StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Eficientizarea operatiunilor active si pasive desfasurate de trezorerie : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Eficientizarea operatiunilor active si pasive desfasurate de trezorerie



Eficientizarea operatiunilor active si pasive desfasurate de Trezorerie


Sumele platite si cele primite in contul operatiunilor active si pasive desfasurate de catre Trezoreria Statului sunt reflectate sintetic si analitic in documentul Bugetul Trezoreriei Statului, a carui componenta este aratata in cele ce urmeaza.

Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la venituri urmatoarele:

A. Dobanzi pentru:

1. Depozitele si plasamentele financiare constituite din imprumuturi externe guvernamentale;

2. Disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului ramas in sold la Banca Nationala la sfarsitul zilei;

3. Disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pentru finantarea deficitului buge 949f56j tului de stat si refinantarea datoriei publice, pastrate in conturile deschise la Banca Nationala si banci, pe baza de conventii;

4. Imprumuturile acordate din contul curent general al Trezoreriei Statului;

B. Dobanzi pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare din contul curent general al Trezoreriei Statului;

C. Majorari de intarziere si penalitati de intarziere pentru neplata creantelor bugetului Trezoreriei Statului;

D. Alte venituri.

Asadar, dupa cum se poate constata, la partea de venituri a bugetului Trezoreriei Statului sunt cuprinse dobanzile aferente operatiunilor active, de fructificare a disponibilitatilor existente la un moment dat.

In mod simetric, partea destinata cheltuielilor (realizate in urma operatiunilor pasive de atragere a resurselor, precum si cheltuieli de functionare si capital) cuprinde urmatoarele posturi:

1. Dobanzi, comisioane si speze pentru imprumuturi guvernamentale;

2. Dobanzi la disponibilitatile si depozitele pe termen;

3. Comisioane cuvenite bancilor si CEC-ului pentru incasarea unor venituri ale bugetului de stat si pentru alte servicii prestate pentru Trezoreria Statului;

4. Cheltuieli de functionare a unitatilor Trezoreriei Statului;

5. Cheltuieli de capital pentru unitatile Trezoreriei Statului;

6. Alte cheltuieli generate de operatiunile pasive ale Trezoreriei Statului.

Fara a perturba caracterul concurential al pietelor financiare, Trezoreria ar putea diversifica actiunile sale, utilizand si alte surse pentru atragerea de fonduri, cu costuri financiare reduse.

Fondurile atrase de Trezorerie, in sprijinul necesitatilor de finantare ale statului, pot fi clasificate dupa cum am vazut in capitolele precedente in trei categorii:

1. fonduri obligatorii: care sunt reglementate prin lege, si privesc institutiile publice, colectivitatile locale, diverse organisme, care gestioneaza fonduri publice;

2. fonduri facultative: apartinand unor persoane juridice, care nu sunt constranse de stat sa le depuna la Trezorerie, dar care ar putea fi motivate sa o faca;

3. depozite persoane fizice, gestionate prin conturi curente si conturi la termen.

Dupa cum este bine cunoscut, in momentul actual, Trezoreria Statului nu dispune de personal specializat pentru operatiuni cu valute, intreaga gama de operatiuni aferente, fiind realizata de catre lucratori ai bancilor comerciale. Totalitatea operatiunilor de incasari si plati cu valute este facuta la ghiseele bancilor comerciale, operatiuni pentru care Trezoreria Statului plateste comision. In vederea reducerii costurilor aferente acestei operatiuni este recomandata angajarea de personal specializat in astfel de operatiuni si in unitatile trezoreriilor operative, efectele fiind nu doar scaderea cheltuielilor cu comisioanele platite bancilor comerciale, dar si reducerea timpilor in care echivalentul acestor sume ar ajunge in evidenta contului curent general al Trezoreriei Statului. Daca aceasta propunere s-ar concretiza, am putea merge mai departe cu presupunerile si ne-am putea gandi la o emisiune de certificate de trezorerie pentru populatie in valuta. Aceasta ar aduce o serie de avantaje, in sensul ca am exploata o piata noua, cel putin din punctul de vedere al Trezoreriei Statului, o sursa noua si ieftina de resurse financiare.




Obligativitatea pastrarii disponibilitatilor provenind din resurse extrabugetare in contul curent general al Trezoreriei Statului si remunerarea acestora cu o dobanda sub nivelul practicat pe piata financiara, poate duce in timp la decapitalizarea acestora, in conditiile in care aceste fonduri prezinta solduri mari si nu exista miscari pe parcursul unei luni. Pentru evitarea acestui fapt, s-ar impune bonificarea acestora cu o dobanda anuala mai mare a depozitelor constituite pe o perioada de trei luni. Aceasta ar conduce, chiar daca este un efort suplimentar pentru stat, la stimularea titularilor de fonduri sa-si constituie depozite, ceea ce pentru Trezorerie ar constitui o rezerva stabila de disponibilitati, pe care ar putea conta pentru o perioada determinata de timp. In acest fel, s-ar diminua costurile cu atragerea suplimentara de depozite de la bancile comerciale, sau alte solutii la care Trezoreria recurge in cazul unui sold negativ.

Imbunatatirea metodelor de management al numerarului este extrem de necesara in vederea restrictionarii platilor sectorului public in numerar, care are ca deziderat final trecerea catre o societate in care platile sa se faca preponderent fara numerar. Masura are o serie de efecte benefice, insa din punctul de vedere al capitolului de fata, ea este importanta din ratiuni de eficienta economica. Este bine cunoscut faptul ca manipularea numerarului presupune o serie de costuri directe si indirecte extrem de mari, costuri a caror eliminare ar fi extrem de benefica din punctul de vedere al eficientei activitatii Trezoreriei Statului.

In prezent, soldul excedentar al Trezoreriei este remunerat de catre Banca Nationala a Romaniei la nivelul BUBID conform Conventiei incheiate intre aceasta si Ministerul Finantelor Publice. In vederea realizarii acestui deziderat, se poate actiona astfel:

a) continuarea Conventiei cu modificarea nivelului dobanzii: in loc de BUBID sa fie aplicata rata medie dintre BUBID-BUBOR, sau

b) renuntarea la Conventie, dar plasamentele Trezoreriei la banci sa fie excluse de la calculul rezervei minime obligatorii de catre banci. Aceasta va conduce la o mai buna fructificare a plasamentelor Trezoreriei, altfel spus, plasamentele Trezoreriei vor fi tratate ca fonduri interbancare si vor fi remunerate la dobanda interbancara nu la dobanda acordata clientilor de catre banci (situatia prezenta) sau

c) Trezoreria Statului sa efectueze operatiuni tip open-market (Repo, ReverseRepo). Aceasta este mai recomandabila dacat propunerea de la punctul b, deoarece evita riscul de expunere a fondurilor Trezoreriei pe banci.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact