe
  11. Factorii care influenteaza nivelul si managementul datoriei externe
  12. Indicatori de analiza a datoriei externe



In conformitate cu Legea datoriei publice, nr.313/2004, prin denumirea "serviciul datoriei publice" se intelege totalitatea sumelor reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de imprumut, la o anumita data sau pentru o perioada determinata.

Definitiile termenilor se gasesc in Glosarul de la finele lucrarii.

Sursa: World Bank: World Debt Tables 1996






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finate publice

Constructia teoriei financiare
Decizia de investitii in mediu probabilistic
Decizii de finantare pe termen lung
Analiza cheltuielilor publice
Sistemul resurselor financiare publice
Imprumuturile de stat. datoria publica
Uniunea europeana
Ajutorul de stat
Bugetul de stat al romaniei
Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
Analiza bugetului de stat al germaniei
Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara
Impozitarea prevazuta de acquis-ul comunitar
Romania intre fiscalitate si politici fiscale














lupa cautareCAUTA IN SITE