StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
glosar GLOSAR

Glosar de termeni - nu stii ce inseamna unii termeni financiari, juridici, econimici sau din domeniul managementului companiilor? In aceasta sectiune ne straduim sa oferim raspunsuri la astfel de intrebari

StiuCum Home » GLOSAR » marketing

Curba de indiferenta

CURBA DE INDIFERENTA, exprima comportamentul consumatorului, al unei persoane sau familii, in ceea ce priste alegerea ce o face pe piata, dintr-un ansamblu de marfuri, in conditiile nitului de care dispune si ia preturilor existente. Prezenta mai multor profile de consum, fiecare din ele avind diferite combinatii intre produse care ofera aceeasi satisfactia, ii face pe consumator sa reactioneze la fel fata de oricare din combinatiile oferite intr-un profil de consum dat. Cu alte cuvinte, el manifesta o stare de indiferenta, fenomen care poate fi ilustrat prin curba de indiferenta. Sub forma grafica, curba de indiferenta reprezinta locul geometric al tuturor combinatiilor de substituire sau inlocuire (partiala ori totala) a unei marfi cu o alta marfa care asigura cumparatorului aceeasi satisfactie (Fig. 4).
Intr-un sistem de axe rectangulare cantitatile de marfuri sint masurate pe axele Oy si Ox definite intr-un , astfel ca toate seturile posibile de cumparaturi din x si din y sint reprezentate de o multime de puncte pe care se tra-Ať seaza curba de indiferenta. Punctele de pe aceasta curba redau diferite combinatii cantitati din marfurile considerate, care satisfac in acelasi grad cumparatorul respectiv. Din ura se de ca, daca alegem, spre exemplu, doua puncte P si P' pe aceeasi curba de indiferenta atunci cumparatorul va fi tot atit de satisfacut in cazul cantitatilor UP si PV ca si in cazul P'U' si P'V. Cind punctele respecti se afla pe o curba de indiferenta mai inalta, atunci cumparatorul beneficiaza de un consum total mai mare. Punctul P", ofera deci prin U"P" si P"V" un consum mai ridicat decit cel al cantitatilor UP si PV. Dintre caracteristicile cele mai importante ale curbei de indiferenta retinem : orice curba de indiferenta este concava fata de axele de referinta. Curba de indiferenta nu seIntersecteaza cu alta curba de acest tip si nici cu ea insasi, ceea ce inseamna ca o anumita combinatie din marfa X si Y nu se poate afla pe doua niluri de indiferenta. Orice curba de indiferenta este descrescatoare, adica, cobo-rind pe o anume curba, observam un proces de inlocuire in sensul descresterii cantitatii marfii Y si cresterii cantitatii marfii X, astfel incit se asigura un acelasi grad de indiferenta a consumatorului. Efectele cresterii niturilor asupra consumului, atunci cind preturile si preferintele consumatorului le consideram neschimbate, formeaza ceea ce numim probleme specifice ale curbei de indiferenta. Asemenea probleme se pot analiza nu cu ajutorul unei singure curbe ci in mod necesar se recurge la familii de curbe de indiferenta. Mentionind aceeasi ipoteza simplificatoare (cumparatorul se afla in prezenta a doua marfuri X si Y) mai adaugam si faptul ca intregul sau nit (V) este alocat pentru aceste marfuri. Fie Px pretul unei unitati din X si Py pretul unei unitati din Y. Pentru un nit dat si un nil fixat al preturilor, combinatiile alese din marfa X si marfa Y epuizeaza nitul consumatorului dupa relatia :
V = Px.X + Py.Y Aceasta ecuatie reprezinta ecuatia bugetului. Daca X = 0 atunci V =Py,Y iar cind Y=0, evident V = Px.X. Linia AB Fig. 5 care repre-


zinta bugetul initial este, de fapt,
0 dreapta a carei ecuatie are forma y=ax+b. Panta liniei bu-


px getului este a ' '
Py bugetare este data de raportul dintre preturi pe cind cea a curbei de indiferenta este data de raportul de inlocuire dintre unitatile din marfa X si marfa Y. Daca facem ca V sa varieze, panta liniei bugetare ramine aceeasi, deoarece raportul dintre preturi nu s-a schimbat. Astfel, trecerea de. la AB la A'B' inseamna cresterea niturilor consumatorului. Punctele de tangenta M si M' ale liniilor bugetare la curba de indiferenta
1 si II, deci unde se egalizeaza pcnta curbei de indiferenta cu cea a liniei bugetare, exprima satisfacerea cea mai avantajoasa pe care o gaseste consumatorul. Se poate observa, ca, odata cu cresterea niturilor, punctele de satisfacere a consumului se gasesc pe nile mai ridicate in conditiile mentinerii neschimbate a rapoartelor de inlocuire dintre marfurile considerate. Am acum in dere cazul reducerii preturilor, fara modificarea niturilor, ceea ce antreneaza noi raporturi intre cererea de consum a dirselor produse. Cind ore loc reducerea pretului unei marfi se pot produce multiple influente, a) Cresterea cererii pentru produsul respectiv in asociere, fie cu scaderea cererii altor produse cu pret neschimbat, fie cu mentinerea constanta a cererii altor produse sau in asociere cu cresterea cererii celorlalte produse, care concura la satisfacerea nevoilor unui consumator, b) Mentinerea cererii la produsul respectiv concomitent cu cresterea cererii celorlalte produse cu pret neschimbat, c) Scaderea cererii produsului respectiv si cresterea totala a cererii altor produse cu pret neschimbat. Interrelatiile dintre modificarea pretului si cererea diferitelor produse pot fi ilustrate de asemenea prin curbe de indiferenta (. 5). Presupu-nind ca s-a redus pretul marfii X cu 50%, linia bugetului consumatorului se deplaseaza spre dreapta de la AB la A'B'. Firesc, reducerea pretului a determinat cresterea cererii pentru marfa X pe seama marfii care o inlocuieste, adica a marfii Y. Corespunzator, se formeaza un nou punct al satisfacerii maxime a cumparato-
rului in S ou coordonatele y3 si X3. Cererea pentru marfa X este data de x3 -X1 = (x2-x,) + (x3-X2) iar cererea marfii Y este in final y3-y, = (y2-yi) +(y3-y2). Termenul x3 - X1 reprezinta plusul de nit determinat de reducerea pretului Px, pe cind, al doilea termen y3 'yi arata inlocuirile dintre marfuri conditionate de formarea unor noi relatii intre preturi. Paternitatea curbelor starii de indiferenta in consum apartine lui F.J. Edgeworth (1845-l926), statis-tician, economist si matematician, profesor la Londra si Oxford. De atunci ele au capatat numeroase aplicatii in studiul dependentei consumului de marfuri in raport de nit si pret. Ca procedeu sta-tistic-matematic decurge, pentru a releva fenomenele, la unele abstractizari, in genere uzitate in dirse metode de cercetare din economie, prin considerarea unor factori constanti si urmarirea succesiva a variatiei altor factori. Ba-zindu-se pe informatiile bugetelor de familie si a altor surse de calcule, curba de indiferenta ofera posibilitatea dezvaluirii dirselor dependente ale cererii de marfuri, si ale preferintelor consumatorilor in functie de nilul preturilor si de crestere a niturilor.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact