StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Particularitati ale sistemului bugetar al uniunii europene : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Particularitati ale sistemului bugetar al uniunii europene



Particularitati ale sistemului bugetar al Uniunii Europene


Principiile bugetului Uniunii Europene


Principiile bugetare care se aplica in statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicate si in constructiile bugetului acesteia.




Acestea sunt: unitatea bugetara, universalitatea bugetului, specializarea, anualitatea si echilibrul bugetar.

In scopul asigurarii transparentei veniturilor si cheltuielilor si in procesul luarii deciziilor in monitorizarea 838j98i si controlul executiei bugetului se asigura publicitatea acestuia prin publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

De la aplicarea acestor principii in practica Uniunii Europene, exista anumite exceptii, care merita prezentate.

De la principiul unitatii bugetare exista trei exceptii si anume:

Separat de bugetul general al Uniunii Europene a existat pana in anul 2002 inca unul al Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O);

Exista create anumite aranjamente financiare speciale pentru anumite activitati iar veniturile cu aceasta destinatie (ajutoare, donatii) nu se mai inscriu, in acest caz, in bugetul Uniunii Europene;

Organismele descentralizate ale Uniunii Europene, agentiile europene, au propriile bugete alimentate cu transferuri din bugetul Uniunii Europene.

Exceptii se inregistreaza si de la principiul universalitatii. Exista venituri care se constituie cu destinatia de a finanta anumite programe de cercetare sau anumite politici specifice cum ar fi de exemplu, ajutoarele umanitare.

Si de la principiul anualitatii exista unele exceptii. Fata de bugetul anual care corespunde anului calendaristic, este reglementata posibilitatea ca in cazul in care baza legala pentru o cheltuiala a fost adoptata spre sfarsitul anului si cheltuiala nu a mai fost angajata si platita pana la sfarsitul anului curent, se poate aproba transferul cheltuielii respective exercitiului financiar al anului urmator.

Dintre toate principiile, cel al echilibrului bugetar este viguros respectat, veniturile nu pot fi decat egale sau mai mari decat cheltuielile. Organismele de lucru ale Uniunii Europene nu sunt autorizate sa se imprumute pentru finantarea unor cheltuieli, indiferent de gradul lor de urgenta.


Veniturile Uniunii Europene


In procesul constituirii unui sistem de venituri ale Uniunii Europene s-au inregistrat 3 momente. Un prim moment s-a derulat in anul 1951 data la care s-a instituit taxa asupra productiei de carbune si otel al statelor membre ale Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului, anul 1957 s-au stabilit contributiile directe pentru statele membre ale Comunitatilor Europene, iar in anul 1971 s-au instituit reguli pentru constituirea veniturilor proprii ale bugetului Uniunii Europene.

In prezent sistemul actual de venituri ale Uniunii Europene se constituie din patru categorii de venituri si anume:

venituri proprii traditionale;

cota parte din taxa pe valoarea adaugata incasata si platita de statele membre;

cota parte din produsul national brut al statelor membre;

alte venituri.

Primele trei categorii de venituri sunt cunoscute ca venituri proprii ale Uniunii Europene, plafonul maxim al acestora fiind stabilit de catre Consiliul Europei.

O prezentare a acestor venituri pentru anii 1992, 1995 si 2001 in miliarde ECU este redata in tabelul urmator:








Total venituri

Din care:








2. Venituri proprii

din care:








- venituri proprii traditionale







- TVA







- Cota din PNB










3. Alte venituri







Ponderea veniturilor proprii in PNB al UE %








Sursa: Integrarea si politica fiscala europeana. Th. Stolojan, Raluca Tatarcea, Editura Burg Sibiu 2002 pag.100

Veniturile proprii traditionale se constituie din:


a)     taxe vamale incasate la granitele externe ale Uniunii Europene prin aplicarea tarifului vamal comun la valoarea din vama a bunurilor importate din tarile nemembre, sume ce reprezinta 86 % din veniturile proprii traditionale;

b)     taxe percepute la importul produselor apicole care au marime variabila in functie de diferentele intre preturile mondiale mai mici si preturile de pe pietele europene mai mari, si taxele pe productia si stocarea zaharului. Acestea reprezinta aproximativ 14 % din veniturile proprii traditionale.


Se observa in tabelul prezentat ca nivelul acestora este in scadere de la 23,6 % in anul 1992, la 15,3 % in anul 2001 ca rezultat al reducerii generale a nivelului tarifelor vamale si al diminuarii diferentelor intre preturile produselor agricole pe piata europeana si cea mondiala.


Veniturile Uniunii Europene din T.V.A. se constituie din cota parte din acest impozit incasat de statele membre. In anul 2001 cota procentuala a fost de 1 %, in anii 2002 2003 de 0,75 % iar incepand cu anul 2004 de 0,5 %. Acest venit din TVA este incasat la bugetul Uniunii Europene incepand cu anul 1979 o data cu armonizarea sistemelor TVA din statele membre.

Veniturile percepute ca si cota din Produsul National Brut al statelor membre sunt venituri variabile care se stabilesc prin bugetul anual al Uniunii Europene. El se incaseaza numai in conditiile in care celelalte venituri sunt insuficiente.

In grupa altor venituri se includ venituri de natura dobanzilor, penalitatilor pentru intarziere la plata obligatiilor luate fata de Uniunea Europeana, penalitatilor incasate de la firme pentru incalcarea unor reglementari comunitare, de exemplu in domeniul concurential, surplusuri din anii anteriori, etc.

Performanta sistemului de venituri ale bugetului Uniunii Europene este urmarit si apreciat de catre statele membre prin prisma a 5 criterii referitoare la: suficienta veniturilor pentru finantarea actiunilor si politicilor comune, autonomia financiara, echitatea veniturilor (veniturile incasate de la statele membre sa fie corelate cu capacitatea de plata a acestora), transparenta, simplitatea si raportul cost-eficienta.

In ideea realizarii unei autonomii financiare la nivelul bugetului Uniunii Europene se urmaresc doua directii care vizeaza doua alternative:

simplificarea sistemului actual de venituri prin reducerea unor venituri si cresterea corespunzatoare a contributiilor nationale a statelor membre;

instituirea unor venituri proprii cu reducerea corespunzatoare a contributiilor nationale.


Din punct de vedere al suportabilitatii de catre statele membre a doua alternativa ni se pare mai economica.


Cheltuielile bugetului Uniunii Europene


In bugetul Uniunii Europene, cheltuielile sunt grupate pe opt sectiuni, corespunzator institutiilor create prin Tratat pentru a pune in aplicare politicile Uniunii Europene. Aceste institutii sunt: Parlamentul European; Consiliul Uniunii Europene; Comisia Europeana; Curtea de Justitie; Curtea Auditorilor; Comitetul Economic si Social; Comitetul Regiunilor; Ombudsman. Toate institutiile, cu exceptia Comisiei Europene, au numai cheltuieli administrative. Comisia Europeana are atat cheltuieli administrative, cat si cheltuieli operationale aferente programelor si actiunilor pentru realizarea politicilor Uniunii Europene.

In procesul de luare a deciziilor cu privire la cheltuielile bugetului Uniunii Europene, se foloseste gruparea cheltuielilor pe programele si actiunile Uniunii Europene prin a caror aplicare se realizeaza obiectivele si politicile Uniunii Europene. Principalele categorii de cheltuieli sunt: agricultura, operatiuni structurale; politici interne; actiuni externe; administratie; ajutor pentru pre-aderare; rezerve.

Structura si evolutia cheltuielilor bugetului Uniunii Europene este prezentata in tabelul de mai jos







Plafon de cheltuieli (angajare)





din care:





- agricultura







- operatiuni structurale





- politici interne





- actiuni externe





- administratie





- ajutor pre-aderare





- rezerve





Plafon de plati





Pondere in PNB al UE %





Nota: plafonul de plati pe anul 2001, de 92,6 miliarde euro, se afla sub nivelul veniturilor de 93,0 miliarde euro.

*) Pentru anul 1992, sumele reprezinta plafoane de plati.

**) Compensatii pentru noile state membre.

Sursa: Idem

Cheltuielile pentru agricultura detin cea mai mare pondere in bugetul Uniunii Europene. In deceniul trecut, desi cheltuielile in suma absoluta au crescut, ponderea acestora in totalul cheltuielilor Uniunii Europene a fost in scadere.

Obiectivele politicii agricole comune a Uniunii Europene sunt finantate prin Fondul european agricol de orientare si garantie. De aici se acopera cheltuieli, in principal, pentru: sustinerea veniturilor fermierilor; subventiile pentru exportul produselor agricole in tarile nemembre si alte masuri pentru reglementarea pietelor agricole; masurile de dezvoltare rurala .


Categoria cheltuielilor pentru operatiuni structurale (fondurile structurale si fondul de coeziune) se situeaza pe locul doi ca marime in bugetul Uniunii Europene si, in ultimul deceniu, a crescut atat in suma absoluta, cat si ca pondere in totalul cheltuielilor. Din aceste fonduri, se finanteaza proiecte si actiuni vizand modernizarea structurilor economice, in special pe o baza regionala, si imbunatatirea situatiei sociale a grupurilor de persoane defavorizate in scopul reducerii decalajelor de bunastare intre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. In esenta, este vorba de realizarea unei mai mari coeziuni economice si sociale. Se apreciaza ca numai prin reducerea acestor decalaje, cetatenii Uniunii Europene se pot bucura de avantajele pietei unice si ale uniunii economice si monetare (vezi capitolul 6)


Cheltuielile pentru politici interne se refera la o multitudine de domenii, dar, in raport cu sumele alocate, cele principale sunt:

cercetare si dezvoltare tehnologica (3,9 miliarde euro in anul 2001, respectiv aproape 63 % din totalul cheltuielilor pentru politici interne);

invatamant, pregatire profesionala vocationala, tineret (o,5 miliarde euro cele mai cunoscute programe fiind Socrates, Leonardo si Tineri pentru Europa);

piata muncii si inovare tehnologica, mediu, cultura si audiovizual etc.


Cheltuieli pentru politici externe se refera, in special, la realizarea programelor si actiunilor de cooperare cu tarile din:

zona mediteraniana si Orientul Mijlociu (0,9 miliarde euro);

Asia si America Latina (0,9 miliarde euro);

Balcani (0,7 miliarde euro);

Spatiul fostei Uniunii Sovietice (0,5 miliarde euro).


De asemenea, sunt prevazute cheltuieli pentru ajutor in alimente si umanitar (0,9 miliarde euro), alocatii pentru Fondul european de dezvoltare, precum si alte cheltuieli in sprijinul democratiei si drepturilor omului si pentru masurile decurgand din politica comuna externa si de securitate.

Cheltuieli administrative, pe ansamblul Uniunii Europene, sunt in medie de cca 5 % din bugetul Uniunii Europene, iar diferenta de cca 95% o reprezinta cheltuielile operationale. Cheltuielile administrative se refera la salariile angajatilor Uniunii Europene, chirii pentru cladiri si terenuri, intretinere si functionare, informatii si comunicare etc. La cheltuielile administrative pentru Comisia Europeana, se include si contributiile Uniunii Europene pentru sistemul de pensii aferente angajatilor tuturor institutiilor Uniunii Europene.

Cheltuielile privind ajutorul de pre-aderare sunt destinate fondurilor pentru tarile candidate la aderare.

Rezervele si garantiile inscrise in bugetul Uniunii Europene asigura flexibilitatea necesara pentru rezolvarea situatiilor neprevazute care pot apare in cursul exercitiului financiar. In bugetul pe anul 2001 de exemplu au fost prevazute 0,9 miliarde euro, din care:

0,5 miliarde euro, rezerva monetara pentru acoperirea diferentelor de curs la cheltuielile pentru agricultura;

0,2 miliarde euro, rezerva pentru ajutor de urgenta;

0,2 miliarde euro, rezerva la imprumuturile acordate cu garantia Uniunii Europene.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact