StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Geneza, continutul, functiile si rolul finantelor publice



Geneza, continutul, functiile si rolul finantelor publice

Aparitia primelor elemente de finante, ca si evolutia ulterioara a acestora, se incadreaza organic in procesul obiectiv al evolutiei societatii omenesti si presupune existenta unor conditii indispensabile manifestarii lor ca relatii sociale de natura economica, situandu-se la intersectia dintre comunitatea gentilica si oranduirea sclavagista.

Conditiile care au facut necesara si posibila aparitia si dezvoltarea finantelor publice au fost:

a)      aparitia si dezvoltarea relatiilor marfa-bani, in masura sa permita formarea si utilizarea resurselor statului in forma baneasca;




b)      aparitia statului, care, pentru exercitarea functiilor si sarcinilor sale pe plan intern si extern, avea nevoie de importante resurse banesti, care nu puteau fi procurate in cadrul relatiilor existente anterior.

Urmarind evolutia istorica a finantelor publice pe baza ac 656j93g estor doua conditii, se poate aprecia ca oranduirea comunei primitive nu a cunoscut relatii financiare.

Oranduirea comunei primitive nu a cunoscut statul si nici relatiile banesti, economia avand un profund caracter natural. Munca se desfasura in comun, iar rezultatele acesteia serveau la satisfacerea nevoilor imediate ale membrilor societatii. Neexistand statul, functiile publice (organizarea muncii in comun, aplanarea conflictelor dintre ginti si triburi, supravegherea respectarii obiceiurilor, actele de justitie in cadrul colectivitatilor locale si chiar apararea acestora impotriva atacurilor din afara) erau indeplinite de oameni alesi din randul colectivitatii. Organele autoritatii publice nu dispuneau de un aparat special de constrangere.

Pe masura dezvoltarii modului de productie, marcat de diviziunea sociala a muncii, a avut loc cresterea productivitatii muncii, sporirea productiei si dezvoltarea schimbului. Productia a depasit nevoile imediate de consum, ceea ce a determinat aparitia proprietatii private, a inegalitatilor de avere si scindarea societatii in clase sociale. A aparut astfel necesitatea unei institutii care sa apere proprietatea privata si privilegiile celor avuti, institutie care a fost statul.

Pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale, statul are nevoie de un aparat special de opresiune, dotat cu o serie de accesorii materiale (inchisori, etc.) si cu institutii de constrangere (politie, jandarmerie, justitie, etc.). In activitatea acestui aparat au fost angrenati anumiti oameni, care inceteaza sa mai participe la procesul productiv. Intretinerea organelor care constituie forta publica urmeaza a se face pe seama veniturilor create de ceilalti membri ai societatii, care participa nemijlocit la procesul de productie si din care statul preia o parte, initial in natura si ulterior si in bani.

Asistam la un proces de separare a statului de societate in sfera relatiilor economice, care isi gaseste expresia in aceea ca statul are veniturile, cheltuielile si datoriile sale. Statul isi procura resursele necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, prin constrangerea pe care o exercita asupra membrilor societatii.

In primele stadii ale oranduirii sclavagiste, cand predomina economia naturala, se foloseau modalitati diferite de indeplinire a functiilor publice si acoperire a cheltuielilor implicate de acestea. Astfel, o serie de functii publice erau onorifice (de conducere, justitie, etc.). Alte actiuni, cum ar fi construirea de corabii, de fortificatii, sosele, apeducte, bai publice, temple si alte edificii de uz public, precum si intretinerea armatelor si a curtilor, rascumpararea prizonierilor s.a., erau asigurate pe calea prestatiilor in munca si a darilor in natura, la care erau obligati supusii statului sclavagist sau pe baza tributurilor, a bunurilor jefuite si a trofeelor de razboi de la popoarele invinse. Mai tarziu, pe masura dezvoltarii productiei, a adancirii diviziunii muncii si a largirii schimburilor, supusii statului sclavagist au fost obligati sa participe la acoperirea cheltuielilor publice si cu mijloace banesti. Acesta este momentul in care se poate vorbi de aparitia primelor elemente de finante (impozite, imprumuturi, etc.). Chiar si in statele sclavagiste cele mai dezvoltate nevoile de functionare a statului erau satisfacute, in cea mai mare parte, tot in forma naturala, relatii care nu sunt incluse in sfera finantelor. Prin urmare, in oranduirea sclavagista, finantele au o sfera de cuprindere limitata, datorita slabei dezvoltari a economiei banesti, ceea ce ne indreptateste sa afirmam ca nu avem de-a face cu finante in adevaratul sens al cuvantului, ci numai cu elemente de finante.



In feudalism, productia de marfuri si relatiile marfa-bani au cunoscut o anumita dezvoltare, dar nu au devenit dominante. Economia a pastrat un caracter autarhic, iar folosirea monedei ca mijloc general de schimb a ramas destul de restransa, mai ales in primele stadii de dezvoltare a acestei oranduiri. Ca urmare, pentru intretinerea aparatului de stat si satisfacerea celorlalte nevoi ale obstii (intretinerea curtii regale, construirea de castele, fortificatii si drumuri, paza granitelor, acordarea de daruri bisericilor si manastirilor, etc.) statul a continuat sa foloseasca pe scara larga prestatiile in munca si darile in natura, veniturile domeniale si drepturile regaliene. Vistieria statului se confunda, de regula, cu camara personala a regelui si era alimentata din impozite in bani, daruri, imprumuturi, tributuri, etc. Veniturile banesti ale statului, mai ales la inceput, aveau o importanta relativ redusa, astfel incat sfera de cuprindere a finantelor a fost si in aceasta oranduire destul de restransa.

Abia in oranduirea capitalista, cand productia de marfuri devine atotcuprinzatoare, relatiile banesti capata o larga dezvoltare, iar intretinerea aparatului de stat si acoperirea celorlalte cheltuieli publice se bazeaza aproape exclusiv pe folosirea resurselor banesti. Activitatea statului in aceasta oranduire este caracterizata prin doua functii fundamentale: cea interna, de mentinere a ordinii publice si de asigurare a functionarii institutiilor noii oranduiri si cea externa, de intretinere a relatiilor diplomatice, de aparare a independentei si suveranitatii nationale, sau de extindere a teritoriului prin actiuni militare agresive, dupa caz. Daca in perioada de ascensiune a capitalismului statul se rezuma la indeplinirea sarcinilor sale traditionale, pe masura ascutirii contradictiilor modului de productie capitalist, are loc impletirea fortei politice a statului cu puterea economica si intensificarea rolului interventionist al acestuia. Toate acestea conduc la cresterea vertiginoasa a nevoilor sale de resurse banesti, pentru a caror satisfacere este redistribuita o parte tot mai insemnata din venitul national.

In oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la dispozitia sa o parte insemnata din venitul national, in dubla sa calitate pe care o are - de autoritate publica si de proprietar al marii majoritati a intreprinderilor din economie. Resursele mobilizate sunt utilizate pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor statului, o parte importanta a acestora fiind alocata finantarii dezvoltarii economice, sarcina pe care statul trebuie sa si-o asume in conditiile in care proprietatea privata este practic inexistenta, iar gradul de centralizare este excesiv. Cum si in aceasta oranduire se mentin productia de marfuri si schimbul mijlocit de bani, prelevarea unei parti insemnate din venitul national la fondurile ce se constituie in economie si repartizarea acestora sunt mijlocite tot de relatiile financiare care cunosc forme specifice, generate de forma de proprietate.

Astfel, caracterul istoric al finantelor rezida in faptul ca ele au aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, atunci cand au fost create o serie de conditii economico-sociale, ca ele exista atat timp cat exista conditiile care le-au generat, ca s-au manifestat diferit de la o societate la alta, purtand amprenta conditiilor economice, politice si sociale in care au luat nastere si ca vor disparea o data cu disparitia acestor conditii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact