VARIABILA, cantitate, element, sau grup de elemente, fapt, fenomen, proces, factor, caracteristica, etc. de natura diferita, economica, so-oial-culturala, biologica, psihica, istorica, politica, juridica etc, care riaza, adica ia forme si aspecte diferite dupa cazuri individuale, sau dupa circumstante, ori se schimba in decursul perioadei de obsertie. In stiintele sociale, inclusiv in marketing, conceptul de riabila capata un sens din ce in ce mai larg. Uneori el semnifica rezultatul impartirii colectivitatii dupa una sau mai multe criterii : sex, nivel de calificare, virsta etc. Alteori se vorbeste de v. pentru a determina un criteriu de clasificare oarecare ce conduce la definirea claselor distincte, (sau categorii, a claselor ordinale (sau ranguri), sau a claselor definite printr-o masurare cantitati (masuri). De aceea putem distinge :v. nenumerice, adica calitative sau necuantificabile ; v. ordinale, adica v. care explica o ordine si v. cardinale, adica cuantificabile sau cantitative. Daca intr-un model oarecare se pun intr-o relatie de dependenta doua riabile : x si y, relatia sau functia y(x) formeaza un model binar" in care y se numeste v. dependenta si x v. independenta. In fenomenele de piata, cu relatii deosebit de riate intre caracteristici, nu se intilnesc decit foarte rar relatii de tip pur functional, cind unei anumite lori a unei caracteristici ii corespunde numai o loare determinata a celeilalte riabile. Dependentele se manifesta numai in general, ca o tendinta medie, intr-un numar mare de cazuri, adica ca relatii statistice. In acest caz o v. influenteaza o alta v. cu o intensitate mai mare sau mai mica ; deci, unei lori a v.i. ii corespund mai multe lori ale v.d. De aceea, in literatura de specialitate se vorbeste si de v. determinata sau rezultati, explicati si de v. determinata sau factoriala, explicati. Se face, de asemenea, distinctie intre v. endogena, a carei loare este furnizata de model, si v. exogena, al carei loare trebuie sa fie furnizata de model, si v. exogena, al carei loare trebuie sa fie furnizata de alte informatii, din afara". Acea v. a carei realizare constituie un eveniment intimplator se numeste v. aleatoare (stohastica). Spre deosebire de realizarea unei caracteristici certe, care constituie un eveniment sigur, deci totdeauna de probabilitate 1, realizarea unei caracteristici aleatoare constituie un eveniment intimplator de probabilitate I. V.a. exprima riatia unei caracteristici intamplatoare care rezulta din cercetarea unei colectivitati ; ea reprezinta de fapt o functie definita pe multimea respecti. V.a. poate lua mai multe lori cu probabilitati diferite, lori cu probabilitati diferite. Aceste probabilitati au de cele mai multe ori distributii care se supun unor legi matematice ; binomiale, normale, Poisson etc.
|
