StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Evolutia cheltuielilor publice : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Evolutia cheltuielilor publice



Evolutia cheltuielilor publice

Finantele publice contemporane sunt caracterizate printr-o schimbare de dimensiune, care este rezultatul crizelor economice, razboaielor si a evolutiei cererii sociale insasi, care au modificat conceptiile cu privire la rolul statului in viata economica si sociala.

Aceasta redimensionare a cheltuielilor publice poate fi caracterizata din doua puncte de vedere. In primul rand, sub aspect cantitativ, urmarind evolutia nivelului absolut si relativ, iar in al doilea rand sub aspect calitativ, urmarind structura acestora.

O prima apreciere a gradului de implicare a statului in viata economica si sociala se poate face prin urmarirea evolutiei volumului total al ch 515h78f eltuielilor publice. Se desprinde de aici un aspect important si anume tendinta generala de crestere a cheltuielilor publice in toate statele lumii. Chiar daca, pe perioade scurte se pot observa uneori stagnari ale acestora, pe perioade lungi, nivelul cheltuielilor publice are o evolutie ascendenta. Pentru o apreciere corecta trebuie sa se tina seama de faptul ca, fiind exprimat valoric, nivelul absolut al cheltuielilor publice este influentat de evolutia preturilor, de procesul de depreciere monetara, ce a capatat un caracter generalizat, de fenomen major in economia tarii noastre.




In acest sens se poate vorbi de o crestere nominala a cheltuielilor publice, atunci cand acestea sunt exprimate in preturi curente si de o crestere reala, atunci cand acestea sunt exprimate in preturi constante (de referinta), prin intermediul indicelui de crestere a preturilor.

Determinarea cresterii nominale si reale a cheltuielilor publice, in cifre absolute, se poate realiza conform relatiilor:


Cpn1/0 = Cpn1 - Cpn0;

Cpr1/0 = Cpr1 - Cpr0,

in care:

Cpn1/0, Cpr1/0 - cresterea absoluta, nominala si respectiv reala a cheltuielilor publice in perioada curenta (1) fata de perioada de referinta (0);

Cpn1, Cpn0 - nivelul absolut al cheltuielilor publice din perioada curenta (1) si perioada de referinta (0), exprimat in preturi curente;

Cpr1, Cpr0 - nivelul absolut al cheltuielilor publice din perioada curenta (1) si perioada de referinta, exprimat in preturi constante.

Intrucat, de regula, cheltuielile publice nu sunt exprimate in preturi constante, analiza evolutiei acestora presupune transformarea lor din preturi curente in preturi constante, prin relatia:

Cpr1 = Cpn1 : Ip1/0,

in care, Ip1/0 este indicele de modificare a preturilor bunurilor de consum in perioada curenta fata de perioada de referinta.

Evident, pentru perioada de referinta Cpn0 = Cpr0.

O alta modalitate de asigurare a comparabilitatii datelor, mai ales atunci cand se fac analize la nivel international, consta in exprimarea cheltuielilor publice intr-o moneda de circulatie internationala, si care are un caracter relativ stabil (de regula, dolarul SUA). Si atunci, insa, este necesar a se avea in vedere cursurile de schimb dintre monedele diferitelor state si nivelul preturilor din fiecare stat, ceea ce imprima comparatiilor internationale o valoare relativa. Alte elemente de incertitudine sunt generate de inegalitatile in dezvoltarea aparatului statistic al diferitelor state, metodele de calcul al PIB, tehnica de inscrierea a cheltuielilor publice in buget, modul de repartizare a sarcinilor publice intre stat si alte organisme publice, etc., in ciuda eforturilor ONU de a defini norme precise de calcul, care sa faciliteze comparatiile intre statele membre.

Distinctia intre marimile nominale si cele reale nu este insa suficienta. Este nevoie, ca in continuare, sa facem distinctie intre cresterea absoluta si cea relativa. Cresterea relativa se poate determina fie calculand indicii de crestere a cheltuielilor publice sau sporul relativ(%) fata de propriul nivel al acestora, inregistrat in perioada de referinta, fie urmarind corelatia existenta intre nivelul si dinamica cheltuielilor publice si nivelul si dinamica altor indicatori, cel mai adesea produsul intern brut sau numarul de locuitori.

In primul caz, pastrand notatiile anterioare, cresterea relativa se determina astfel:

ICpn1/0 = = Cpn + 100 = + 100;

ICpr1/0 = = Cpr + 100 = + 100,

In care:

ICpn1/0, ICpr1/0 - indicele cresterii relative, nominale si respectiv reale a cheltuielilor publice;

Cpn, Cpr - sporul relativ nominal si respectiv real al cheltuielilor publice.

Deosebit de semnificativa este analiza evolutiei cheltuielilor publice in raport cu evolutia PIB, prin calcularea ponderii pe care cheltuielile publice o detin in PIB:

GCp/PIB = .

Calculul se poate efectua avand in vedere ansamblul cheltuielilor publice sau diferite categorii de cheltuieli publice, atat cheltuielile cat si PIB fiind exprimate in preturi curente.

Un asemenea mod de abordare a evolutiei cheltuielilor publice ne fereste de a trage concluzia gresita ca sporirea cheltuielilor publice este simpla reflexie a sporirii generale a bogatiei publice, ca urmare a cresterii PIB.

Fenomenul cresterii continue a cheltuielilor publice a fost pus in evidenta pentru prima data de economistul A. Wagner. El a sesizat faptul ca in tarile industrializate, care inregistreaza o crestere a venitului si a productiei pe locuitor, cheltuielile publice cresc mai rapid decat PIB. Acest fenomen este suficient de constant, ceea ce a permis economistului german sa-l califice in anul 1892 ca o lege, ce-i poarta numele, si care dupa propria-i formulare este “legea de extensie crescatoare a nevoilor financiare”. Cercetarile statistice au confirmat faptul ca, cel putin pe termen lung, cresterea cheltuielilor publice este caracterizata printr-o mare regularitate. Intr-adevar, daca la inceputul secolului, ponderea acestora in PIB era de circa 3%, in anii '50 a atins aproximativ 25%, pentru ca in perioada contemporana, sa depaseasca in medie 40%, in unele tari depasind chiar 60% (Suedia). Desi inca din anii '60, guvernele multor state au incercat, prin politica bugetara, sa obtina o anumita stabilitate a cheltuielilor publice fata de PIB si sa promoveze principiul potrivit caruia cresterea anuala a cheltuielilor publice nu trebuie sa fie superioara cresterii PIB, acest lucru nu a fost mereu respectat.

Aceeasi corelatie intre evolutia cheltuielilor publice si evolutia PIB poate fi analizata si prin intermediul altor indicatori, cum sunt coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice (Kdv) sau elasticitatea cheltuielilor publice (eCp):

Kdv = ,

In care:

ICp1/0, IPIB1/0 reprezinta indicii de crestere a cheltuielilor publice si respectiv a PIB in perioada curenta fata de perioada de referinta;

eCp = ,

in care:

Cp0, Cp1/0 - cheltuielile publice si respectiv modificarea acestora in perioada de referinta;

PIB0, PIB1/0 - produsul intern brut si respectiv modificarea acestuia in perioada de referinta.

Valorile supraunitare ale acestor indicatori semnifica tendinta de crestere a partii din PIB utilizata pentru finantarea cheltuielilor publice, in timp ce valorile subunitare exprima tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB.

Deosebit de sugestiva este si analiza evolutiei cheltuielilor publice in raport cu evolutia factorului demografic. Calculul cheltuielilor publice medii pe locuitor si comparatia acestora cu marimea PIB pe locuitor scoate in evidenta discrepantele mari existente intre tarile cele mai dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare.

Daca primele dispun de un PIB pe locuitor de 10.000 - 30.000 $ si utilizeaza intre 5.000 si 15.000 $ pe locuitor pentru finantarea cheltuielilor publice, tarile in curs de dezvoltare realizeaza un PIB de 1000 - 3000 $ pe locuitor, din care aloca numai 300 - 800 $ pe locuitor pentru acoperirea cheltuielilor publice. Este de remarcat faptul, ca indiferent de gradul de dezvoltare economica, aproape fara exceptie, cheltuielile publice pe locuitor cresc intr-un ritm mai rapid decat PIB ce revine pe un locuitor.

Analiza evolutiei cheltuielilor publice ar fi insa incompleta daca ne-am limita la studierea aspectelor cantitative, a nivelului global al acestora. Ea trebuie intregita prin observarea mutatiilor intervenite in structura cheltuielilor publice si care reliefeaza profundele schimbari de ordin calitativ intervenite in continutul cheltuielilor publice. Cel putin doua modalitati de abordare a evolutiei structurale a cheltuielilor publice merita luate in considerare: evolutia structurii functionale a acestora si evolutia structurii lor economice.

In legatura cu primul aspect, se poate spune ca structura functionala a cheltuielilor publice s-a modificat profund in ultimul secol. In cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, cand predomina doctrina liberala, statul se limita la indeplinirea functiilor sale traditionale: administratia generala, justitia si politia, diplomatia si apararea nationala. Finantarea acestor activitati necesita peste 2/3 din resursele financiare ale statului.

O data cu aparitia esecurilor mecanismelor pietei libere (crizele economice, poluarea, etc.) si cu afirmarea doctrinelor interventioniste, activitatea puterii publice s-a largit considerabil, ceea ce a facut ca, alaturi de cheltuielile traditionale, sa apara noi categorii de cheltuieli publice. In vederea interventiei in economie, statul a finantat cheltuieli de investitii pentru dezvoltarea infrastructurii, realizarea de obiective energetice si industriale, asigurarea cercetarii fundamentale, etc. Daca inainte de marea criza economica din anii 1929-1933, asemenea cheltuieli reprezentau circa 5% din bugetele statelor dezvoltate, in perioada de reconstructie de dupa razboi ele au crescut treptat, pana la 40%, pentru ca apoi, pe masura dezvoltarii sectorului privat, sa se restranga din nou, pentru a se stabiliza la aproximativ 15-20%.

Caracteristica majora a bugetelor contemporane o constituie insa importanta deosebita a cheltuielilor de transfer, definite in general ca acele cheltuieli ce tranziteaza numai bugetul si traduc in practica functia redistributiva a acestuia. Astfel, sub presiunea doctrinei sociale, statul opereaza importante transferuri de venituri, in vederea egalizarii conditiilor sociale si a asigurarii sistemului de asistenta sociala. S-au impus apoi anumite transferuri cu caracter economic, in vederea sprijinirii unor ramuri de importanta strategica (agricultura, de ex.), a subventionarii activitatii unor intreprinderi publice a caror activitate are o importanta sociala deosebita (transportul urban, etc.), acordari de prime sau de facilitati fiscale care sa incite la promovarea exportului sau a investitiilor, etc. In sfarsit, trebuie mentionate transferurile pentru echilibrarea bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si pentru sprijinirea sectorului cultural-sportiv. Toate acestea fac ca, in bugetele statelor contemporane, cheltuielile de transfer sa reprezinte mai mult de o treime, un procentaj aproximativ egal cu cel al cheltuielilor administrative pure, care s-au restrans considerabil ca pondere, pe masura cresterii cheltuielilor de capital si a celor de transfer.


Aplicatie rezolvata

Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la situatia cheltuielilor:

Indicatori

Unitati de masura

Anul t+1

Anul t+2

Cheltuielile bugetului de stat

mld. u.m. preturi curente



Cheltuielile B.A.S.

mld. u.m. preturi curente



Cheltuielile bugetelor landurilor

mld. u.m. preturi curente





Cheltuielile bugetelor locale

mld. u.m. preturi curente



Transferuri intre bugete

mld. u.m. preturi curente



PIB

mld. u.m. preturi curente



Indicele preturilor constante

%, an de referinta anul t



Curs de schimb

u.m. nationale/USD



Populatie

Mil. locuitori




Determinati:

a)      cheltuielile publice consolidate

b)      modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor publice consolidate in expresie nominala

c)      modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor publice consolidate in expresie reala

d)      modificarea ponderii cheltuielilor publice consolidate in PIB

e)      cheltuielile publice consolidate medii pe locuitor exprimate in dolari

f)        elasticitatea cheltuielilor publice consolidate in raport cu PIB.

Rezolvare:

a) Pentru anul t+1 cheltuielile publice consolidate sunt:

Cpc= (700 + 400 + 250 + 400) – 288 = 1462 mld. u.m. preturi curente

Pentru anul t+2

Cpc = (900 + 450 + 500 + 500) – 387 = 1963 mld u.m. preturi curente

b) Modificarea absoluta si relativa in expresie nominala:

Cpnt+2/t+1 = Cpnt+2 - Cpnt+1= 1963 – 1462 = 501 mld u.m. preturi curente;

%Cpn = = = 34,26%

c) Modificarea absoluta si relativa in expresie reala:

Cprt+2/t+1 = Cprt+2 - Cprt+1 = 1817,6 – 1419,4 = 398,2 mld u.m. preturi de referinta

Cprt+2 = Cpnt+2 / Ip = = 1963 = 1817,6 mld u.m. preturi de referinta

Cprt+1  = Cpnt+1 / Ip = = 1462 = 1419,4 mld u.m. preturi de referinta

d)modificarea ponderii cheltuielilor publice consolidate in PIB

%CpPIB = (Cpt+2/PIBt+2 – Cpt+1/PIBt+1) x 100 = = 3,51%

e) cheltuielile publice consolidate medii pe locuitor exprimate in dolari

Pentru anul t+1 cheltuielile publice consolidate exprimate in dolari sunt:

Cp$= 1462 mld u.m./5u.m./$ = 292.400.000.000.$

Cp$/loc. = 292.400.000.000/75.000.000 = 3.898,6 $/loc

Pentru t+2 cheltuielile publice consolidate exprimate in dolari  sunt:

Cp$ = 1963 mld u.m./5,5 u.m./$ = 356.909.090.000$

Cp$/loc = 356.909.090.000/78.000.000 = 4.575,7$/loc

f) elasticitatea cheltuielilor publice consolidate in raport cu PIB.

eCp = =


Aplicatie propusa spre rezolvare

Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la cheltuielile publice ale unui stat:

Indicatori

Unitati de masura

Anul n+1

Anul n+2

Cheltuieli pentru asistenta si protectie sociala

mld. u. m. preturi curente



Cheltuieli pentru invatamant



mld. u. m. preturi curente



Cheltuieli pentru sanatate

mld. u. m. preturi curente



Cheltuieli pentru aparare nationala

mld. u. m. preturi curente



Cheltuieli pentru ordine publica

mld. u. m. preturi curente



PIB

mld. u. m. preturi curente



Indicele preturilor constante

%, an de referinta anul n



Curs de schimb

u.m. nationale/USD



Populatie

mil. locuitori




Determinati:

a)      Volumul cheltuielilor publice totale in expresie nominala si in expresie reala;

b)      Ponderea cheltuielilor pentru protectie si asistenta sociala in total cheltuieli publice ponderea cheltuielilor publice totale in PIB;

c)      Cheltuielile publice totale medii pe locuitor exprimate in dolari;

d)      Modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor publice toatele in expresie nominala si in expresie reala;

e)      Modificarea ponderii cheltuielilor publice totale in PIB;

f)        Elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.


Concepte cheie:

cheltuieli publice, bugetare;

operatiunea de consolidare;

eficienta cheltuielilor publice;

cheltuieli neutre;

cheltuieli active;

clasificatia cheltuielilor publice;

indicatori ai cheltuielilor publice.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact