StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management comparat
Trimite articolul prin email Management comparat - teste grila an iii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Management comparat - teste grila an iii



MANAGEMENT COMPARAT - TESTE GRILA AN III


1. Domeniu de cercetare relativ nou, managementul comparat are ca obiect de studiu:

a)     teoria organizatiei;

b)     eficientizarea procesului de management;

c)     profesionalizarea crescanda a managementului;

d)     teoria motivationala;




e)     extinderea programelor de formare si perfectionare a managerilor.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:D


2. Domeniu de cercetare relativ nou, managementul comparat are ca obiect de studiu:

  1. teoria organizatiei;
  2. eficientizarea procesului de management;
  3. profesionalizarea crescanda a managementului;
  4. teoria motivationala;
  5. extinderea programelor de formare si perfectionare a managerilor.

Care din variantele de mai jos prezinta obiectul de studiu al managementului comparat:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     2,3,4,5

ANS:D


3. Etapa unui nou avant al preocuparilor de management comparat, datand dupa anul 1980 se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

1.     sunt remarcate evolutii semnificative pe planul calitativ al cercetarilor de management comparat;

2.     sunt evidente succesele obtinute in unele tari si, in mod deosebit, in Japonia, insistandu-se asupra cauzelor care le-au generat de natura managerial-comparativa;

3.     se definesc principalele curente si orientari in domeniul managementului comparat prin aparitia a numeroase carti de referinta a prestigiosilor autori: G.Hofstede, Harris si Moran, Farmer si Mc Goun, Nath, Adler s.a.;

4.     au fost elaborate remarcabile lucrari de catre Lauwrence si Lorsch, Farmer si Richman, Harbinson si Myers s.a.;

5.     ia sfarsit dominatia absoluta a managementului S.U.A. asupra creativitatii in domeniul teoriei si practicii manageriale, in general si a celei de management comparat, in special.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale etapei de nou avant al preocuparilor de management comparat?

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS:B


4. Managementul comparat ca teorie si practica constituie:

a)     dezvoltarea cercetarilor de management;

b)     rezolvarea problemelor puse conducerii de managementul schimbarii;

c) cale stiintifica de rezolvare a problemelor puse conducerii in conditiile complexitatii, interdependentelor si schimbarilor care caracterizeaza lumea moderna dinamica;

d)     obiectivele managementului strategic;

e)     dezvoltarea teoretica si pragmatica.

ANS: C


5. William Newman stabileste urmatoarele scopuri pe care trebuie sa le indeplineasca managementul comparat:

1.     descoperirea problemelor si tehnicilor manageriale ce par a avea o valabilitate universala in toate partile;

2.     identificarea conditiilor locale din fiecare perimetru national investigat care cer o speciala adaptare a elementelor de management declansate ca universale;

3.     analiza comportamentelor diferite ale personalului in procesele din diferite tari;

4.     analiza strategica a mediului concurential;

5.     asistarea directorilor corporatiilor multinationale pentru a intelege diferentele dintre atitudinile si practicile de management din diferite tari, in vederea cresterii rationalitatii si eficacitatii activitatii economice.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta in opinia William Newman, scopuri pe care trebuie sa le indeplinesca managementul comparat:

a)     1,3,5

b)     1,2,3

c)     2,3,4

d)     1,4,5

e)     1,2,5

ANS: E


6. Printr-o abordare multidisciplinara orientata pe gruparea scolilor in raport cu natura conceptelor si metodelor utilizate precum si cu prioritatile acordate functiilor manageriale, Ion Petrescu grupeaza teoriile asupra managementului comparat in patru scoli:

  1. scoala clasica;
  2. scoala psihosociologica;
  3. scoala cantitativa;
  4. scoala sistemica;
  5. scoala comportamentista.

Identificati in variantele de mai jos raspunsul corect:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: A


7. Printr-o abordare multidisciplinara orientata pe gruparea scolilor in raport cu natura conceptelor si metodelor utilizate precum si cu prioritatile acordate functiilor manageriale, Ion Petrescu grupeaza teoriile asupra managementului comparat in patru scoli:

a)     scoala comportamentista;

b)     scoala clasica;

c)     scoala psihosociologica;

d)     scoala cantitativa;

e)     scoala sistemica.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: A


8. Scoala dezvoltarii economice prezinta doua merite deosebite:

  1. pune in evidenta rolul managementului comparat in procesul de dezvoltare a societatii si de adancire a diviziunii internationale a muncii;
  2. da un impuls dezvoltarii managementului, subliniindu-i rolul in procesul de dezvoltare a societatii;
  3. pune in evidenta procesul de dezvoltare a societatii;
  4. pune in evidenta rolul managementului comparat;
  5. trateaza in mod exagerat anumite particularitati ale managementului.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua merite deosebite pe care le prezinta scoala dezvoltarii economice:

a)     2,3

b)     1,2

c)     3,4

d)     4,5

e)     2,4

ANS: B


9. Tipologia scolilor de management comparat care s-au impus in literatura de specialitate sunt:

a)     scoala dezvoltarii economice;

b)     scoala mediului sau environmentalista;

c)     scoala comportamentista sau behaviorista;

d)     scoala sistemelor inchise;

e)     scoala de management comparat axata pe rolul „culturii”.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:D


10. Tipologia scolilor de management comparat care s-au impus in literatura de specialitate sunt:

1.     scoala dezvoltarii economice;

2.     scoala mediului sau environmentalista;

3.     scoala sistemelor inchise;

4.     scoala comportamentista sau behaviorista;

5.     scoala sistemelor deschise;

6.     scoala de management comparat axata pe rolul „culturii”.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta tipologia scolilor de management comparat:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6.

ANS:D


11. Scoala comportamentista sau behaviorista se caracterizeaza prin urmatoarele contributii:

  1. subliniaza rolul fundamental al factorului uman in desfasurarea proceselor manageriale;
  2. pune in evidenta diferentele semnificative dintre tari si in cadrul acestora intre diferitele grupe etnice sau ocupationale pe taramul managerial;
  3. ignorarea aspectelor de eficienta a intreprinderilor;
  4. atrage atentia asupra necesitatii implicarii transferului practicilor de management de la o cultura la alta, de la un stat la altul;
  5. neglijarea in plan metodologic a activitatilor de adaptare si validare a instrumentelor investigationale.

Care din variantele de mai jos nu constituie contributii ale scolii comportamentiste sau behavioriste:

a)     1,2

b)     3,4

c)     3,5

d)     1,5

e)     2,5

ANS: C


12. Principalele contributii ale scolii comportamentiste sau behavioriste constau in urmatoarele:

  1. subliniaza rolul fundamental al factorului uman in desfasurarea proceselor manageriale;
  2. pune in evidenta diferentele semnificative dintre tari si in cadrul acestora intre diferitele grupe etnice sau ocupationale pe taramul managerial;
  3. ignorarea aspectelor de eficienta a intreprinderilor;
  4. atrage atentia asupra necesitatii implicarii transferului practicilor de management de la o cultura la alta, de la un stat la altul;
  5. neglijarea in plan metodologic a activitatilor de adaptare si validare a instrumentelor investigationale.

Care din variantele de mai jos constituie contributii ale scolii comportamentiste sau behavioriste:

a)     1,2,3

b)     3,4,5

c)     1,2,4

d)     1,2,5

e)     2,4,5

ANS: C


13. G. Hofstede caracterizeaza cultura prin patru dimensiuni:

  1. individualism/colectivism;
  2. distanta fata de putere mare/mica;
  3. controlul incertitudinii intens/redus;
  4. masculinitate/feminitate;
  5. universalism/particularism;
  6. specific/difuz;
  7. afectiv/neutru.

Identificati in variantele de mai jos raspunsul corect:

a)     2,4,6,7

b)     2,3,4,5

c)     1,2,3,4

d)     4,5,6,7

e)     1,2,6,7

ANS: C


14. Geert Hofstede in abordarea lui asupra managementului comparat, situeaza la baza conceptiei sale patru dimensiuni, carora le atribuie caracteristici concomitent complementare diverse:

a)     dimensiunea individualism/colectivism;

b)     abordarea pe termen scurt/lung;

c)     dimensiunea privind distanta (gradul de apropiere) a puterii mare/mica;

d)     evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus;

e)     raporturile masculinitate/feminitate.

Care din variantele prezentate constituie a cincea dimensiune adaugata ulterior de Hofstede impreuna cu Michael Bond?

ANS:B


15. Modelul care a pus bazele metodologice ale managementului comparat si a sensibilizat opinia publica cu privire la semnificatia deosebita a mediului in dezvoltarea managementului si in transferul cunostintelor manageriale pe mapamond se numeste:

a)     modelul Negandhi-Prasad;

b)     modelul Tung;

c)     modelul Harold Koontz;

d)     modelul lui John Child;

e)     modelul Farmer-Richman.

ANS: E


16. Cele mai semnificative modele de management comparat intalnite in literatura de specialitate sunt:

a)     modelul Farmer-Richman;

b)     modelul lui Geert Hofstede;

c)     modelul Negandi-Prasad;

d)     modelul Harold Koontz;

e)     modelul lui John Child.

Care din variantele prezentate nu constituie model de management comparat intalnit in literatura de specialitate?

ANS:B


17. Cele mai semnificative modele de management comparat intalnite in literatura de specialitate sunt:

  1. modelul Farmer-Richman;
  2. modelul Negandi-Prasad;
  3. modelul Tung;
  4. modelul Harold Koontz;
  5. modelul lui John Child;
  6. modelul lui Geert Hofstede.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta modele de management comparat intalnite in literatura de specialitate:

a)     1,2,4,5,6

b)     1,2,3,4,5

c)     2,3,4,5,6

d)     1,2,3,5,6

e)     1,3,4,5,6

ANS:B


18. La baza modelului Negandhi-Prasad se aseaza trei premise metodologice:

  1. necesitatea punerii in evidenta a rolului activ a managementului si a filozofiei sale de viata economico-sociala, concepute ca variabile independente, similara cu factorii de mediu;
  2. tratata in interactiune cu mediul ambiant, firma joaca un rol semnificativ atat economic cat si social;
  3. fenomen complex, mediul necesita o abordare diferentiata sub trei aspecte: organizational, instrumental si societal;
  4. eficienta manageriala relativa;
  5. eficienta organizatiei influentata de frecventa.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta premise metodologice specifice modelului Negandhi-Prasad:

a)     3,4,5

b)     2,3,5

c)     1,2,3

d)     2,3,4

e)     1,2,4

ANS:C


19. La baza modelului Negandhi-Prasad se aseaza trei premise metodologice:

  1. necesitatea punerii in evidenta a rolului activ a managementului si a filozofiei sale de viata economico-sociala, concepute ca variabile independente, similara cu factorii de mediu;
  2. tratata in interactiune cu mediul ambiant, firma joaca un rol semnificativ atat economic cat si social;
  3. fenomen complex, mediul necesita o abordare diferentiata sub trei aspecte: organizational, instrumental si societal;
  4. eficienta manageriala relativa;
  5. eficienta organizatiei influentata de frecventa.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta premise metodologice specifice modelului Negandhi-Prasad:

a)     3,4

b)     2,3

c)     4,5

d)     2,4

e)     1,2

ANS:C


20. Evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus are urmatoarele specificitati:

a)     incertitudinea este asociata cu conditia existentei umane;

b)     societatile adopta pozitii diferite: unele considera ca au un grad redus de acceptare a riscului, altele pledeaza in sensul evitarii incertitudinii prin adoptarea de reguli si proceduri;

c)     in plan managerial, in societatile cu puternica evitare a riscului se practic 555j92f a planificarea si solutionarea de sarcini;

d)     in plan managerial, in societatile de tip masculin sunt promovate strategiile si politicile ofensive;

e)     in plan managerial, in societatile cu grad redus de evitare a incertitudinii se apeleaza mai putin la planificare, organizare, control si se accepta comportarile ambigue in programarea obiectivelor si sarcinilor.

Care din variantele prezentate nu constituie o specificitate a dimensiunii de evitare a incertitudinii?

ANS:D


21. Evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus are urmatoarele specificitati:

  1. incertitudinea este asociata cu conditia existentei umane;
  2. societatile adopta pozitii diferite: unele considera ca au un grad redus de acceptare a riscului, altele pledeaza in sensul evitarii incertitudinii prin adoptarea de reguli si proceduri;
  3. in plan managerial, in societatile cu puternica evitare a riscului se practic 555j92f a planificarea si solutionarea de sarcini;
  4. in plan managerial, in societatile de tip masculin sunt promovate strategiile si politicile ofensive;
  5. in plan managerial, in societatile cu grad redus de evitare a incertitudinii se apeleaza mai putin la planificare, organizare, control si se accepta comportarile ambigue in programarea obiectivelor si sarcinilor.

Care din variantele de mai jos constituie specificitati ale dimensiunii de evitare a incertitudinii:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS:D


22. Meritul de a fi formulat premisa fundamentala prin bine cunoscuta asertiune „managementul este unul din factorii de baza care explica de ce o tara este bogata sau saraca” ii revine lui:

a)     Negandhi-Prasad;

b)     Farmer-Richman;

c)     Harold Koontz;

d)     John Child;

e)     Geert Hofstede.

ANS: B


23. In procesul de transfer de cunostinte pot sa apara doua genuri de bariere:

  1. interpersonale;
  2. intersistemice;
  3. discrepante;
  4. distorsiuni;
  5. interculturale.

Care din variantele de mai jos constituie bariere in procesul de transfer de cunostinte:

a)     1,2

b)     2,3

c)     2,5

d)     1,5

e)     3,4

ANS:A


24. In procesul de transfer de cunostinte pot sa apara doua genuri de bariere:

  1. interpersonale;
  2. intersistemice;
  3. discrepante;
  4. distorsiuni;
  5. interculturale.

Care din variantele de mai jos nu constituie bariere de transfer de cunostinte:

a)     3,4,5

b)     2,3,4

c)     2,3,5

d)     1,3,5

e)     2,3,4

ANS:A


25. Dimensiunile know – how-ului managerial european pot fi redate astfel:

a)     sub aspectul continutului include un ansamblu de cunostinte si experiente profund dinamice, complexe si moderne;

b)     managerii de anumite culturi, preiau cunostinte si experiente din alte culturi si apeland la competente teoretico-metodologice, le adapteaza conditiilor concrete ale modelului de care apartin;

c)     managerii asigura legatura intre sursele de noi cunostinte si practica, constituindu-se in factori de accelerare a procesului de transfer de cunostinte si experiente;

d)     in cadrul procesului de transfer de cunostinte pot sa apara bariere interpersonale si intersistemice;

e)     in procesul de transfer de cunostinte pot sa apara doar bariere interpersonale.

Identificati varianta de raspuns care nu constituie o caracteristica a dimensiunii de know-how managerial.

ANS:E


26. Directiile de actiune in vederea transferului de know – how managerial european sunt urmatoarele:

  1. cunoasterea canalelor de transfer si a sistemului de interrelatii care se stabilesc intre furnizorii de cunostinte si beneficiari;
  2. determinarea continutului procesului de transfer si a nivelului acestuia;
  3. participarea la cooperarea economica europeana;
  4. extinderea relatiilor de colaborare cu tarile din Uniunea Europeana;
  5. conceperea si realizarea procesului de transpunere in practica prin modelarea unei anumite metode manageriale, in concordanta cu specificul nevoilor benefi­ciarului de transfer;
  6. cunoasterea si influentarea caracterului evolutiv al sistemelor si practicilor manageriale;
  7. dezvoltarea accesului la informatiile managerial – europene;
  8. determinarea nivelului si capacitatii de adaptare si insusire a schimbarilor intreprinderilor europene si asigurarii strategiei de castig.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria celor mai importante directii de actiune in vederea transferului de know – how managerial european.

a)     1,2,4,5,6

b)     1,2,3,5,8

c)     1,2,3,4,8

d)     2,3,5,6,7

e)     1,2,5,6,8

ANS: E


27. Studiile teoretice ale managementului comparat vizeaza:

a)     emiterea ipotezelor dupa elaborarea concluziilor;

b)     serie de mutatii la nivel economic;

c)     serie de mutatii la nivel social;

d)     emiterea anumitor ipoteze pentru ca apoi cu ajutorul unor concepte, modele, structuri conceptuale sau tipologii, sa emita, sa verifice, sa codifice informatii in materie de management comparat;

e)     codificarea informatiilor in managementul comparat.

Care din variante prezinta corect definirea studiilor teoretice ale managementului comparat?

ANS:D


28. In cadrul studiilor empirice se pot practica trei tipuri de abordare:

  1. metodologica;
  2. descriptiva;
  3. analitico-interpretativa;
  4. normativ-generalizatoare;
  5. comparativa.

Care din variantele de mai jos constituie moduri de abordare a studiilor empirice:

a)     1,2,3

b)     3,4,5

c)     1,2,5

d)     1,3,5

e)     2,3,4

ANS:E


29. In cadrul studiilor empirice se pot practica trei tipuri de abordare:

  1. metodologica;
  2. descriptiva;
  3. analitico-interpretativa;
  4. normativ-generalizatoare;
  5. comparativa.

Care din variantele de mai jos nu constituie moduri de abordare a studiilor empirice:

a)     1,2

b)     3,4

c)     2,5

d)     3,5

e)     1,5

ANS:E


30. Teoria stiintifica a managementului comparat indeplineste numeroase functii care pot fi sistematizate in felul urmator:

a)     constituirea echipei multiculturale de cercetare;

b)     sintetizeaza si rezuma intr-un limbaj propriu un vast material de informatie;

c)     capacitatea de mijlocire a comunicarii cunostintelor, precum si de organizare si de sistematizare a acestora;

d)     posibilitatea de a oferi explicatii pentru o serie extinsa de evenimente sau fenomene si de a prevedea caile si modalitatile concrete de desfasurare a fenomenelor;

e)     asigurarea interventiei active si a controlului desfasurarii evenimentelor de management comparat.

Identificati varianta care nu reprezinta functie specifica teoriei stiintifice a managementului comparat.

ANS:A


31. In drumul spre cucerirea unui statut stiintific, managementul comparat isi defineste un numar de concepte generale, cu care opereaza:

a)     resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate, organizare, planul, incluziunea;

b)     sisteme, obiective, resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate, organizare, planul, incluziunea, informatia, modelul, verificarea, decizia, controlul;

c)     decizia, planul, incluziunea, informatia, modelul, verificarea, decizia, controlul;

d)     controlul, sisteme, obiective, resurse, procese;

e)     sisteme, obiective, resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate, organizare, planul, incluziunea, informatia, modelul, controlul.

Care din variantele prezentate constituie raspunsul corect.

ANS: B


32. Obiectivul epistemologiei manageriale il reprezinta:

a)     elaborarea tipologiilor manageriale;

b)     procedeele de optimizare precum si mijloacele de transfer de cunostinte si experiente de management comparat;

c)     studierea managementului comparat si, in acest cadru, studierea scopurilor sale, a mijloacelor specifice de care dispune, a sanselor de succes ori de esec;

d)     fenomenele si procesele de management comparat in context investigational;

e)     reprezinta formularea de actiuni si mijloace de transfer de cunostinte si experiente de management comparat.

Care din variantele prezentate constituie obiectivul epistemologiei manageriale.

ANS:C


33. Particularitatile cercetarilor de management comparat sunt:

a)     caracterizate de o complexitate ampla generata de faptul ca implica componente manageriale apartinand mai multor culturi;

b)     se opereaza cu elemente de echivalenta prin apelare la concepte si metode care permit formularea unor concluzii corecte;

c)     necesita antrenarea unui numar mic de investigatori pe o durata mare de timp;

d)     necesita investigatii de management comparat deosebit de costisitoare;

e)     operatiunile de proiectare si organizare este complexa si dificila.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a cercetarilor de management comparat?

ANS:C


34. Particularitatile cercetarilor de management comparat sunt:

  1. caracterizate de o complexitate ampla generata de faptul ca implica componente manageriale apartinand mai multor culturi;
  2. se opereaza cu elemente de echivalenta prin apelare la concepte si metode care permit formularea unor concluzii corecte;
  3. necesita antrenarea unui numar mic de investigatori pe o durata mare de timp;
  4. necesita investigatii de management comparat deosebit de costisitoare;
  5. operatiunile de proiectare si organizare este complexa si dificila.

Care din variantele de mai jos constituie particularitate a cercetarilor de management comparat:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS:C


35. Etapele unui studiu complet de management comparat, in abordarea lui Nancy T.Adler sunt:

  1. stabilirea scopurilor teoretice si pragmatice ale investigatiei;
  2. stabilirea tematicii studiului;
  3. metode si tehnici manageriale generale;
  4. esantionarea subiectilor ce urmeaza a fi investigati;
  5. traducerea materialelor utilizate in cercetare;
  6. masurarea si instrumentalizarea fenomenelor de management;
  7. administrarea desfasurarii investigatiei;
  8. analiza si interpretarea informatiilor;
  9. formularea concluzilor si valorificarea rezultatelor.

Care din variantele de mai jos constituie etapele unui studiu complet de management comparat:

a)     1,2,3,4,5,6,7,8

b)     1,3,4,5,6,7,8,9

c)     1,2,4,5,6,7,8,9

d)     1,2,3,5,6,7,8,9

e)     1,2,3,4,5,7,8,9

ANS:C


36. Tipologia stabilita de Nancy T.Adler delimiteaza urmatoarele tipuri de studii de management comparat:

  1. studii de tip parohial;
  2. studii de tip etnocentric;
  3. studii policentrice;
  4. studii comparative;
  5. studii geocentrice;
  6. studii sinergetice;
  7. studii transnationale;
  8. studii culturale.

Care din variantele de mai sus delimiteaza studiile de management comparat stabilite de Nancy T.Adler:

a)     1,2,3,4,5,6

b)     2,3,4,5,6,7

c)     1,2,4,5,6,7

d)     3,4,5,6,7,8

e)     2,3,4,5,6,8

ANS:A


37. Studiile de tip parohial, sunt studii clasice de management, cu urmatoarele caracteristici:

  1. au ca obiect investigarea unei singure culturi, cu implicarea unor cercetatori din cadrul respectivei culturi;
  2. utilizeaza asemanarile si deosebirile culturale si de management ca surse ale cresterii si dezvoltarii;
  3. cultura nu este tratata ca un factor, respectiv ca o variabila ci ca o constanta;
  4. studiile se ocupa de toate problemele manageriale semnificative, si ca atare, sunt foarte cuprinzatoare;
  5. vizeaza comportamentul oamenilor in cadrul organizatiilor multi si transnationale.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a studiilor de tip parohial:

a)     1,2

b)     2,3

c)     4,5

d)     3,5

e)     2,5

ANS:E


38. Tipologia stabilita de Nancy T.Adler delimiteaza urmatoarele tipuri de studii de management comparat:

a)     studii de tip parohial, studii de tip etnocentric, studii policentrice, studii comparative, studii geocentrice, studii sinergetice, studii transnationale;

b)     studii de tip parohial, studii de tip etnocentric, studii policentrice, studii comparative, studii geocentrice;

c)     studii culturale, studii de tip parohial, studii de tip etnocentric, studii policentrice, studii comparative, studii geocentrice;

d)     studii culturale, studii de tip parohial, studii de tip etnocentric, studii policentrice, studii comparative, studii geocentrice, studii sinergetice, studii transnationale;

e)     studii manageriale, studii de tip parohial, studii de tip etnocentric, studii policentrice, studii comparative, studii geocentrice, studii sinergetice, studii transnationale.

Care din variantele de mai jos delimiteaza corect studiile de management comparat stabilite de Nancy T.Adler?

ANS:A


39. Studiile policentrice prezinta urmatoarele trasaturi:

  1. sunt studii pe aceeasi tema desfasurate de catre echipe nationale de cercetatori si practicieni, pe aceeasi tema in mai multe culturi;
  2. in plan teoretic urmaresc sa identifice o structura de relatii care reflecta o anumita cultura;
  3. se preconizeaza ca prin studiul policentric sa se genereze/reconfirme teorii care se pot aplica fiecarei culturi;
  4. sub aspect metodologic se utilizeaza metode inductive, rezultatele fiind mai mult de natura descriptiva decat evaluativa;
  5. nu situeaza in prim plan elementele de specific si diferentiere si, in felul acesta, se manifesta o contrapondere a studiilor etnocentrice;
  6. evidentiaza specificul national si, in felul acesta, reprezinta o complementaritate la precedentele studii, oferind contributii benefice asupra transferului international de management.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale studiilor policentrice:

a)     1,2,3,4,5

b)     1,3,4,5,6

c)     1,2,4,5,6

d)     1,2,3,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS:E


40. Studiile comparative au urmatoarele caracteristici:

  1. utilizand echipe de cercetatori plurinationale, au ca obiectiv sa investigheze fenomenele si procesele manageriale dintr-o singura tara;
  2. vizeaza identificarea elementelor de universalitate;
  3. delimiteaza comportamentele specific culturale de cele universale;
  4. apeleaza la o metodologie de mare complexitate;
  5. ofera solutii de o calitate substantiala.

Care din variantele de mai jos constituie caracteristici ale studiilor comparative:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,5

ANS:C


41. Principalele caracteristici ale studiilor comparative sunt:

a)     vizeaza identificarea elementelor de universalitate;

b)     delimiteaza comportamentele specific culturale de cele universale;

c)     utilizand echipe de cercetatori plurinationale, au ca obiectiv sa investigheze fenomenele si procesele manageriale dintr-o singura tara;

d)     apeleaza la o metodologie de mare complexitate;

e)     ofera solutii de o calitate substantiala.

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a studiilor comparative?

ANS:C


42. Studiile geocentrice au urmatoarele caracteristici:

  1. corporatiile multinationale figureaza ca arie de investigare;
  2. urmaresc sa descopere similaritatile culturilor in cadrul carora opereaza corporatiile multinationale;
  3. vizeaza identificarea elementelor de universalitate;
  4. utilizeaza o metodologie clasica;
  5. utilizeaza asemanarile si deosebirile culturale si de management ca surse ale cresterii.

Care din varintele de mai jos constituie caracteristici ale studiilor geocentrice:

a)     1,2,4

b)     1,2,3

c)     2,4,5

d)     1,2,5

e)     3,4,5

ANS: A


43. Studiile geocentrice prezinta urmatoarele caracteristici:

  1. corporatiile multinationale figureaza ca arie de investigare;
  2. urmaresc sa descopere similaritatile culturilor in cadrul carora opereaza corporatiile multinationale;
  3. vizeaza identificarea elementelor de universalitate;
  4. utilizeaza o metodologie clasica;
  5. utilizeaza asemanarile si deosebirile culturale si de management ca surse ale cresterii.

Care din varintele de mai jos nu constituie caracteristici ale studiilor geocentrice:

a)     3,5

b)     1,2

c)     2,4

d)     1,5

e)     3,4

ANS: A


44. Dintre trasaturile caracteristice semnificative ale studiilor sinergetice managerial – comparatiste se numara:

a)     vizeza comportamentul oamenilor in cadrul organizarii multi si transnationale;

b)     utilizeaza asemanari si deosebiri culturale si de management ca surse ale cresterii si dezvoltarii;

c)     in plan metodologic se sprijina pe modele de interactiune in cadrul colectivitatilor transnationale;

d)     cultura nu este tratata ca un factor, respectiv ca o variabila, ci ca o constanta;

e)     armonizeaza intelegerea si generarea celui mai bun echilibru intre metodele culturale specifice si universale de management.

Care dintre variantele enumerate nu reprezinta o trasatura caracteristica studiilor sinergetice managerial-comparatiste?

ANS:D


45. Dintre trasaturile caracteristice semnificative ale studiilor sinergetice managerial – comparatiste se numara:

  1. vizeza comportamentul oamenilor in cadrul organizarii multi si transnationale;
  2. utilizeaza asemanari si deosebiri culturale si de management ca surse ale cresterii si dezvoltarii;
  3. in plan metodologic se sprijina pe modele de interactiune in cadrul colectivitatilor transnationale;
  4. cultura nu este tratata ca un factor, respectiv ca o variabila, ci ca o constanta;
  5. armonizeaza intelegerea si generarea celui mai bun echilibru intre metodele culturale specifice si universale de management.

Care dintre variantele de mai jos reprezinta trasaturi caracteristice studiilor sinergetice managerial – comparatiste;

a)     2,3,4,5

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,3,4

ANS:D


46. Procesul contemporan complex de evolutie a economiei europene, bazat pe o treapta calitativ superioara a interdependentelor dintre economiile nationale si concretizat in crearea unor entitati economice comune, defineste conceptul de:

a)     obiectivele integrarii;

b)     integrare europeana;

c)     managementul european;

d)     managementul comparat;

e)     studiile sinergetice.

Identificati varianta corecta.

ANS:B


47. Obiectivele integrarii europene constau in:

a)     miscarea libera a circulatiei marfurilor;

b)     unificarea politicilor financiar - monetare;

c)     unificarea politicilor vamale si economice;

d)     miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoa­nelor, unificarea politicilor vamale, economice, financiar – monetare, in vederea realizarii unei uniuni economice si politice;

e)     interesele agentilor economici pentru stabilitate eco­no­mica.

ANS: D


48. Cauzele principale ale integrarii europene sunt:

a)     aparitia si adancirea contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restransa de absorbtie a pietelor nationale;

b)     necesitatea valorificarii optime a potentialului de care dispune capitalul prin asigurarea unui spatiu adecvat de plasament;

c)     interesele agentilor economici dintr-o regiune data de a se apara cu forte comune impotriva amenintarilor concurentilor internationali mai puternici;

d)     cresterea preocuparilor in domeniul dezvoltarii manageriale;

e)     constituirea companiilor transnationale, care determina eforturi de optimizare la nivel superior a dimensiunilor de scara.

Care din variantele prezentate nu constituie cauza a integrarii europene?

ANS:D


49. Principale cauzele ale integrarii europene sunt:

1.     aparitia si adancirea contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restransa de absorbtie a pietelor nationale;

2.     necesitatea valorificarii optime a potentialului de care dispune capitalul prin asigurarea unui spatiu adecvat de plasament;

3.     interesele agentilor economici dintr-o regiune data de a se apara cu forte comune impotriva amenintarilor concurentilor internationali mai puternici;

4.     restabilirea integritatii teritoriale;

5.     constituirea companiilor transnationale, care determina eforturi de optimizare la nivel superior a dimensiunilor de scara.

Care din variantele de mai jos constituie cauzele integrarii europene:

a)     1,2,3,5

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,4

ANS:A


50. Cauzele principale ale integrarii europene sunt:

  1. aparitia si adancirea contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restransa de absorbtie a pietelor nationale;
  2. necesitatea valorificarii optime a potentialului de care dispune capitalul prin asigurarea unui spatiu adecvat de plasament;
  3. interesele agentilor economici dintr-o regiune data de a se apara cu forte comune impotriva amenintarilor concurentilor internationali mai puternici;
  4. cresterea preocuparilor in domeniul dezvoltarii manageriale;
  5. constituirea companiilor transnationale, care determina eforturi de optimizare la nivel superior a dimensiunilor de scara.

Care din variantele de mai jos constituie cauze principale ale integrarii europene:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS:D


51. Managementul european este chemat sa restabileasca si rolul concurentei:

  1. este nevoie de concurenta intre diversele sisteme agricole si nu de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;
  2. este benefica concurenta intre legislatii si nu de uniformizare de reglementari;
  3. concurenta fiscala intre tari nu trebuie neglijata;
  4. este nevoie de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;
  5. este benefica uniformizare de reglementari.

Care din variantele de mai jos subliniaza rolul concurentei in cadrul managementului european?

a)     2,3,4

b)     1,4,5

c)     1,2,3

d)     1,3,5

e)     1,2,5

ANS:C


52. Managementul european este chemat sa restabileasca si rolul concurentei:

  1. este nevoie de concurenta intre diversele sisteme agricole si nu de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;
  2. este benefica concurenta intre legislatii si nu de uniformizare de reglementari;
  3. concurenta fiscala intre tari nu trebuie neglijata;
  4. este nevoie de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;
  5. este benefica uniformizare de reglementari.

Care din variantele de mai jos nu subliniaza rolul concurentei in cadrul managementului european:

a)     2,3

b)     1,4

c)     4,5

d)     1,3

e)     1,2

ANS:C


53. Instrumentele care garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica sunt urmatoarele:

1.     principiul recunoasterii nationale a produselor comercializate legal, bazate pe transparenta si incredere;

2.     recunoasterea reciproca a competentelor laboratorului de etalonare si verificare;

3.     cresterea calitatii produselor;

4.     armonizarea tehnica a legislatiei;

5.     motivarea activitatii creatoare in sfera manageriala a productivitatii.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos nu reprezinta instrumente ce garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica:

a)     1,2

b)     2,4

c)     3,4

d)     3,5

e)     1,5

ANS:D


54. Instrumentele care garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica sunt urmatoarele:

1.     principiul recunoasterii nationale a produselor comercializate legal, bazate pe transparenta si incredere;

2.     recunoasterea reciproca a competentelor laboratorului de etalonare si verificare;

3.     armonizarea tehnica a legislatiei;

4.     cresterea calitatii produselor;

5.     motivarea activitatii creatoare in sfera manageriala a productivitatii.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos reprezinta instrumente ce garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica:

a)     1,2,3

b)     1,2,5

c)     2,4,5

d)     3,4,5

e)     2,3,5

ANS:A


55. Instrumentele care garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica sunt urmatoarele:

1.     principiul recunoasterii nationale a produselor comercializate legal, bazate pe transparenta si incredere;

2.     recunoasterea reciproca a competentelor laboratorului de etalonare si verificare;

3.     armonizarea tehnica a legislatiei;

4.     cresterea calitatii produselor;

5.     motivarea activitatii creatoare in sfera manageriala a productivitatii.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos nu reprezinta instrumente ce garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica:

a)     1,3

b)     1,5

c)     2,3

d)     1,2

e)     4,5

ANS: D


56. Pentru preluarea aquis-ului comunitar sunt necesare:

  1. garantarea transparentei cerute si  respectarea specificatiilor tehnice nationale;
  2. preluarea Directivelor europene;
  3. armonizarea legislatiei nationale cu cea a tarilor membre ale Uniunii Europene;
  4. adoptarea Standardelor europene in standardele nationale;
  5. stabilirea institutiilor care garanteaza democratia.

Care din variantele de mai jos constituie criterii necesare preluarii aquis-ului comunitar:

a)     2,3,4

b)     1,2,3

c)     1,2,4

d)     2,3,5

e)     1,3,5

ANS:A


57. Pentru preluarea aquis-ului comunitar sunt necesare:

  1. garantarea transparentei cerute si  respectarea specificatiilor tehnice nationale;
  2. preluarea Directivelor europene;
  3. armonizarea legislatiei nationale cu cea a tarilor membre ale Uniunii Europene;
  4. adoptarea Standardelor europene in standardele nationale;
  5. stabilirea institutiilor care garanteaza democratia.

Care din variantele de mai jos nu constituie criterii necesare preluarii aquis-ului comunitar:

a)     1,5

b)     1,2

c)     2,4

d)     2,3

e)     3,5

ANS:A


58. Principalele criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana sunt urmatoarele:

  1. criterii politice;
  2. criterii legate de stabilitate politica;
  3. criterii economice;
  4. criterii de acquis comunitar;
  5. criterii formale si informale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana:

a)     1,3,4

b)     1,2,4

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS:A


59. Criterii principalele ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana sunt urmatoarele :

  1. criterii politice;
  2. criterii economice;
  3. criterii de acquis comunitar;
  4. criterii legate de stabilitate politica;
  5. criterii formale si informale.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana:

a)     1,3

b)     1,2

c)     1,4

d)     3,5

e)     4,5

ANS: E


60. Principalele criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana sunt urmatoarele:

  1. criterii legate de stabilitate politica;
  2. criterii formale si informale;
  3. criterii politice;
  4. criterii economice;
  5. criterii de acquis comunitar.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana:

a)     1,3

b)     2,4

c)     1,4

d)     3,5

e)     1,2

ANS:E


61. Principalele criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana sunt urmatoarele:

  1. criterii politice;
  2. criterii economice;
  3. criterii de acquis comunitar;
  4. criterii legate de stabilitate politica;
  5. criterii formale si informale.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea Europeana:

a)     1,2

b)     2,3

c)     4,5

d)     1,5

e)     3,4

ANS: C


62. Criteriul de acquis comunitar constituie:

a)     capacitatea de a face fata concurentei si fortelor de piata din cadrul Uniunii;

b)     stabilirea institutiilor care garanteaza democratia;

c)     respectarea drepturilor si protectia minoritatilor;

d)     capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru, inclusiv acceptarea obiectivelor Uniunii politice, economice si monetare;

e)     un cadru de dialog economic direct si multilateral.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS:D


63. Primul termen de depunere a Programului economic de preaderare a Romaniei a fost:

a)     22 decembrie 1998;

b)     22 decembrie 2001;

c)     1 octombrie 2001;

d)     1 octombrie 2002;

e)     1 octombrie 2000.

Care din variantele de raspuns prezinta corect termenul de depunere a Programului economic de preaderare a Romaniei?

ANS:C


64. Prin procesul managerial european intelegem:

a)     activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre atingerea scopurilor economiei europene;

b)     activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre atingerea scopurilor economiei europene pe calea realizarii anumitor functii cu utilizarea unor metode corespunzatoare si a principiilor managementului european;

c)     concretizarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;

d)     punerea de acord a nevoilor in schimbarea procesului cu posibilitatile structurii manageriale;

e)     totalitatea cunostintelor de care dispune la un moment dat managerul cu scopul realizarii obiectivelor propuse.

Care din variantele prezentate defineste procesul managerial european?

ANS:B


65. In plan definitional cultura organizationala:

a)     rezida in ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie, care predomina in cadrul sau si-i conditioneaza direct si indirect functionalitatea si performantele;

b)     reprezinta expresia civilizatiei materiale si spirituale generale a unui popor;

c)     consta in concretizarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;

d)     apare ca un ansamblu de postulate despre actiunea colectiva, recunoscute de toti, fiind exprimate printr-un sistem de valori, credinte, aspiratii, asteptari si comportamente ale managerilor;

e)     rezida in ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie.

Identificati varianta de raspuns care constituie definitie a culturii organizationale.

ANS:A


66. Functiile culturii manageriale ale firmei sunt:

  1. impunerea unui anumit sens al identitatii;
  2. contribuie la stabilizarea sistemului social;
  3. atribuie semnificatii de referinta si contribuie la modelarea de comportamente;
  4. ofera orientarea spre anumite scopuri economice;
  5. realizeaza stranse legaturi cu practica manageriala.

Care din variantele de mai jos constituie functiile culturii manageriale ale firmei:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     2,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS:A


67. Functiile culturii manageriale ale firmei sunt:

  1. impunerea unui anumit sens al identitatii;
  2. contribuie la stabilizarea sistemului social;
  3. atribuie semnificatii de referinta si contribuie la modelarea de comportamente;
  4. ofera orientarea spre anumite scopuri economice;
  5. realizeaza stranse legaturi cu practica manageriala.

Care din variantele de mai jos nu constituie functiii ale culturii manageriale in cadrul firmei:

a)     4,5

b)     2,3

c)     2,4

d)     1,3

e)     3,4

ANS:A


68. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de management european:

a)     managementul european are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala, economica si politica a contextului in care actioneaza;

b)     managementul european trebuie sa puna accentul pe elementele de natura informala;

c)     managementul european reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari;

d)     managementul european este inainte de toate, o disciplina economica de sinteza, care in ultimul timp, se angajeaza tot mai pregnant in domenii de activitate situate dincolo de limitele economicului, avandu-se in vedere rezolvarea problemelor si luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiilor, prin care sa se distinga identitatea europeana a strategiilor, precum si a planificarii, implementarii si evaluarii schimbarilor;

e)     managementul european presupune un accent mai mare pus pe extinderea proceselor dincolo de granitele unei tari.

ANS:D


69. Esenta managementului european este data de:

a)     abordarea mediului afacerilor din Europa;

b)     definirea misiunilor si strategiilor firmei care sa depa­seasca granitele unei tari;

c)     crearea unei identitati a organizatilor bazate pe valori economice si sociale prin promovarea comunicarii;

d)     transferul european de know – how managerial pe fondul varietatii contactelor cu angajatii din filialele existente in zona unor culturi diferite de cea in care s-a nascut si evolueaza organizatia mama;

e)     politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene.

Care este definitia esentei managementului european?

ANS:D


70. Principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene sunt:

  1. participarea la decizii a salariatilor organizatiei;
  2. inovatia si performanta;
  3. increderea in fortele proprii;
  4. atitudinea in raport cu riscul;
  5. induvidualismul;

6.     tendinta spre realizare personala;

7.     intuitia la locul de munca;

  1. atitudinea fata de conflict;

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene:

a)     1,3,4

b)     3,6,7

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS: B


71. Principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene sunt:

  1. participarea la decizii a salariatilor organizatiei;
  2. inovatia si performanta;
  3. atitudinea in raport cu riscul;
  4. individualismul;
  5. atitudinea fata de conflict;
  6. increderea in fortele proprii;

7.     tendinta spre realizare personala;

8.     intuitia la locul de munca.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene ?

a)     1,2,3,4,5

b)     1,2,4,5,8

c)     1,4,5,6,7

d)     1,3,5,6,8

e)     3,4,5,7,8

ANS:A


72. Se doreste ca intre dimensiunile economice si sociale ale modelului social european sa existe un echilibru, in care scop se insista pe urmatoarele actiuni:

a)     consolidarea modelului social–european, prin diversificarea serviciilor de interes general si a formelor de protectie sociala;

b)     accesul liber la serviciile sociale reprezinta unul din drepturile de baza al cetateanului;

c)     promovarea solidaritatii, in general si in special cu acele popoare ale lumii care nu au nevoie de sprijinul Uniunii Europene;

d)     intensificarea procesului de crestere, dezvoltare si bunastare sociala prin integrarea in ceea ce priveste problema mediului inconjurator;

e)     extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte principalele orientari de politica sociala.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:C


73. Se doreste ca intre dimensiunile economice si sociale ale modelului social european sa existe un echilibru, in care scop se insista pe urmatoarele actiuni:

  1. consolidarea modelului social–european, prin diversificarea serviciilor de interes general si a formelor de protectie sociala;
  2. accesul liber la serviciile sociale reprezinta unul din drepturile de baza al cetateanului;
  3. promovarea solidaritatii, in general si in special cu acele popoare ale lumii care nu au nevoie de sprijinul Uniunii Europene;
  4. intensificarea procesului de crestere, dezvoltare si bunastare sociala prin integrarea in ceea ce priveste problema mediului inconjurator;
  5. extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte principalele orientari de politica sociala.

Care din variantele de mai jos constituie actiuni ce asigura echilibrul intre dimensiunile economice si sociale ale modelului social european:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS:C


74. Literatura de specialitate analizeaza europenizarea in sfera politicilor sociale prin impactul proceselor similare din economie si politica asupra politicilor sociale sub urmatoarele aspecte:

a)     competitia europeana a modelelor de politici sociale;

b)     europenizarea conceptelor din politicile sociale;

c)     crearea unei economii de piata;

d)     europenizarea problemelor economice;

e)     europenizarea problemelor sociale si a politicilor de rezolvare a lor.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:C


75. In plan social, europenizarea politicilor sociale presupune:

  1. redistribuirea sociala europeana;
  2. reglementari sociale europene;
  3. resurse sociale europene;
  4. reglementari politice interne;
  5. abilitarea actorilor sociali.

Care din variantele de mai jos constituie in plan social caracteristici ale europenizarii politicilor sociale:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     1,2,3,5

d)     2,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS:C


76. In plan social, europenizarea politicilor sociale presupune:

a)     reglementari sociale europene;

b)     resurse sociale europene;

c)     reglementari politice interne;

d)     redistribuirea sociala europeana;

e)     abilitarea actorilor sociali.

Care din variantele prezentate nu constituie in plan social caracteristica a europenizarii politicilor sociale?

ANS:C


77. In plan social, europenizarea politicilor sociale presupune:

  1. reglementari economice europene;
  2. redistribuirea sociala europeana;
  3. reglementari sociale europene;
  4. resurse sociale europene;
  5. abilitarea actorilor sociali.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale europenizarii politicilor sociale:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS:C


78. Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt:

  1. Camera Deputatiilor;
  2. Parlamentul European;
  3. B.I.R.D.;
  4. Consiliul Europei;
  5. Comisia Europeana;
  6. Curtea de Justitie;
  7. Consiliul de la Haga;
  8. Institutul European de Protectie a Mediului.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principalele institutii ale Uniunii Europene:

a)     2,4,5,6

b)     2,3,4,5

c)     2,4,6,8

d)     3,5,6,8

e)     4,5,6,7

ANS:A


79. Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt:

  1. Camera Deputatiilor;
  2. Parlamentul European;
  3. Consiliul Europei;
  4. Comisia Europeana;
  5. Curtea de Justitie;
  6. Institutul European de Protectie a Mediului.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta principalele institutii ale Uniunii Europene:

a)     1,6

b)     2,3

c)     2,4

d)     3,6

e)     4,5

ANS:A


80. Conceptul de europenizare presupune si existenta unor aspecte negative privind solutionarea unor probleme:

a)     nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor organisme internationale;

b)     redistribuirea bunastarii intre state;

c)     generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata;

d)     fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate;

e)     procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: B


81. Conceptul de europenizare presupune si existenta unor aspecte negative privind solutionarea unor probleme:

1.     redistribuirea bunastarii intre state;

2.     generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata;

3.     fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate;

4.     nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor organisme internationale;

5.     procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

Alegeti varianta care cuprinde aspectele negative in cadrul conceptului de europenizare.

a)     1,2,3,5

b)     1,2,4,5

c)     1,2,3,4

d)     2,3,4,5

e)     1,3,4,5

ANS:D


82. Conceptul de europenizare presupune si existenta unor aspecte negative privind solutionarea unor probleme :

a)     nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor organisme internationale;

b)     generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata;

c)     fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate;

d)     redistribuirea bunastarii intre state;

e)     procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

Alegeti varianta care nu constituie aspect negativ in cadrul conceptului de europenizare?

ANS: D


83. Bazele constituirii eticii managementului european sunt puse de catre:



a)     psihosociologie;

b)     sociologie;

c)     psihologie manageriala;

d)     management;

e)     psihosociologie manageriala.

Care din variante reprezinta disciplina care a pus bazele constituirii managementului european?

ANS:B


84. Bazele constituirii eticii managementului european sunt puse de catre:

a)     sociologie;

b)     etica profesionala;

c)     managementul european;

d)     psihosociologia manageriala;

e)     etica profesionala manageriala.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS:A


85. Etica managementului european evalueaza:

a)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor atat in raport cu mediul extern al firmei, cat si in raport cu mediul intern;

b)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul extern al firmei;

c)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul intern al firmei;

d)     accesul liber la serviciile sociale;

e)     extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte principalele orientari de politica sociala.

Ce anume evalueaza etica managementului euro­pean?

ANS: A


86. In cadrul managementului european etica evalueaza:

a)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul extern al firmei;

b)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul intern al firmei;

c)     comportarea firmei in intregul ei si a managerilor atat in raport cu mediul extern al firmei, cat si in raport cu mediul intern;

d)     accesul liber la serviciile sociale;

e)     extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte principalele orientari de politica sociala.

Care din variantele prezentate defineste etica managementului european?

ANS:C


87. In baza unei abordari culturale de detaliu, Geert Hofstede constata ca impartirea culturii manageriale in Uniunea Europeana trebuie facuta pe cinci grupe culturale:

  1. engleza, in care se includ Marea Britanie si Irlanda;
  2. nordica in care sunt cuprinse Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda;
  3. germanica cu Germania si Austria;
  4. latina, cuprinzand Franta, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia;
  5. sud – estica in care intra Franta, Belgia, Luxemburg;
  6. sud – estica in care intra Grecia.

Care din variantele de mai jos prezinta corect impartirea culturii manageriale in Uniunea Europeana dupa Geert Hofstede:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,2,4,5,6

d)     1,3,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS:E


88. Crearea si implementarea unui model de management european presupune depasirea urmatoarelor dificultati:

1.     conceptul de constituire a lumii pe blocuri economice;

2.     identitatea nationala a marilor companii europene;

3.     tendinta spre internationalizare a companiilor europene;

4.     increderea acordata structurilor guvernamentale;

5.     conflictele de interese in interiorul economiei europene;

6.     crearea unei identitati a organizatiei.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta dificultati in crearea unui model de management european:

a)     1,2,4,5

b)     1,2,3,6

c)     1,2,3,5

d)     2,3,4,6

e)     2,4,5,6

ANS: C


89. Principiile legate de managementul european sunt:

a)     intreprinderea europeana este un sistem complex si deschis;

b)     managementul european vizeaza exploatarea profitabila a cunostintelor;

c)     elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

d)     obiectivul fundamental al managementului european il reprezinta asigurarea supravietuirii viitoare a intreprinderii;

e)     succesul managementului european.

Alegeti varianta care nu constituie un principiu al managementului european.

ANS:C


90. Principiile legate de managementul european sunt:

1.     elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

2.     intreprinderea europeana este un sistem complex si deschis;

3.     managementul european vizeaza exploatarea profitabila a cunostintelor;

4.     obiectivul fundamental al managementului european il reprezinta asigurarea supravietuirii viitoare a intreprinderii;

5.     succesul managementului european.

Care din variantele de mai jos prezinta principii ale managementului european:

a)     2,3,4,5

b)     1,2,3,4

c)     1,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,5

ANS:A


91. Viziunea firmei privitoare la competitivitate se intareste prin:

a)     increderea acordata de ceilalti manageri si de majoritatea salariatilor;

b)     increderea acordata Guvernului si politicilor adop­tate;

c)     crearea unei identitati a organizatiei;

d)     increderea in fortele proprii;

e)     increderea acordata structurilor guvernamentale.

Prin ce anume se intareste viziunea firmei pentru compe­titivitate?

ANS:A


92. Pentru transformarea viziunii firmei privitoare la competitivitate se parcurg urmatoarele etape:

1.     cresterea dimensiunii sociale a afacerilor;

2.     evaluarea starii prezente;

3.     scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

4.     implicarea tuturor managerilor si compartimentelor la actiunile stabilite;

5.     implementarea, respectiv realizarea proiectelor si a tuturor activitatilor prevazute in planul strategic.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale transformarii intr-un plan al viziunii firmei privitoare la competitivitate:

a)     1,3,4

b)     1,2,4

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     2,4,5

ANS:E


93. Pentru transformarea viziunii firmei privitoare la competitivitate se parcurg urmatoarele etape:

1.     cresterea dimensiunii sociale a afacerilor;

2.     evaluarea starii prezente;

3.     scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

4.     implicarea tuturor managerilor si compartimentelor la actiunile stabilite;

5.     implementarea, respectiv realizarea proiectelor si a tuturor activitatilor prevazute in planul strategic.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta etape ale transformarii intr-un plan al viziunii firmei privitoare la competitivitate:

a)     3,4

b)     2,4

c)     1,4

d)     1,5

e)     1,3

ANS:E


94. Cele trei cerinte in crearea valorii si remotivarea personalului in cadrul modelului european sunt:

1.     instrumentele de masura ale performantei trebuie reinventate;

2.     atitudine pasiva in munca;

3.     cautarea de noi axe directoare care sa calauzeasca firmele spre viitor pe termen mediu;

4.     dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei;

5.     necesitatea incheierii unui nou contract de incredere intre firma si salariati.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cerinte in crearea valorii si remotivarea personalului?

a)     1,2,5

b)     1,2,4

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS:D


95. Continutul notiunii de comportament managerial este legat, in principal de urmatoarele aspecte:

a)     maximizarea obiectivului propus, prin alegerea celei mai bune modalitati de utilizare a resurselor;

b)     asigurarea functionarii coerente a procesului managerial si a structurilor economice ale firmei;

c)     luarea in consideratie a tuturor constrangerilor, cu accent pe definirea relatiilor concrete dintre firma si piata, precum si a consecintelor generate de constrangerile mediului social si ale politicilor economice promovate de stat;

d)     nivelul de crestere al veniturilor;

e)     elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta, care vizeaza fie cresterea cantitatii vandute, fie scaderea costului de productie, fie simultan realizarea ambelor obiective.

Care din variantele prezentate nu constituie aspect al continutului notiunii de comportament managerial?

ANS:D


96. Continutul notiunii de comportament managerial este legat, in principal de urmatoarele aspecte:

  1. maximizarea obiectivului propus, prin alegerea celei mai bune modalitati de utilizare a resurselor;
  2. asigurarea functionarii coerente a procesului managerial si a structurilor economice ale firmei;
  3. luarea in consideratie a tuturor constrangerilor, cu accent pe definirea relatiilor concrete dintre firma si piata, precum si a consecintelor generate de constrangerile mediului social si ale politicilor economice promovate de stat;
  4. nivelul de crestere al veniturilor;
  5. elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta, care vizeaza fie cresterea cantitatii vandute, fie scaderea costului de productie, fie simultan realizarea ambelor obiective.

Care din variantele de mai jos constituie aspecte ale continutului notiunii de comportament managerial:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS:D


97. Aria muncii managerului european este conturata prin sase trasaturi esentiale:

  1. individualism;
  2. feedback-ul;
  3. dozarea libertatii de actiune;
  4. realitatea muncii;
  5. orientarea realizarilor;
  6. mobilitate;
  7. personalitate;
  8. atitudine pozitiva fata de conflict.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele sase trasaturi esentiale ale muncii managerului european:

a)     1,2,3,4,5,6

b)     2,3,4,5,6,8

c)     3,4,5,6,7,8

d)     2,3,4,5,6,7

e)     1,3,4,5,6,8

ANS: D


98. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de intreprindere in context managerial european:

a)     intreprinderea europeana are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala, economica si politica a contextului in care actioneaza;

b)     intreprinderea europeana trebuie sa puna accentul pe elementele de natura informala;

c)     intreprinderea europeana reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate in diferite tari;

d)     intreprinderea europeana reprezinta unitatea economica de baza, principala, in cadrul economiei Uniunii Europene, unde au loc conducerea, organizarea si gestionarea factorilor de productie, in vederea obtinerii de bunuri si servicii necesare existentei umane;

e)     intreprinderea europeana presupune un accent mai mare pus pe extinderea proceselor dincolo de granitele unei tari.

ANS:D


99. Principalele trasaturi ale intreprinderii europene, ca centru de organizare a afacerilor, sunt:

1.     existenta patrimoniului si asigurarea autonomiei si independentei depline in gestionarea acestuia;

2.     caracterul dinamic, complex si diversificat;

3.     elaborarea unei politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

4.     inegalitatea din planul distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi europene;

5.     existenta unei mari rivalitati a culturii intreprinderii nationale;

6.     organizarea procesului de productie, realizata prin manageri;

7.     maximizarea profitului si realizarea pietei unice si a monedei unice.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria functiunilor intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene:

a)     1,2,4,5,7

b)     1,2,3,5,6

c)     1,2,3,4,6

d)     2,3,5,6,7

e)     1,3,5,6,7

ANS:A


100. Intreprinderile europene - ca centru de organizare a afacerilor, au ca principale trasaturi:

1.     existenta patrimoniului si asigurarea autonomiei si independentei depline in gestionarea acestuia;

2.     caracterul dinamic, complex si diversificat;

3.     elaborarea unei politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

4.     inegalitatea din planul distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi europene;

5.     existenta unei mari rivalitati a culturii intreprinderii nationale;

6.     organizarea procesului de productie, realizata prin manageri;

7.     maximizarea profitului si realizarea pietei unice si a monedei unice.

Care din combinatiile de mai jos nu intra in categoria trasaturilor intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene:

a)     3,6

b)     2,3

c)     5,7

d)     1,7

e)     3,6

ANS: A


101. Principalele functiuni ale intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene sunt:

1.     de reglementare politica;

2.     de cercetare – dezvoltare;

3.     de productie;

4.     de restructurare economica;

5.     comerciala;

6.     financiar – contabila;

7.     de personal si conducere;

8.     de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli.

Care din combinatiile de mai jos nu intra in categoria functiunilor intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene:

a)     1,4,8

b)     2,4,5

c)     2,4,6

d)     4,5,6

e)     1,5,8

ANS: A


102. Principalele functiuni ale intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene sunt:

1.     de reglementare politica;

2.     de cercetare – dezvoltare;

3.     de productie;

4.     de restructurare economica;

5.     comerciala;

6.     financiar – contabila;

7.     de personal si conducere;

8.     de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria functiunilor intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene:

a)     1,2,4,5,6

b)     1,2,3,5,8

c)     1,2,3,4,8

d)     2,3,5,6,7

e)     1,3,5,6,8

ANS: D


103. Principalele caracteristici ale intreprinderii europene sunt:

1.     reprezinta un sistem socio –economic;

2.     se manifesta ca un sistem dinamic, deschis si complex;

3.     reprezinta un sistem probabilistic, autoreglabil si autoorganizatoric;

4.     permite atingerea unui obiectiv;

5.     influenteaza intregul proces de asigurare a productiei cu resurse.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale intreprinderii europene, abordata ca sistem?

a)     1,2,4

b)     1,2,5

c)     1,2,3

d)     2,3,5

e)     1,3,5

ANS:C


104. Necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul intreprinderii europene poate fi argumentata in felul urmator:

a)     cunoasterea evolutiei mediului ambiant contribuie la integrarea armonioasa a intreprinderii europene in sistemul economic al Pietei Unice Europene, prin modificarea factorilor de mediu;

b)     luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza negativ ansamblu de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;

c)     contribuie la succesul procesului de elaborare a strategiilor si politicilor de intreprindere, prin fundamentarea stiintifica a acestuia;

d)     luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza intregul ansamblu de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;

e)     cunoasterea si influentarea evolutiilor factorilor de mediu ajuta la asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, la adoptarea si aplicarea de decizii pertinente.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: B


105. Necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul intreprinderii europene poate fi argumentata in felul urmator:

  1. cunoasterea evolutiei mediului ambiant contribuie la integrarea armonioasa a intreprinderii europene in sistemul economic al Pietei Unice Europene, prin modificarea factorilor de mediu;
  2. luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza negativ ansamblu de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;
  3. contribuie la succesul procesului de elaborare a strategiilor si politicilor de intreprindere, prin fundamentarea stiintifica a acestuia;
  4. luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza intregul ansamblu de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;
  5. cunoasterea si influentarea evolutiilor factorilor de mediu ajuta la asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, la adoptarea si aplicarea de decizii pertinente.

Care din variantele de mai jos argumenteaza necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul intreprinderii europene:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     2,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: B


106. Factorii de management exogeni intreprinderii europene:

a)     influenteaza in mod pronuntat atat construirea intreprinderii europene, cat si functionalitatea si eficacitatea acestora;

b)     exercita un impact semnificativ asupra intreprinderii europene, prin influentarea calitatii si eficientei intregii activitati desfasurate;

c)     influenteaza direct sau indirect intreprinderea europeana, orientarea ei in actiunile sale economice si manageriale;

d)     actioneaza asupra intreprinderilor europene, influentand atat sursele si modalitatile de construire, cat si obiectivele si mijloacele economice si manageriale de realizare a lor;

e)     trebuie sa fie luati in considerare la dimensiunile lor reale si integrate nu numai intr-un sistem national, ci si european.

Care din variantele prezentate definesc factorii de management exogeni ai intreprinderii europene?

ANS: A


107. Unii specialisti definesc joint-venture ca fiind un acord intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice de a imparti costurile si beneficiile de productie si pun in evidenta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a)     reprezinta o strategie adoptata la nivelul general al intreprinderii prin care se urmareste castigarea unei cote de piata internationala;

b)     este o forma de parteneriat preferabila altora datorita, pe de o parte, riscurilor de mai mica anvergura asumate si, pe de alta parte, marii sale mobilitati;

c)     este preferat in tarile in care procentajul detinut de firmele straine este limitat de lege;

d)     prin comparatie cu investitiile straine directe, prezinta avantaje deosebit de semnificative;

e)     nu constituie o strategie in cadrul intreprinderilor europene.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica pentru joint-venture?

ANS: E


108. Joint-venture ca strategie adoptata la nivelul intreprinderii europene prezinta cateva avantaje semnificative:

a)     un nivel scazut al costurilor si mai putine riscuri;

b)     obtinerea unei sinergii culturale in cadrul echipei de lucru;

c)     detine pozitia de monopol intr-un anumit sector de activitate;

d)     crearea de modalitati mai ieftine, mai rapide si mai eficiente de a intra pe noi piete;

e)     reducerea punctelor slabe individuale prin completarea cu punctele forte ale partenerilor.

Care din variantele prezentate nu constituie avantaj al joint-venture?

ANS:C


109. Cele care detin pozitia de monopol intr-un anumit sector de activitate si asigura statului posibilitatea controlului unor sectoare de interes deosebit sunt:

a)     organizatiile mondiale;

b)     joint-venture;

c)     regiile autonome;

d)     intreprinderile mici si mijlocii;

e)     corporatiile private.

ANS:C


110. In contextul dezvoltarii durabile, aplicarea practicilor pentru extinderea intreprinderilor mici si mijlocii tine seama de principiul precautiei, potrivit caruia:

a)     dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii trebuie sa identifice caile de crestere a bunastarii si folosirea resurselor naturale comune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite in mod rational, evitandu-se epuizarea acestora;

b)     se impune respectarea cu prioritate a mediului si a conditiilor impuse de protectia acestuia;

c)     se urmareste utilizarea unor tehnici adecvate de analiza;

d)     sa se previna perturbarile exogene, investitiile excesive, cresterea costului fortei de munca, saturarea cererii, nesiguranta investitiilor;

e)     sa se asigure deschiderea spre noi oportunitati, prin crearea unor sisteme de relatii reciproc profitabile.

Care din variantele prezentate definesc principiul precautiei pentru extinderea intreprinderilor mici si mijlocii in contextul dezvoltarii durabile?

ANS: A


111. Unele investigatii subliniaza aspecte semnificative care releva importanta si locul ocupat de sectorul intreprinderilor mici si mijlocii in economiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene, mentionand ca semnificative:

  1. relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea exporturilor;
  2. relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea importurilor;
  3. prin crearea de noi locuri de munca intreprinderile mici si mijlocii se constituie ca o forta in economia europeana;
  4. politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene pun in evidenta o tendinta din ce in ce mai accentuata de apropiere a acestora;
  5. absorbirea de catre intreprinderile mici si mijlocii a pietei muncii intr-o maniera flexibila asigura patrunderea eficienta pe piata si atragerea fortei de munca in conditii avantajoase si operative.

Care din combinatiile de mai jos releva importanta si locul ocupat de sectorul intreprinderilor mici si mijlocii in economiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,3,4,5

ANS:E


112. Unele investigatii subliniaza aspecte semnificative care releva importanta si locul ocupat de sectorul intreprinderilor mici si mijlocii in economiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene, mentionand ca semnificative:

a)     relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea exporturilor;

b)     prin crearea de noi locuri de munca intreprinderile mici si mijlocii se constituie ca o forta in economia europeana;

c)     politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene pun in evidenta o tendinta din ce in ce mai accentuata de apropiere a acestora;

d)     absorbirea de catre intreprinderile mici si mijlocii a pietei muncii intr-o maniera flexibila asigura patrunderea eficienta pe piata si atragerea fortei de munca in conditii avantajoase si operative;

e)     relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea importurilor.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:E


113. In ceea ce priveste experienta europeana de implementare a politicii de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii retinem trei modele:

  1. coordonarea procesului de catre minister (agentie centrala), iar implementarea programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale;
  2. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor, fara sa existe un organism central de definire a politicilor in domeniu;
  3. atat functia de definire a politicilor, cat si aceea de implementare a programelor sunt lasate la latitudinea diferitelor ministere implicate;
  4. implementarea programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale;
  5. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor si a unui organism central de definire a politicilor in domeniu.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei modele de implementare a politicii de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii:

a)     1,2,3

b)     1,2,5

c)     2,3,4

d)     3,4,5

e)     2,4,5

ANS: A


114. In ceea ce priveste experienta europeana de implementare a politicii de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii retinem trei modele:

  1. coordonarea procesului de catre minister (agentie centrala), iar implementarea programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale;
  2. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor, fara sa existe un organism central de definire a politicilor in domeniu;
  3. atat functia de definire a politicilor, cat si aceea de implementare a programelor sunt lasate la latitudinea diferitelor ministere implicate;
  4. implementarea programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale;
  5. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor si a unui organism central de definire a politicilor in domeniu.

Care din variantele de mai jos nu constituie modele de implementare a politicii de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii:

a)     4,5

b)     1,2

c)     2,3

d)     3,4,

e)     2,4

ANS: A


115. In cadrul Uniunii Europene, distributia fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi este foarte inegala, astfel:

  1. intreprinderile mici si mijlocii detin partea majoritara a activelor si realizeaza esenta bogatiei nationale;
  2. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mare intensitate;
  3. micile intreprinderi detin o patrime din angajati si o treime din cifra totala de afaceri;
  4. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mica intensitate;
  5. intreprinderile mici si mijlocii nu detin partea majoritara a activelor dar realizeaza esenta bogatiei nationale.

Care din variantele de mai jos reprezinta caracteristici ale distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi:

a)     1,2,5

b)     2,3,4

c)     3,4,5

d)     1,2,3

e)     2,4,5

ANS: D


116. In cadrul Uniunii Europene, distributia fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi este foarte inegala, astfel:

  1. intreprinderile mici si mijlocii detin partea majoritara a activelor si realizeaza esenta bogatiei nationale;
  2. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mare intensitate;
  3. micile intreprinderi detin o patrime din angajati si o treime din cifra totala de afaceri;
  4. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mica intensitate;
  5. intreprinderile mici si mijlocii nu detin partea majoritara a activelor dar realizeaza esenta bogatiei nationale.

Care din variantele de mai jos nu reprezinta caracteristici ale distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi:

a)     1,2

b)     2,3

c)     3,4

d)     4,5

e)     2,4

ANS: D


117. Principiile fundamentale si definitorii pentru modelul britanic de management sunt:

a)     cultul pentru vestigiile trecutului si conservarea maretiei trecutului;

b)     considerarea clasei de mijloc ca resursa de promovare in functii de management;

c)     manifestarea individualismului in procesul decizional si a traditionalismului in actiune;

d)     extinderea relatiilor manageriale formalizate, bazate pe incredere reciproca;

e)     controlul juridic al actiunii manageriale nu este exercitat de tribunalele ordinare.

Care din variantele prezentate nu constituie o particularitate a modelului britanic de management?

ANS:E


118. Principiile fundamentale si definitorii pentru modelul britanic de management sunt:

  1. cultul pentru vestigiile trecutului si conservarea maretiei trecutului;
  2. considerarea clasei de mijloc ca resursa de promovare in functii de management;
  3. manifestarea individualismului in procesul decizional si a traditionalismului in actiune;
  4. extinderea relatiilor manageriale formalizate, bazate pe incredere reciproca;
  5. controlul juridic al actiunii manageriale nu este exercitat de tribunalele ordinare.

Care din variantele de mai jos constituie particularitati ale modelului britanic de management:

a)     2,3,4,5

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,4

e)     1,2,3,5

ANS:D


119. Aderarea Marii Britanii la Comunitate a avut loc in anul 1973 insa s-a comportat ca un partener dificil, atitudinea sa a fost determinata:

  1. de modelele sale comerciale si investitionale;
  2. de indoiala asupra avantajelor economice reale oferite de participarea la Comunitate;
  3. de adanciri ale integrarii;
  4. de managementul britanic;
  5. de grijile privind suveranitatea.

Care din variantele de mai jos prezinta atitudini ce au caracterizat Marea Britanie ca partener dificil:

a)     1,2,3

b)     1,2,5

c)     2,3,4

d)     3,4,5

e)     1,4,5

ANS: B


120. Societatea britanica, divizata in clasa de mijloc si clasa muncitoare se manifesta printr-un accentuat:

a)     individualism;

b)     colectivism;

c)     universalism;

d)     particularism;

e)     culturalism.

ANS: A


121. Sistemul politic britanic este dominat de succederea la putere a doua partide:

  1. Partidul Conservator;
  2. Partidul Laburist;
  3. Partidul Liberal-Democrat;
  4. Partidul Verzilor;
  5. Partidul Democrat.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele doua partide dominante in sistemul politic britanic:

a)     1,3

b)     1,5

c)     2,4

d)     1,2

e)     2,3

ANS: D


122. Pe planul activitatii manageriale in Marea Britanie, se constata prezenta in management a:

  1. rezistentei la schimbare;
  2. traditionalismului;
  3. conservatorismului;
  4. tendintei spre schimbare;
  5. individualismului accentuat.

Identificati variantele de raspuns corecte:

a)     1,2

b)     1,3

c)     1,5

d)     2,5

e)     2,3

ANS: E


123. Rezistenta la schimbare a modelul britanic de management, manifestata printr-o retinere fata de stilul de management american, este generata de trei surse de natura manageriala:

  1. atitudinea si profesionalismul managerilor britanici caracterizat prin teama de risc si nivelul moderat de calificare profesionala;
  2. stilul specific managementului britanic bazat pe criterii individualizate de evaluare a personalului, dependenta  de increderea si loialitatea subordonatilor si alocarea defectuoasa a resurselor;
  3. structura sociala a managementului, bazata pe recrutarea potrivit apartenentei de clasa si caracterizata de faptul ca elita manageriala ignora creativitatea si initiativa personalului cu statut social inferior;
  4. cultura manageriala este puternic influentata de valorile clasei de mijloc;
  5. capitalismul britanic a preferat castiguri speculative rapide.

Care din combinatiile de mai jos prezinta cele trei surse de natura manageriala care genereaza rezistenta la schimbare a modelului britanic de management:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     2,3,5

d)     1,2,4

e)     1,3,4          

ANS:A


124. Rezistenta la schimbare a modelul britanic de management, manifestata printr-o retinere fata de stilul de management american, este generata de trei surse de natura manageriala:

  1. atitudinea si profesionalismul managerilor britanici caracterizat prin teama de risc si nivelul moderat de calificare profesionala;
  2. stilul specific managementului britanic bazat pe criterii individualizate de evaluare a personalului, dependenta  de increderea si loialitatea subordonatilor si alocarea defectuoasa a resurselor;
  3. structura sociala a managementului, bazata pe recrutarea potrivit apartenentei de clasa si caracterizata de faptul ca elita manageriala ignora creativitatea si initiativa personalului cu statut social inferior;
  4. cultura manageriala este puternic influentata de valorile clasei de mijloc;
  5. capitalismul britanic a preferat castiguri speculative rapide.

Care din combinatiile de mai jos nu prezinta surse manageriala care sa genereze rezistenta la schimbare a modelului britanic de management:

a)     4,5

b)     2,3

c)     2,5

d)     1,2

e)     1,3                     

ANS:A


125. In prezent, intreprinderile britanice considera ca o prima resursa strategica:

a)     personalul organizatiei;

b)     cultura organizationala;

c)     managerii;

d)     metodele si tehniciile manageriale;

e)     materiile si materialele de care dispune intreprinderea.

Care din variantele prezentate constituie resursa strategica cea mai importanta in intreprinderile britanice?

ANS: A


126. Studiul lui Holsftede ne permite sa intelegem mai bine valorile si stilul managerial britanic:

  1. pastreaza o distanta redusa fata de putere;
  2. suporta mai usor decat altii incertitudinea;
  3. sunt cei mai individualisti;
  4. sunt cei mai colectivisti;
  5. se  inscriu alaturi de Germania pe o cultura preponderent masculina.

Identificati varianta corecta de raspuns:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,3,4,5

ANS: B


127. Studiul lui Holsftede ne permite sa intelegem mai bine valorile si stilul managerial britanic:

a)     pastreaza o distanta redusa fata de putere;

b)     sunt cei mai colectivisti;

c)     suporta mai usor decat altii incertitudinea;

d)     sunt cei mai individualisti;

e)     se inscriu alaturi de Germania pe o cultura preponderent masculina.

Care din caracteristicile prezentate nu constituie trasatura a stilului managerial britanic?

ANS: B


128. Majoritatea intreprinderilor din Anglia sunt organizate sub forma de:

a)     societati comerciale;

b)     companii;

c)     holdinguri;

d)     landuri;

e)     IMM-uri.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: C


129. Entitate juridica si instrument de management, holdingul britanic prezinta numeroase trasaturi caracteristice:

1.     are o structura flexibila centralizata;

2.     are o structura flexibila descentralizata;

3.     dispune de un sediu social care coordoneaza mai multe filiale;

4.     descentralizarea managementului este realizata la nivelul filialelor;

5.     centralizarea managementului este realizata la nivelul filialelor;

6.     schimburile intre filiale sunt restranse;

7.     managementul holdingului britanic solicita performante economice si nu aloca fonduri filialelor;

8.     managementul participativ este reprezentativ si la nivelul filialelor.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta trasaturi caracteristice holdingului britanic?

a)     1,2,4,5,7

b)     1,2,3,5,8

c)     1,2,3,4,8

d)     2,3,4,6,8

e)     1,3,5,6,8

ANS:D


130. Holdingul britanic prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a)     are o structura flexibila descentralizata, in materie decizionala, cu mijloace de coordonare la diferite niveluri;

b)     dispune de un sediu social care coordoneaza mai multe filiale;

c)     managementul holdingului britanic actioneaza ca un „bancher”;

d)     managementul participativ este reprezentativ si la nivelul filialelor;

e)     structura holdingului se caracterizeaza printr-o flexibilitate redusa.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica holdingului britanic?

ANS:E


131. Structura holdingului britanic se caracterizeaza prin:

a)     flexibilitate redusa;

b)     flexibilitate pronuntata;

c)     management profesionist;

d)     fiscalitate ridicata;

e)     tratarea cauzelor si nu a efectelor.

Prin ce anume se caracterizeaza structura holdingului britanic?

ANS: B


132. Flexibilitatea pronuntata este caracteristica structurii:

a)     landurilor germane;

b)     holdingului britanic;

c)     holdingului german;

d)     intreprinderilor suedeze;

e)     pietei unice.

ANS:B


133. In managementul britanic regasim doua categorii de manageri:

  1. manageri profesionisti, categorie predominanta cu calificare inalta din managementul de varf;
  2. specialistii cu calificare inalta din managementul de mijloc;
  3. manageri profesionisti, categorie predominanta, care include pe licentiatii cu studii superioare din managementul de varf si pe specialistii cu calificare inalta din managementul de mijloc;
  4. managerii „amatori talentati” fara a detine o pregatire universitara adecvata, dar datorita constiinciozitatii si responsabilitatii cu care actioneaza se dovedesc eficienti in anumite situatii concrete;
  5. managerii „amatori talentati” care se considera continuatorii culturii manageriale traditionale.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua categorii de manageri intalniti in managementul britanic:

a)     1,2

b)     2,3

c)     3,4

d)     4,5

e)     4,5

ANS: C


134. Principalele trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor sunt:

  1. se constituie ca obiectiv esential al selectiei alegerea persoanei potrivite pentru postul managerial scos la concurs;
  2. se apeleaza prioritar la recrutarea externa;
  3. se folosesc des testele de cunostinte si personalitate;
  4. se apeleaza la interviu, ca metoda cea mai utilizata de selectie si se folosesc mai rar testele de cunostinte si personalitate, acestea din urma folosindu-se indeosebi pentru selectia managementului de varf;
  5. examenul medical este obligatoriu pentru ocuparea tuturor posturilor manageriale.

Care din variantele de mai jos constituie principalele trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     1,3,5

d)     1,4,5

e)     2,4,5

ANS: D


135. Principalele trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor sunt:

  1. se constituie ca obiectiv esential al selectiei alegerea persoanei potrivite pentru postul managerial scos la concurs;
  2. se apeleaza prioritar la recrutarea externa;
  3. se folosesc des testele de cunostinte si personalitate;
  4. se apeleaza la interviu, ca metoda cea mai utilizata de selectie si se folosesc mai rar testele de cunostinte si personalitate, acestea din urma folosindu-se indeosebi pentru selectia managementului de varf;
  5. examenul medical este obligatoriu pentru ocuparea tuturor posturilor manageriale.

Care din variantele de mai jos nu constituie trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor:

a)     1,2

b)     2,4

c)     1,3

d)     2,3

e)     4,5

ANS: D


136. In Anglia, abordarile managerilor fata de sindicate se grupeaza in:

  1. pluraliste;
  2. unilaterale;
  3. centrale;
  4. ramuri;
  5. subramuri.

Care din variantele de mai jos prezinta corect gruparea sindicatelor din punctul de vedere al abordarilor managerilor britanici:

a)     1,5

b)     1,4

c)     1,2

d)     2,3

e)     4,5

ANS: C


137. Trasaturile generale a sindicatelor din Marea Britanie constau in faptul ca:

  1. sunt dezbinate politic;
  2. sunt mai bine organizate decat in alte tari din Uniunea Europeana;
  3. atitudinea managerilor din sectorul public fata de sindicate este mai ostila decat in sectorul privat;
  4. in sectorul privat managerii sunt constituiti in sindicate;
  5. in sectorul public managerii nu sunt constituiti in sindicate.

Care din variantele de mai jos nu prezinta trasaturi generale a sindicatelor din Marea Britanie:

a)     1,4,5

b)     1,3,4

c)     2,4,5

d)     3,4,5

e)     1,2,5

ANS: D


138. Trasaturile generale ale sindicatelor din Marea Britanie constau in faptul ca:

  1. sunt dezbinate politic;
  2. sunt mai bine organizate decat in alte tari din Uniunea Europeana;
  3. atitudinea managerilor din sectorul public fata de sindicate este mai ostila decat in sectorul privat;
  4. in sectorul privat managerii sunt constituiti in sindicate;
  5. in sectorul public managerii nu sunt constituiti in sindicate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi generale a sindicatelor din Marea Britanie:

a)     1,4

b)     1,3

c)     2,4

d)     1,2

e)     2,5

ANS: D


139. Sindicatele din Marea Britanie sunt organizate pe:

a)     ramuri;

b)     ramuri si subramuri;

c)     subramuri;

d)     ramuri, subramuri si profesii;

e)     profesii.           

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: D


140. Garantia legalitatii activitatii manageriale franceze este exercitata:

a)     Consiliul de Stat;

b)     diferite institutii de organizare;

c)     organele abilitate cu acestea;

d)     niciodata de catre tribunale;

e)     in primul rand, de catre tribunale.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: E


141. In dreptul francez, un loc aparte il detine libertatea de actiune care:

a)     contribuie la dezvoltarea relatiilor dintre manageri si salariati;

b)     reconciliaza cererile manageriale cu cautarile individului pentru protectia legala;

c)     vizeaza protectia sociala,

d)     da posibilitatea managerilor de a lua decizii organizationale;

e)     reda conceptul de libertate de actiune al managerilor.

Care din variantele prezentate defineste conceptul de libertate de actiune?

ANS: B


142. Organizarea administrativa a Frantei este caracterizata prin:

a)     fiscalitate ridicata;

b)     grad inalt de descentralizare;

c)     grad inalt de centralizare;

d)     management profesionist;

e)     flexibilitate redusa.

Prin ce anume se caracterizeaza organizarea administrativa a Frantei?

ANS:C


143. Exista o „cale franceza” care a permis Frantei ca in ierarhia mondiala sa se situeze ca:

a)     cea de-a treia putere economica a lumii dupa SUA si Germania;

b)     cea de-a doua putere economica a lumii dupa SUA;

c)     cea de-a patra putere economica a lumii dupa SUA, Marea Britanie si Germania;

d)     cea de-a V-a putere economica a lumii dupa SUA, Japonia, Marea Britanie si Germania;

e)     cea de-a patra putere economica a lumii dupa SUA, Japonia si Germania.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: E


144. Pe fondul elementelor culturale specifice franceze s-a creat propria cultura a intreprinderii, pe care au denumit-o „identitatea intreprinderii” bazandu-se pe urmatoarele constatari-cerinte:

  1. intreprinderea este o comunitate organica, un loc al tensiunilor si conflictelor;
  2. intreprinderea nu este o comunitate organica sau psihologica, ci este un loc al tensiunilor si conflictelor cauzate de faptul ca nu exista intreprindere fara putere;
  3. activitatea economica colectiva este complexa, insotita de intreaga trena de urmari de natura juridica, politica, psihosociala, manageriala;
  4. coerenta interna a grupului uman aflat in permanenta schimbare, nu este niciodata asigurata;
  5. coruptia puterii este o tentatie permanenta;
  6. imperativul de supravietuire a intreprinderii se impune in fata fortelor centrifuge.

Identificati varianta de raspuns corecta.

a)     1,2,3,4,5

b)     1,3,4,5,6

c)     2,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS: C


145. Pe fondul elementelor culturale specifice franceze s-a creat propria cultura a intreprinderii, pe care au denumit-o „identitatea intreprinderii” bazandu-se pe urmatoarele constatari-cerinte:

a)     intreprinderea nu este o comunitate organica sau psihologica, ci este un loc al tensiunilor si conflictelor cauzate de faptul ca nu exista intreprindere fara putere;

b)     activitatea economica colectiva este complexa, insotita de intreaga trena de urmari de natura juridica, politica, psihosociala, manageriala;

c)     intreprinderea este o comunitate organica, un loc al tensiunilor si conflictelor;

d)     coerenta interna a grupului uman aflat in permanenta schimbare, nu este niciodata asigurata;

e)     coruptia puterii este o tentatie permanenta.

Care din variantele prezentate nu constituie cerinta a elementelor culturale specifice intreprinderii franceze?

ANS: C


146. Modelul traditional de management francez potrivit aprecierilor, este o „combinatie de componente birocratice si aristocratice”, cu urmatoarele trasaturi:

a)     pastreaza elemente originare si evolutive ale clasei manageriale;

b)     apartenenta la clasa manageriala este recunoscuta prin traditie si legislatie;

c)     clasa manageriala este recompensata cu salarii mari;

d)     structurile ierarhice franceze se caracterizeaza printr-o birocratizare redusa;

e)     clasa manageriala este bine reprezentata in organismele puterii administrative locale si legislative.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a modelului traditional de management francez?

ANS:D


147. Modelul traditional de management francez potrivit aprecierilor, este o „combinatie de componente birocratice si aristocratice”, cu urmatoarele trasaturi:

  1. pastreaza elemente originare si evolutive ale clasei manageriale;
  2. apartenenta la clasa manageriala este recunoscuta prin traditie si legislatie;
  3. clasa manageriala este recompensata cu salarii mari;
  4. structurile ierarhice franceze se caracterizeaza printr-o birocratizare redusa;
  5. clasa manageriala este bine reprezentata in organismele puterii administrative locale si legislative.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi a modelului traditional de management francez:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS:D


148. Hofstede a incadrat Franta in randul tarilor:

a)     cu un individualism pronuntat;

b)     distanta ierarhica peste medie;

c)     cu un puternic control al incertitudinii;

d)     distanta fata de putere mica;

e)     un indice mediu de masculinitate.

Identificati varianta care nu constituie trasatura caracteristica Frantei?

ANS: D


149. Particularitatile modelului francez de management incadreaza Franta in:

a)     grupa tarilor cu un individualism pronuntat;

b)     grupul tarilor cu un grad ridicat de control al incertitudinii;

c)     randul tarilor cu echilibrare intre elementele de feminitate cu cele de masculinitate;

d)     situarea acesteia peste medie, privitor la indicele de distanta fata de putere;

e)     grupa tarilor cu un colectivism pronuntat.

Care din varintele de raspuns nu constituie caracteristica a modelului francez de management?

ANS:E

Sursa: pg. 118, al.2


150. Hofstede a incadrat Franta in randul tarilor:

  1. cu un individualism pronuntat;
  2. distanta ierarhica peste medie;
  3. distanta fata de putere mica;
  4. cu un puternic control al incertitudinii;
  5. un indice mediu de masculinitate.

Care din variantele de mai jos prezinta corect trasaturile caracteristice Frantei:

a)     1,2,4,3

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: D


151. Singura tara europeana care dispune de legi pivind contributia intreprinderii la formarea personalului si la participarea salariatilor este:

a)     Franta;

b)     Germania;

c)     Olanda;

d)     Suedia;

e)     Italia.

Identificati raspunsul corect.

ANS: A


152. Efectele sistemului educational francez constau in urmatoarele:

  1. forta de munca direct productiva pentru industrie se califica prin invatamantul secundar;
  2. sistemul educational francez se caracterizeaza prin flexibilitate;
  3. prin asimilarea de noi specializari profesionale influenteaza mobilitatea fortei de munca;
  4. prin obtinerea mai usoara a unui loc de munca diminueaza rata somajului;
  5. permite utilizarea superioara a fortei de munca.

Care din variantele de mai jos nu constituie efecte ale sistemului educational francez:

a)     1,3

b)     1,5

c)     2,3

d)     1,2

e)     4,5

ANS: D


153. Efectele sistemului educational francez constau in urmatoarele:

  1. forta de munca direct productiva pentru industrie se califica prin invatamantul secundar;
  2. sistemul educational francez se caracterizeaza prin flexibilitate;
  3. prin asimilarea de noi specializari profesionale influenteaza mobilitatea fortei de munca;
  4. prin obtinerea mai usoara a unui loc de munca diminueaza rata somajului;
  5. permite utilizarea superioara a fortei de munca.

Care din variantele de mai jos constituie efecte ale sistemului educational francez:

a)     1,2,3

b)     1,3,5

c)     2,3,4

d)     3,4,5

e)     1,2,5

ANS: D


154. In timp miscarea sindicala franceza a slabit, datorita mai multor cauze:

  1. preluarea si indeplinirea de catre institutiile statului a numeroase obiective sindicale, profund implicate in viata nu numai economica, dar si sociala din Franta;
  2. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la administratie decat de la sindicate;
  3. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la sindicate decat de la administratie;
  4. neimplicarea statului;
  5. fragmentarea miscarii sindicale franceze in mai multe confederatii si uniuni independente, de natura sa-i slabeasca unitatea de actiune.

Care din variantele de mai jos constituie cauze care au dus la slabirea miscarii sindicale franceze:

a)     1,3,5

b)     1,2,5

c)     2,3,4

d)     2,3,5

e)     2,4,5

ANS: B


155. Principiile fundamentale ale modelului francez de management domina:

  1. economia;
  2. procesul informational-decizional;
  3. procesul decizional;
  4. strategia si obiectivele majore;
  5. subsistemul informational.

Care din variantele de mai jos prezinta principalele arii care sunt influentate de principiile fundamentale ale modelului francez:

a)     1,2,4

b)     2,3,4

c)     1,2,5

d)     2,3,5

e)     1,2,3

ANS: A


156. Modelul francez de management este definit de urmatoarele principii fundamentale:

a)     mixul de interese publice si particulare, de grup sau individuale;

b)     mentinerea unui „stil traditional si conservarea bogatiei acumulata de inaintasi

c)     „prioritate neconditionata creativitatii tehnice si tehnologice

d)     cultura organizationala – orientare strategica;

e)     „competenta cadrelor”– sursa de promovare a schimbarilor.

Care din variantele prezentate nu constituie principiu fundamental in modelul francez de management?

ANS: D


157. Principiile fundamentale ale managementului francez sunt:

1.     mixul de interese publice si particulare, de grup sau individuale;

2.     firmele franceze prezinta un grad ridicat de formalizare;

3.     mentinerea unui „stil traditional si conservarea bogatiei acumulata de inaintasi”;

4.     prioritate neconditionata creativitatii tehnice si tehnologice;

5.     rolul managerilor francezi este esential in conducerea intreprinderilor;

6.     competenta cadrelor –sursa de promovare a schimbarilor;

7.     structurile organizatorice sunt „de comanda”.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principiile fundamentale ale managementului francez?

a)     2,4,5,7

b)     1,2,3,5

c)     1,2,3,4

d)     2,3,4,6

e)     1,3,4,6

ANS:E


158. Structurate pe functiuni, firmele franceze prezinta:

a)     un grad scazut de formalizare;

b)     procese decizionale descentralizate;

c)     probleme de comunicare;

d)     cultura organizationala slab dezvoltata;

e)     un grad ridicat de formalizare

Identificati varianta de raspuns care prezinta trasatura specifica firmelor franceze structurate pe functiuni?

ANS: E


159. In Franta, diferentele dintre manager si proprietar sunt aproape sterse ca urmare a faptului ca:

a)     predomina afacerile familiale;

b)     se mentine un stil traditional;

c)     sunt conservatoristi;

d)     managerii sunt caracterizati printr-un autoritarism specific;

e)     posturile de manageri sunt ocupate de ingineri,absolventi ai scolii politehnice.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: A


160. Managerii francezi prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a)     rolul lor este esential in conducerea intreprinderilor, caracterizandu-se printr-un autoritarism specific;

b)     prefera specializarea, delega putin;

c)     isi manifesta competenta legitimandu-se printr-o inalta calificare obtinuta in scoala superioara;

d)     apeleaza mai putin la coordonare;

e)     caracterizandu-se prin autoritarism, ceea ce face ca si sfera afacerilor sa fie administrata descentralizat.

ANS:E


161. G. Hofstede, referindu-se la Germania sublinia:

  1. prezinta un coeficient mediu de individualism;
  2. distanta fata de putere redusa;
  3. un control al incertitudinii mediu spre intens;
  4. distanta fata de putere mare;
  5. un coeficient mediu spre ridicat de masculinitate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi caracteristice Germaniei:

a)     1,2,4,5

b)     1,2,3,4

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: E


162. G. Hofstede, referindu-se la Germania sublinia:

a)     prezinta un coeficient mediu de individualism;

b)     distanta fata de putere redusa;

c)     un control al incertitudinii mediu spre intens;

d)     un coeficient mediu spre ridicat de masculinitate;

e)     distanta fata de putere mare.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica Germaniei?

ANS: E


163. Republica Federala Germania este constituita ca un stat cu structura federala, democratic, bazat pe:

a)     principiul legalitatii;

b)     principiul justitiei sociale;

c)     principiul egalitatii;

d)     principiul bunastarii;

e)     principiul legalitatii si al justitiei sociale.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: E


164. In intreprinderile germane pentru functionarea managementului participativ, se constituie consilii de supraveghere in care, se realizeaza un anumit echilibru de putere dintre partenerii de munca:

  1. actionarii;
  2. salariatii nesindicalizati;
  3. salariatii sindicalizati;
  4. auditul intern;
  5. echipa manageriala;
  6. directorii.

Care din variantele de mai jos prezinta corect partenerii de munca ce realizeaza un echilibru de putere in intreprinderile germane pentru buna functionare a managementului participativ:

a)     1,2,3,5,6

b)     1,2,3,4,5

c)     2,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS: A


165. Consiliul de supraveghere are urmatoarele responsabilitati:

  1. aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica;
  2. exercita functia de supraveghere in balansarea intereselor;
  3. stabileste nivelul veniturilor;
  4. numeste si demite managementul de varf;
  5. sanctioneaza salariatii;
  6. supravegheaza standardele de comportament etic.

Care din variantele de mai jos constituie principalele responsabilitati ale Consiliului de supraveghere constituite in intreprinderile germane:

a)     1,2,3,4,5

b)     1,2,3,4,6

c)     2,3,4,5,6

d)     1,2,3,5,6

e)     1,2,4,5,6

ANS: B


166. Un loc aparte in procesul decizional in intreprinderile germane il detine:

a)     Consiliul managerial (directoratul);

b)     managerul general;

c)     actionarii;

d)     reprezentantii salariatilor;

e)     Consiliului de supraveghere.

ANS: A


167. Consiliul managerial din cadrul intreprinderilor germane:

a)     realizeaza planificarea strategica flexibila;

b)     evalueaza performantele manageriale;

c)     aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica;

d)     informeaza Consiliul de supraveghere si actionarii cu privire la situatia financiara a intreprinderii;





e)     aloca resursele si consolideaza imaginea pozitiva a firmei.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C


168. Aparatul administrativ german are trei niveluri:

  1. federal;
  2. democratic;
  3. al landurilor;
  4. central;
  5. local.

Care din variantele de mai jos nu prezinta niveluri ale aparatului administrativ german:

a)     1,2

b)     2,4

c)     1,5

d)     2,3

e)     4,5

ANS: B


169. Aparatul administrativ german are trei niveluri:

  1. federal;
  2. al landurilor;
  3. central;
  4. local;
  5. al holdingurilor.

Identificati varianta care prezinta corect cele trei niveluri ale aparatului admninistrativ german:

a)     1,2,4

b)     1,2,3

c)     2,3,5

d)     3,4,5

e)     1,3,4

ANS:A


170. Ca republica federala, Germania este formata din 16 state sau landuri, fiecare land are:

a)     Constitutie proprie;

b)     Parlament propriu;

c)     Conventia Federala;

d)     Constitutie, Parlament si Guvern propriu;

e)     Constitutie si Parlament propriu.

Care din variantele prezentate constituie raspunsul corect?

ANS: D


171. Alaturi de constituirea Republicii Federale Germania ca stat federal, democrat si social s-a introdus in Germania o noua constructie federala la nivel macroeconomic si social, sub denumirea ”economie sociala de piata”, care in diferite concepte reprezinta:

  1. inventie geniala a marketingului politic;
  2. forma a economiei de piata specifice Germaniei Occidentale;
  3. idealul unei economii de piata permanent coordonate si eficiente;
  4. forma a economiei de piata specifice tarilor europene;
  5. forma a economiei de piata specifice Frantei.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei concepte ale notiunii ”economie sociala de piata”:

a)     2,4,5

b)     1,2,3

c)     1,3,5

d)     2,3,5

e)     1,2,4

ANS: B


172. In plan social in modelul de management german se are in vedere:

  1. sa se asigure pentru cetatenii germani egalitatea sanselor;
  2. sa fie impiedicate nedreptatile;
  3. sa fie protejati cei dezavantajati;
  4. stimularea functiunii comerciale;
  5. sa se asigure controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol.

Care din variantele de mai jos prezinta corect principalele aspecte vizate de modelul german de management in planul social:

a)     1,2,3

b)     2,3,5

c)     2,4,5

d)     1,2,4

e)     1,2,5

ANS: A


173. In plan social in modelul de management german se are in vedere:

  1. sa se asigure pentru cetatenii germani egalitatea sanselor;
  2. sa fie impiedicate nedreptatile;
  3. sa fie protejati cei dezavantajati;
  4. stimularea functiunii comerciale;
  5. sa se asigure controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol.

Care din variantele de mai jos nu constituie aspecte vizate de modelul german de management in planul social:

a)     4,5

b)     2,3

c)     2,4

d)     1,2

e)     1,5

ANS: A


174. Miracolul economic german este rezultatul managementului economiei sociale de piata germane practicat in perioada 1950– 1990 si asigurat de dublarea in fiecare deceniu a productivitatii muncii si generata de mai multi factori:

a)     harnicia, inalta calificare si disciplina poporului german;

b)     capacitatea de neasumare a riscului antreprenorial de catre intreprinzatorii germani;

c)     dezvoltarea teoriei si extinderea practicii utilizarii unui management al economiei sociale de piata orientate spre sustinerea cercetarii – dezvoltarii,

d)     realizarea unor produse de inalta calitate, ca raspunsuri rapide la cerintele pietei de consum;

e)     imbunatatirea conditiilor de munca a salariatilor, stimularea functiunii comerciale si a specializarii flexibile.

Care din variantele prezentate nu constituie factor in dublarea in fiecare deceniu a productivitatii muncii?

ANS: B


175. Mentalitatea manageriala proprie culturii germane se materializata in:

  1. adoptarea de strategii de imbunatatire continua a calitatii;
  2. cresterea cheltuielilor si reducerea productivitatii;
  3. disciplina muncii;
  4. extinderea practicii;
  5. reducerea costurilor prin economisirea resurselor productive.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale mentalitatii manageriale proprii culturii germane:

a)     1,2

b)     1,3

c)     2,5

d)     2,4

e)     1,5

ANS: E


176. Succesul economiei germane s-a obtinut datorita:

  1. unui management competent;
  2. efortului constiincios al lucratorilor germani inalt calificati, ordonati si disciplinati;
  3. principalilor parteneri ai procesului muncii;
  4. managementului si sindicatelor;
  5. principiului solidaritatii germane.

Care din variantele de mai jos prezinta factori care au asigurat succesul economiei germane:

a)     1,3

b)     1,4

c)     1,2

d)     2,4

e)     4,5

ANS: C


177. Precizati componentele principale ale structurii organizatorice in intreprinderile germane:

1.     redefinirea finalitatii intreprinderii;

2.     structura manageriala;

3.     grupuri industriale;

4.     societati comerciale;

5.     structura de productie;

6.     holdinguri industriale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta componente principale ale structurii organizatorice in intreprinderile germane?

a)     2,5

b)     1,2

c)     1,4

d)     3,5

e)     2,4

ANS:A


178. In cadrul structurii organizatorice a intreprinderilor germane se detaseaza doua componente principale:

  1. structura manageriala, conceputa ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de resurse umane necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie;
  2. societati deschise, care se incadreaza in categoria marilor firme;
  3. societati inchise, care se incadreaza in randul firmelor mici si mijlocii;
  4. societati cu raspundere limitata sau societati pe actiuni;
  5. structura de productie, in compunerea careia intra ansamblul subdiviziunilor organizatorice ale intreprinderii, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale de productie si prestari de servicii.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua componente principale a structurii intreprinderilor germane:

a)     1,4

b)     2,3

c)     3,4

d)     1,5

e)     2,5

ANS: D


179. Grupurile industriale se caracterizeaza prin:

a)     operatiunile comerciale majore;

b)     structurile organizatorice;

c)     structurile pe divizii;

d)     subdiviziunile organizatorice industriale;

e)     existenta unui portofoliu extins de activitati economice cu trasaturi comune.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: E


180. Intreprinderea germana care adopta o structura functionala poate fi:

  1. publica;
  2. privata;
  3. societate cu raspundere limitata;
  4. holdinguri industriale;
  5. societate pe actiuni.

Care din combinatiile de mai jos prezinta forme ale intreprinderii germane care adopta o structura functionala:

a)     1,2,3,5

b)     1,2,3,4

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS:A


181. Intreprinderea germana care adopta o structura functionala poate fi:

a)     holdinguri industriale;

b)     publica

c)     privata;

d)     societate cu raspundere limitata;

e)     societate pe actiuni.

Care din combinatiile de mai jos prezinta forme ale intreprinderii germane care adopta o structura functionala:

ANS:A


182. Structurile divizionale din intreprinderile germane prezinta urmatoarele trasaturi:

a)     prevad la nivelul managementului superior un „directorat”, care se deosebeste functional de cel ce se regaseste in cadrul structurilor functionale, in sensul ca membrii directoratului specific structurilor divizionale isi impart responsabilitatea in mod egal;

b)     membrii directoratului isi subordoneaza compartimentele de la nivel central si diviziile organizate pe domenii, pe produse sau pe zone geografice;

c)     membrii directoratului in calitate de conducere superioara din cadrul organizarii structurale divizionale isi impart in mod egal atat responsabilitatea, cat si competenta;

d)     structurile divizionale folosesc la sediul central mai multe persoane si cuprind mai multe functiuni decat la nivelul diviziei;

e)     exista intreprinderi in care s-a accentuat centralizarea prin crearea de subdiviziuni.

Care din variantele prezentate nu constituie o trasatura a structurilor divizionale din intreprinderile germane?

ANS:E


183. Structurile divizionale din intreprinderile germane prezinta urmatoarele trasaturi:

  1. prevad la nivelul managementului superior un „directorat”, care se deosebeste functional de cel ce se regaseste in cadrul structurilor functionale, in sensul ca membrii directoratului specific structurilor divizionale isi impart responsabilitatea in mod egal;
  2. membrii directoratului isi subordoneaza compartimentele de la nivel central si diviziile organizate pe domenii, pe produse sau pe zone geografice;
  3. membrii directoratului in calitate de conducere superioara din cadrul organizarii structurale divizionale isi impart in mod egal atat responsabilitatea, cat si competenta;
  4. structurile divizionale folosesc la sediul central mai multe persoane si cuprind mai multe functiuni decat la nivelul diviziei;
  5. exista intreprinderi in care s-a accentuat centralizarea prin crearea de subdiviziuni.

Care din variantele prezentate constituie trasaturi ale structurilor divizionale din intreprinderile germane:

a)     2,3,4,5

b)     1,2,3,4

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS:B


184. Procesul managerial german si in acest cadru, orientarea strategica, actiunile tactice, stilul si raporturile de lucru cu sindicatele, subordonatii, echipa manageriala, se ghideaza dupa cateva principii fundamentale:

  1. asezarea in constructia si functionarea structurilor organizationale ale intreprinderilor germane a managementului participativ bazat pe codeterminare;
  2. manifestarea concreta de catre managerii germani a profesionalismului, prin promovarea competentei si managementului pe baza de rezultate;
  3. ponderea sindicatelor tinde sa se diminueze intr-o anumita masura;
  4. dezvoltarea si statuarea in managementul german a principiului de pretuire a disciplinei, harniciei si creativitatii personalului organizatiei
  5. cultivarea relatiilor umane si asigurarea bunastarii sociale.

Care din variantele de mai jos prezinta principiile fundamentale ale procesului managerial german:

a)     1,2,4,5

b)     1,2,3,4

c)     1,2,3,5

d)     2,3,4,5

e)     1,3,4,5

ANS: A


185. Procesul managerial german si in acest cadru, orientarea strategica, actiunile tactice, stilul si raporturile de lucru cu sindicatele, subordonatii, echipa manageriala, se ghideaza dupa cateva principii fundamentale:

a)     ponderea sindicatelor tinde sa se diminueze intr-o anumita masura;

b)     asezarea in constructia si functionarea structurilor organizationale ale intreprinderilor germane a managementului participativ bazat pe codeterminare;

c)     manifestarea concreta de catre managerii germani a profesionalismului, prin promovarea competentei si managementului pe baza de rezultate;

d)     dezvoltarea si statuarea in managementul german a principiului de pretuire a disciplinei, harniciei si creativitatii personalului organizatiei

e)     cultivarea relatiilor umane si asigurarea bunastarii sociale.

Care din variantele prezentate nu constituie un principiu fundamental al procesului managerial german?

ANS: A


186. In controlul managerial german are loc o combinatie a doua strategii de control:

  1. centrat pe rezultate;
  2. cultural;
  3. centre de venituri;
  4. auditul intern;
  5. informational.

Care din variantele de mai jos prezinta combinatia de strategii de control in sistemul managerial de control german:

a)     1,5

b)     1,3

c)     2,3

d)     1,2

e)     4,5

ANS: D


187. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie de pregatirea de care dispune, astfel cel de-al treilea nivel de angajare:

a)     este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de studii;

b)     implica terminarea scolii intermediare care se finalizeaza printr-o diploma de sfarsit de studii, pe baza careia se gaseste mai usor un loc de munca si se accede mai repede intr-un sistem dual de munca si pregatire, sau se poate urma o scoala tehnica;

c)     este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli tehnice si care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau la un institut politehnic;

d)     corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul de comert, cu durata de patru ani. in acest cadru se poate realiza si o pregatire in domeniul managementului international, mai ales in cadrul cursurilor de afaceri europene;

e)     corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale managementului.

Care din variantele prezentate constituie cel de-al treilea nivel de angajare intr-o intreprindere germana?

ANS: C


188. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie de pregatirea de care dispune, astfel cel de-al doilea nivel de angajare:

a)     este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de studii;

b)     implica terminarea scolii intermediare care se finalizeaza printr-o diploma de sfarsit de studii, pe baza careia se gaseste mai usor un loc de munca si se accede mai repede intr-un sistem dual de munca si pregatire, sau se poate urma o scoala tehnica;

c)     este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli tehnice si care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau la un institut politehnic;

d)     corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul de comert, cu durata de patru ani. in acest cadru se poate realiza si o pregatire in domeniul managementului international, mai ales in cadrul cursurilor de afaceri europene;

e)     corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale managementului.

Care din variantele prezentate constituie cel de-al doilea nivel de angajare intr-o intreprindere germana?

ANS: B


189. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie de pregatirea de care dispune, astfel cel de-al saselea nivel de angajare:

a)     este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de studii;

b)     corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale managementului, in marile intreprinderi germane doua treimi din managerii de nivel superior sunt titulari ai unei diplome de doctor;

c)     este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli tehnice si care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau la un institut politehnic;

d)     corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul de comert, cu durata de patru ani;

e)     diploma de studii universitare - stadiu in care se asigura candidatului un post de nivel superior.

Care din variantele prezentate constituie cel mai inalt nivel de incadrare intr-o intreprindere germana?

ANS: B


190. Pregatirea personalului in cadrul intreprinderilor germane are urmatorul specific:

a)     personalul care dispune de o diploma universitara sau de o scoala politehnica nu beneficiaza de o pregatire dupa intrarea in intreprindere;

b)     intreprinderile mici si mijlocii organizeaza initierea noilor angajati prin implicarea acestora in problematica activitatilor ce se desfasoara in intreprinderile respective;

c)     marile intreprinderi organizeaza in interior programe complete de dezvoltare a carierei;

d)     in majoritatea intreprinderilor germane managerii si subordonatii lor sunt supusi unor evaluari anuale sau cel mult la doi ani, prilej cu care se urmaresc performantele si, pe baza lor, se elaboreaza planuri de cariera;

e)     diploma de studii universitare corespunde celui de-al cincilea nivel de incadrare, nu asigura candidatului un post de nivel superior.

Identificati care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica in pregatirea personalului din intreprinderile germane.

ANS:E


191. Pregatirea personalului in cadrul intreprinderilor germane are urmatorul specific:

  1. personalul care dispune de o diploma universitara sau de o scoala politehnica nu beneficiaza de o pregatire dupa intrarea in intreprindere;
  2. intreprinderile mici si mijlocii organizeaza initierea noilor angajati prin implicarea acestora in problematica activitatilor ce se desfasoara in intreprinderile respective;
  3. marile intreprinderi organizeaza in interior programe complete de dezvoltare a carierei;
  4. in majoritatea intreprinderilor germane managerii si subordonatii lor sunt supusi unor evaluari anuale sau cel mult la doi ani, prilej cu care se urmaresc performantele si, pe baza lor, se elaboreaza planuri de cariera;
  5. diploma de studii universitare corespunde celui de-al cincilea nivel de incadrare, nu asigura candidatului un post de nivel superior.

Care din variantele prezentate constituie caracteristici in pregatirea personalului din intreprinderile germane:

a)     1,2,4,5

b)     1,3,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,3,4

ANS:E


192. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

  1. nivelul ridicat al costurilor salariale;
  2. durata scazuta a timpului de lucru;
  3. productivitatea ridicata a resurselor umane;
  4. prezenta crescuta a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare;
  5. managerii de varf acorda o atentie deosebita motivatiilor intriseci;
  6. sistemul de motivare este meritocratic.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale managementului personalului in intreprinderile germane:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,2,4,5,6

d)     1,2,3,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS:D


193. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

a)     durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere pe primul loc in Europa si in intreaga lume;

b)     productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte din intreaga lume si cea mai bine corelata ca reducere a duratei zilei de lucru si cresterea salariilor individuale;

c)     conjunctura favorabila a pietei muncii determinata de politica bugetara si economica profund stimulatoare dezvoltarii, incurajarea climatului favorabil investitiilor straine, aplicarea unei politici salariale favorabile cresterii generale a productivitatii;

d)     crearea unui model original de management al personalului care evidentiaza profesionalismul si dezvoltarea competentelor specializate intr-un context social favorabil formarii profesionale;

e)     ponderea mare a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare.

Care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica a managementului personalului in intreprinderile germane?

ANS: E


194. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

  1. nivelul ridicat al costurilor salariale, ceea ce situeaza Germania pe primul loc in Europa;
  2. durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere pe primul loc in Europa si in intreaga lume;
  3. productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte din intreaga lume si cea mai bine corelata ca reducere a duratei zilei de lucru si cresterea salariilor individuale;
  4. descurajarea investitiilor straine si aplicarea unei politici salariale favorabile scaderii generale a productivitatii;
  5. prezenta redusa a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare;
  6. managerii de varf acorda o atentie deosebita motivatiilor intrinseci, adica cele de natura morala;
  7. sistemul de motivare este meritocratic, bazandu-se in cea mai mare masura pe performantele salariatilor.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale managementul personalului in intreprinderile germane:

a)     1,2,3,5,6,7

b)     1,2,3,4,5,6

c)     1,2,3,4,5,7

d)     2,3,4,5,6,7

e)     1,3,4,5,6,7

ANS: A


195. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

a)     nivelul ridicat al costurilor salariale, ceea ce situeaza Germania pe primul loc in Europa;

b)     durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere pe primul loc in Europa si in intreaga lume;

c)     productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte din intreaga lume si cea mai bine corelata ca reducere a duratei zilei de lucru si cresterea salariilor individuale;

d)     conjunctura favorabila a pietei muncii determinata de politica bugetara si economica profund stimulatoare dezvoltarii, incurajarea climatului favorabil investitiilor straine, aplicarea unei politici salariale favorabile cresterii generale a productivitatii;

e)     crearea unui model original de management al personalului care evidentiaza profesionalismul si dezvoltarea competentelor specializate intr-un context social nefavorabil formarii profesionale.

Care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica a managementului personalului in intreprinderile germane?

ANS: E


196. In intreprinderile germane, un rol aparte in reglementarea relatiilor dintre management si sindicate il joaca:

a)     sindicatele;

b)     salariatii nesindicalisti;

c)     Consiliul Muncitorilor;

d)     Consiliul de Administratie;

e)     partenerii sociali.

ANS:C


197. Modelul de guvernare olandez care inspira si modelul de management olandez se sprijina pe democratia pluralista olandeza care, la randul ei, se sprijina pe trei “stalpi” principali ai societatii:

  1. protestant;
  2. catolic;
  3. socialist;
  4. liberal;
  5. conformist.

Care din variantele de mai jos prezinta cei trei “stalpi” principali ai societatii in modelul de management olandez:

a)     1,4,5

b)     2,3,4

c)     1,2,3

d)     1,2,5

e)     3,4,5

ANS: C


198. Trasatura dominanta a modelului olandez de management consta in:

a)     adoptarea de masuri progresive de politica sociala;

b)     ancorarea pe probleme sociale;

c)     increderea acordata structurilor guvernamentale;

d)     reducerea deficitelor bugetare;

e)     crearea de locuri de munca.

Care din variantele de mai sus constituie o trasatura dominanta a modelului de management olandez?

ANS:B


199. Sistemul de management olandez este definit si caracterizat de urmatoarele principii fundamentale:

  1. asezarea consensului si armonizarii intereselor la baza instrumentului corporatist;
  2. dezvoltarea unui stil managerial democratic-participativ si informational structurat;
  3. manifestarea deschiderii catre internationalizare si a interesului pentru culturi manageriale straine;
  4. orientarea managementului corporatist catre actiuni de protectie si conservare a bunastarii economice si sociale;
  5. dezvoltarea unui stil managerial autoritar.

Care din variante de mai jos constituie principii fundamentale ale sistemului de management olandez:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: A


200. Sistemul de management olandez este definit si caracterizat de urmatoarele principii fundamentale:

a)     asezarea consensului si armonizarii intereselor la baza instrumentului corporatist;

b)     dezvoltarea unui stil managerial autoritar;

c)     dezvoltarea unui stil managerial democratic-participativ si informational structurat;

d)     manifestarea deschiderii catre internationalizare si a interesului pentru culturi manageriale straine;

e)     orientarea managementului corporatist catre actiuni de protectie si conservare a bunastarii economice si sociale.

Care din variante nu constituie un principiu al sistemului de management olandez?

ANS:B


201. Sistemul de management practicat in societatea olandeza:

a)     se bazeaza pe toleranta, compromis si pragmatism;

b)     tine seama de trasaturile vietii politice olandeze, caracterizata prin absenta manifestarilor turbulente, si prezenta spiritului conciliator;

c)     sunt incurajate dezbaterile si confruntarile publice;

d)     este de natura participativ corporatista si se acomodeaza cu democratia pluralista;

e)     este meritocratic, bazandu-se in cea mai mare masura pe performantele salariatilor.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a sistemului de management practicat in societatea olandeza?

ANS: E


202. Managementul practicat in Olanda la nivel macroeconomic, urmareste transpunerea in masuri a urmatoarelor obiective strategice:

1.     dezvoltarea unui management al conflictelor sociale si orientarea componentelor acestuia spre sustinerea performantei economice in vederea amplificarii progresului si a bunastarii sociale;

2.     orientarea catre actiuni de protectie si conservare a bunastarii economice si sociale;

3.     redistribuirea autoritatii politice spre a se armoniza relatia intre capital si piata muncii;

4.     pregatirea societatii olandeze si, in acest cadru, a firmelor, pentru era postindustriala;

5.     manifestarea interesului catre internationalizare.

Specificati care sunt principalele obiective strategice ale managementului practicat in Olanda?

a)     1,3,4

b)     1,2,4

c)     1,3,5

d)     2,3,4

e)     2,3,5

ANS:A


203. Sistemul institutiilor de prosperitate sociala care gestioneaza starea de bunastare specific suedeza s-a creat pe urmatoarele cai:

  1. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea nivelului tinta de bunastare generala;
  2. asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a alocatilor familiale;
  3. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de finantare a protectiei sociale;
  4. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale precum si a vietii decente a cetatenilor;
  5. delegarea de autoritate si decizie manageriala.

Determinati care din variantele prezentate mai jos constituie cai de realizare a starii de bunastare specifica sistemul institutiilor suedeze:

a)     2,3,4,5

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,3,4

ANS:E


204. Sistemul institutiilor de prosperitate sociala care gestioneaza starea de bunastare specific suedeza s-a creat pe urmatoarele cai:

  1. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea nivelului tinta de bunastare generala;
  2. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de finantare a protectiei sociale;
  3. interventia substantiala a statului in privinta pensiei de baza;
  4. asigurarea  regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a alocatiilor familiale;
  5. redistribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente;
  6. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale si a vietii decente a cetatenilor.

Care din variantele de mai jos au constituit cai de formare a „statutului bunastarii” specific modelului de management suedez:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS:E


205. Sistemul institutiilor de prosperitate sociala care gestioneaza starea de bunastare specific suedeza s-a creat pe urmatoarele cai:

a)     crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea nivelului tinta de bunastare generala;

b)     cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de finantare a protectiei sociale;

c)     acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale precum si a vietii decente a cetatenilor;

d)     asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a alocatilor familiale;

e)     interventia substantiala a statului in orientarea profesionala.

Determinati care din variantele prezentate nu constituie cale de realizare a starii de bunastare specifica sistemul institutiilor suedeze.

ANS:E


206. Era de aur a modelului suedez, care a permis Suediei sa treca de la saracie la bunastare a fost marcata de urmatoarele etape:

  1. prosperitatea suedeza a inceput cu reforma in agricultura prin stimularea de catre stat a fermierilor;
  2. ridicarea calitatii ofertei suedeze pe piata mondiala a facut ca balanta comerciala sa fie mereu excedentara;
  3. inregistrarea unor rezerve valutare impresionante;
  4. neimplicarea statului in regimul de protectie sociala;
  5. distribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale erei de aur a modelului suedez:

a)     1,3,5

b)     1,2,3

c)     2,3,4

d)     1,4,5

e)     1,2,5

ANS:B


207. Era de aur a modelului suedez, care a permis Suediei sa treca de la saracie la bunastare a fost marcata de urmatoarele etape:

  1. prosperitatea suedeza a inceput cu reforma in agricultura prin stimularea de catre stat a fermierilor;
  2. ridicarea calitatii ofertei suedeze pe piata mondiala a facut ca balanta comerciala sa fie mereu excedentara;
  3. inregistrarea unor rezerve valutare impresionante;
  4. neimplicarea statului in regimul de protectie sociala;
  5. distribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta etape ale erei de aur a modelului suedez:

a)     1,3

b)     4,5

c)     2,3

d)     1,4

e)     1,2

ANS:B


208. Cultura manageriala suedeza a devenit deosebit de performanta datorita urmatorilor factori:

  1. orientarea firmelor spre piata internationala;
  2. situarea in centrul atentiei a resursei umane inalt calificate;
  3. extinderea pietei de desfacere;
  4. incurajarea creativitatii;
  5. promovarea inovatiei.

Care din combinatiile de mai jos constituie factori de performanta a culturii manageriale suedeze:

a)     1,2,3,5

b)     1,2,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,4

ANS:B


209. Cultura manageriala suedeza a devenit deosebit de performanta datorita urmatorilor factori:

a)     orientarea firmelor spre piata internationala;

b)     situarea in centrul atentiei a resursei umane inalt calificate;

c)     extinderea pietei de desfacere;

d)     incurajarea creativitatii;

e)     promovarea inovatiei.

Care din variantele prezentate nu constituie factor de performanta a culturii manageriale suedeze?

ANS: C


210. Constitutia suedeza se sprijina pe patru legi de baza:

  1. Legea referitoare la modalitatile de guvernare, datand din 1974;
  2. Legea pentru succesiune, elaborata in 1810;
  3. Legea libertatii presei, introdusa in 1949;
  4. Legea referitoare la libertatea de exprimare;
  5. Legea bunastarii.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele patru legi de baza pe care se sprijina Constitutia suedeza:

a)     1,2,4,5

b)     2,3,4,5

c)     1,2,3,4

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: C


211. Trasatura specifica a Suediei in relatiile cu Uniunea Europeana o constituie:

a)     atitudinea deschisa si comunicativa;

b)     descentralizarea puternica;

c)     atitudinea retinuta, restransa a neutralitatii sale traditionale;

d)     colaborarea economica;

e)     armonizarea in plan cultural cat si in cel managerial.

ANS:C


212. Managementul macroeconomic suedez vizeaza urmatoarele obiective:

a)     utilizarea completa si eficace a fortei de munca;

b)     constituirea centrelor sindicale;

c)     obtinerea unei stabilitati relative a preturilor si a puterii de cumparare;

d)     asigurarea unei repartitii echilibrate a veniturilor;

e)     realizarea echilibrului balantei de plati.

Care din variantele prezentate nu constituie obiectiv al managementului macroeconomic suedez?

ANS: B


213. Managementul macroeconomic suedez prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

  1. elaboreaza politici corespunzatoare de sustinere a fiecarui obiectiv si programe de reconversie profesionala rapida, de recalificare si de stimulare a mobilitatii geografice;
  2. controleaza inflatia prin indexarea anuala a preturilor si cresterea salariilor medii reale ale lucratorilor;
  3. se bazeaza pe o foarte puternica influenta a sindicatelor;
  4. armonizeaza in interior politica economica cu cea sociala;
  5. evita actionarea in spiritul unui pragmatism organizational.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi caracteristice managementului macroeconomic suedez:

a)     2,3,4,5

b)     1,3,4,5

c)     1,2,3,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,4

ANS: E


214. Managementul macroeconomic suedez prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a)     elaboreaza politici corespunzatoare de sustinere a fiecarui obiectiv si programe de reconversie profesionala rapida, de recalificare si de stimulare a mobilitatii geografice;

b)     controleaza inflatia prin indexarea anuala a preturilor si cresterea salariilor medii reale ale lucratorilor;

c)     se bazeaza pe o foarte puternica influenta a sindicatelor;

d)     armonizeaza in interior politica economica cu cea sociala;

e)     evita actionarea in spiritul unui pragmatism organizational.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica managementului macroeconomic suedez?

ANS: E


215. Identitatea managementului suedez este definita de urmatoarele principii:

  1. practicarea unui management  participativ - consensual, centrat pe concordanta sociala;
  2. sprijinirea pragmatismului organizational pe descentralizarea deciziei;
  3. orientarea timpului si focalizarea lui pe afaceri in conditii de planificare riguroasa a acestuia;
  4. practicarea unui management pe baza de bugete;
  5. exploatarea caracteristicilor leadership-ului informal si a autoritatii competentei.

Care din variantele de mai jos prezinta principii ale managementului suedez:

a)     1,2,3,5

b)     1,2,3,4

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: A


216. Identitatea managementului suedez este definita de urmatoarele principii:

a)     practicarea unui management pe baza de bugete;

b)     practicarea unui management participativ - consensual, centrat pe concordanta sociala;

c)     sprijinirea pragmatismului organizational pe descentralizarea deciziei;

d)     orientarea timpului si focalizarea lui pe afaceri in conditii de planificare riguroasa a acestuia;

e)     exploatarea caracteristicilor leadership-ului informal si a autoritatii competentei.

Care din variantele de mai jos nu constituie un principiu al managementului suedez?

ANS: A


217. In intreprinderile suedeze contemporane sunt utilizate urmatoarele metode manageriale:

  1. managementul prin proiecte;
  2. managementul prin bugete;
  3. managementul pe produs;
  4. managementul pe baza de rezultate;
  5. managementul pe baza de sistem.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria meto­delor manageriale ce sunt utilizate de intreprinderile suedeze:

a)     1,2,4

b)     1,3,4

c)     2,4,5

d)     1,4,5

e)     3,4,5

ANS: B


218. Managerii suedezi considera ca mult mai important decat tehnologia si cu mari implicatii asupra productivitatii muncii este:

a)     managementul prin proiecte;

b)     managementul pe baza de rezultate;

c)     factorul uman;

d)     managementul pe produs;

e)     investitia de capital financiar.

ANS: C


219. Se constituie ca preocupari majore ale managerilor suedezi:

  1. evitarea starilor conflictuale;
  2. asigurarea „pacii sociale”;
  3. promovarea relatiilor industriale;
  4. promovarea individualismului;
  5. mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza.

Care din variantele de mai jos constituie preocupari majore ale managerilor suedezi:

a)     1,3

b)     1,5

c)     2,3

d)     1,2

e)     4,5

ANS: D


220. Managerii suedezi promoveaza un pragmatism organizational rar intalnit:

  1. isi asuma responsabilitatile pe care le incumba pozitia pe care o detine;
  2. aplica cu succes principiul delegarii de autoritate si descentralizarii deciziei;
  3. isi concentraza energiile creative pe amplificarea capacitatii concurentiale prin realizarea unui raport calitate/pret al ofertei si al unui timp producator mai redus, regasit in productivitate;
  4. evita delegarea de autoritate si descentralizarea deciziei;
  5. asumarea responsabilitatilor este guvernata de o etica profesionala si un mod deosebit de cea a afacerilor care dau continutul intregului proces.

Care din varintele de mai jos prezinta caracteristici ale promovarii unui pragmatism organizational practicat de managerii suedezi:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: B


221. Managerii suedezi promoveaza un pragmatism organizational rar intalnit:

a)     isi asuma responsabilitatile pe care le incumba pozitia pe care o detine;

b)     aplica cu succes principiul delegarii de autoritate si descentralizarii deciziei;

c)     isi concentraza energiile creative pe amplificarea capacitatii concurentiale prin realizarea unui raport calitate/pret al ofertei si al unui timp producator mai redus, regasit in productivitate;

d)     evita delegarea de autoritate si descentralizarea deciziei;

e)     asumarea responsabilitatilor este guvernata de o etica profesionala si un mod deosebit de cea a afacerilor care dau continutul intregului proces.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a pragmatismului organizational practicat de managerii suedezi?

ANS: D


222. Tara cu cel mai inalt grad de sindicalizare a fortei de munca este:

a)     Germania;

b)     Anglia;

c)     Franta;

d)     Olanda

e)     Suedia.

Care din variante prezinta tara cu cel mai inalt grad de sindicalizare a fortei de munca?

ANS: E


223. Principalele trasaturi ale raporturilor management – sindicate din Suedia sunt:

a)     miscarea sindicala este organizata pe centrale diferite pentru muncitori si functionari;

b)     Confederatia Generala a Muncii este cea mai mare organizatie sindicala;

c)     managementul de varf si conducatorii din departamentele ministeriale pot fi membri in organizatiile de sindicat, cu conditia sa vizeze interesele muncitorilor;

d)     sindicatele mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza precum si bunastarea si securitatea tuturor membrilor societatii;

e)     managementul de varf (directorii generali si directorii executivi) si conducatorii din departamentele ministeriale nu pot fi membri in organizatiile de sindicat.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a sindicatelor suedeze?

ANS: C


224. Stilul de management practicat in intreprinderile spaniole se caracterizeaza prin relatiile semnificative care se stabilesc intre stil si afaceri si este format din urmatoarele componente:

  1. metode de stabilire a criteriilor de apreciere a performantelor;
  2. tacticile de delegare;
  3. sistem educational complex si diversificat;
  4. metodele de punere de acord a necesitatilor personalului cu realizarile obtinute;
  5. metodele de realizare in practica a rolului de manager- om de afaceri.

Alegeti varianta corecta de raspuns:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS:B


225. Stilul de management practicat in intreprinderile spaniole se caracterizeaza prin relatiile semnificative care se stabilesc intre stil si afaceri si este format din urmatoarele componente:

a)     metode de stabilire a criteriilor de apreciere performantelor;

b)     tacticile de delegare;

c)     sistem educational complex si diversificat;

d)     metodele de punere de acord a necesitatilor personalului cu realizarile obtinute;

e)     metodele de realizare in practica a rolului de manager- om de afaceri.

Care din variantele prezentate nu constituie componenta a stilului de management practicat in intreprinderile spaniole?

ANS: C


226. Principalele trasaturi ale practicii de management spaniol sunt:

a)     orientarea spre performanta, prin centrare pe oameni, intreaga politica sociala fiind dirijata spre realizarea unei productii de calitate si eficienta sporite;

b)     situarea criteriului de competenta si valoare la baza procesului de promovare si salarizare;

c)     dezvoltarea functiei de control, cu accent pe controlul calitatii totale;

d)     acordarea unei maxime receptivitati ideilor noi, creativitatii si inovatiilor;

e)     tratarea sistemului informational ca factor secundar de dezvoltare si succes a intreprinderilor spaniole.

Care din variante prezentate constituie trasatura a practicii de management spaniol?

ANS:E


227. Principalele trasaturi ale practicii de management spaniol sunt:

  1. orientarea spre performanta, prin centrare pe oameni, intreaga politica sociala fiind dirijata spre realizarea unei productii de calitate si eficienta sporite;
  2. situarea criteriului de competenta si valoare la baza procesului de promovare si salarizare;
  3. dezvoltarea functiei de control, cu accent pe controlul calitatii totale;
  4. acordarea unei maxime receptivitati ideilor noi, creativitatii si inovatiilor;
  5. tratarea sistemului informational ca factor secundar de dezvoltare si succes a intreprinderilor spaniole.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale practicii de management spaniol:

a)     2,3,4,5

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,3,4

ANS:E


228. In contextul spaniol, relatiile management – sindicate se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al conflictelor generat de:

1.     lipsa de reforme legislative in domeniu;

2.     nivelul scazut al increderii dintre manager si salariati;

3.     prezenta unor insuficiente in domeniul managementului participativ;

4.     insatisfactia sindicatelor in negocierile patronat – sindicate;

5.     nemultumirea angajatilor.

Care din urmatoarele variante constituie stari generatoare de conflicte in contextul spaniol:

a)     1,2

b)     2,3

c)     3,4

d)     1,5

e)     2,4

ANS:B


229. In contextul spaniol, relatiile management – sindicate se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al conflictelor generat de:

1.     nivelul scazut al increderii dintre manager si salariati;

2.     prezenta unor insuficiente in domeniul managementului participativ;

3.     miscarea sindicala care este organizata pe centrale diferite pentru muncitori si functionari;

4.     Confederatia Generala a Muncii care este cea mai mare organizatie sindicala;

5.     satisfactia sindicatelor in negocierile patronat – sindicate.

Care din variantele de mai jos constituie stari generatoare de conflicte in contextul spaniol:

a)     1,3

b)     2,3

c)     3,4

d)     4,5

e)     1,2

ANS:E


230. In Italia activeaza trei mari categorii de firme:

1.     grupul marilor companii private;

2.     companiile holding proprietate de stat, cu un mare numar de angajati;

3.     intreprinderile mici;

4.     identitatea nationala a marilor companii;

5.     intreprinderile mici si mijlocii.

Care din combinatiile de mai jos precizeaza cele trei mari categorii de firme care activeaza in Italia:

a)     1,2,4

b)     1,2,3

c)     1,2,5

d)     2,3,4

e)     2,4,5

ANS:B


231. In Italia activeaza trei mari categorii de firme:

1.     grupul marilor companii private;

2.     companiile holding proprietate de stat, cu un mare numar de angajati;

3.     intreprinderile mici;

4.     identitatea nationala a marilor companii;

5.     intreprinderile mici si mijlocii.

Care din combinatiile de mai jos nu constituie categorii de firme ce activeaza in Italia?

a)     1,2

b)     4,5

c)     1,5

d)     2,4

e)     2,5

ANS:B


232. In Italia exista doua categorii de manageri fiecare avind un comportament specific si anume:

  1. manageri care dirijeaza activitatea intreprinderilor proprietate de stat, cu un comportament care tine seama de exigentele si atitudinile oficialitatilor si concorda cu problemele de natura politica;
  2. managerii din cadrul companiilor private;
  3. manageri ai marilor intreprinderi a caror selectie se face din randul specialistilor cu studii superioare;
  4. manageri ai micilor intreprinderi proveniti dintre membrii familiei proprietare;
  5. manageri ai intreprinderilor mici si mijlocii.

Specificati care sunt cele doua categorii de manageri din Italia:

a)     1,2

b)     3,4

c)     2,3

d)     2,5

e)     1,4

ANS:A


233. Integrarea economica constituie un proces complex si dificil ce genereaza preocupari noi si modifica comportamente si atitudini. Din acest punct de vedere populatia se imparte in trei grupe:

  1. optimistii, care trateaza procesul integrarii ca o necesitate inevitabila, care se poate realiza mai repede decat prevad statisticile;
  2. pragmaticii, care considera ca numai prin experienta indelungata se poate ajunge la o integrare rapida;
  3. realistii, care considera ca integrarea necesita o perioada destul de indelungata;
  4. pesimistii, care considera ca integrarea necesita o perioada destul de indelungata;
  5. realistii, care apreciaza ca posibil procesul de redresare a economiei si considera ca schimbarea reprezinta unica directie spre integrarea economica, pe care o accepta si o sustin.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei grupe de populatie din perspectiva integrarii europene:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     1,2,4

d)     1,2,5

e)     1,4,5

ANS: E


234. Potrivit unui sistem de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene, actiunea vizeza urmatoarele componente:

a)     promovarea comertului interior;

b)     accelerarea adaptarii intreprinderii la schimbarile structurale;

c)     incurajarea unui mediu favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor;

d)     dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi;

e)     favorizarea unei exploatari mai bune a potentialului si politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a sistemului de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene?

ANS: A


235. Potrivit unui sistem de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene, actiunea vizeaza urmatoarele componente:

  1. promovarea comertului interior;
  2. accelerarea adaptarii intreprinderii la schimbarile structurale;
  3. incurajarea unui mediu favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor;
  4. dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi;
  5. favorizarea unei exploatari mai bune a potentialului si politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.

Care din combinatiile de mai jos constituie particularitati ale sistemului de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene:

a)     1,2,3,5

b)     1,2,4,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,3,4

ANS:C


236. Intreprinderile est-europene se confrunta cu un exercitiu dificil, care reclama vointa manageriala, experienta, capacitate de concepere si aplicare a politicilor unitatii. Astfel, politica concurentei vizeaza:

a)     masuri destinate sa promoveze mediul concurential

b)     masuri care sa previna diminuarea caracterului concurential al pietelor

c)     politica comerciala interna;

d)     prudenta privind concentrarile economice puternice

e)     crearea instrumentelor legale pentru asigurarea accesului la fuziuni si pentru controlul concentrarilor.

Identificati varianta incorecta de raspuns.    

ANS: C


237. “Efectul de aderare la Uniunea Europeana” reprezinta:

a)     ansamblul consecintelor dorite si nedorite, directe sau indirecte pe care le genereaza actiunile umane intentionale, individuale si colective in procesul de aderare la Uniunea Europeana;

b)     costul aderarii cu intreaga trena de consecinte dorite de natura sa implineasca viata si sa asigure bunastare, sanatate, liniste si siguranta;

c)     orientarea internationala a programelor ce vizeaza tehnologia, serviciile de indrumare si consultanta;

d)     acordarea unui sprijin direct intreprinderilor exportatoare, prin furnizarea de informatii asupra pietelor straine;

e)     procesul de aderare la Uniunea Europeana, consultanta, asistenta pentru stabilirea de contacte in strainatate.

ANS: A


238. In tarile Europei de Est au fost concepute programe nationale de actiune pentru protectia mediului, concepute ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare si se refera la:

a)     protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international;

b)     aplicarea ferma a legislatiei de mediu, adoptata de fiecare tara;

c)     stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;

d)     centralizarea sistemului industrial;

e)     introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Identificati varianta care nu constituie componenta a programului de protectie a mediului in tarile Europei de Est?

ANS:D


239. In tarile Europei de Est au fost concepute programe nationale de actiune pentru protectia mediului, concepute ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare si se refera la:

  1. protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international;
  2. aplicarea ferma a legislatiei de mediu, adoptata de fiecare tara;
  3. stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;
  4. centralizarea sistemului industrial;
  5. introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Care din variantele de mai jos constituie componente ale programului de protectie a mediului in tarile Europei de Est:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS:D


240. Stabilizarea macroeconomica, atat de necesara tarilor din Europa de Est, trebuia insotita de masuri structurale, orientate spre urmatoarele directii:

a)     liberalizarea, in general si a preturilor, in special;

b)     incurajarea si asigurarea dezvoltarii concurentei;

c)     orientarea si deschiderea pietei interne catre exterior;

d)     crearea unui cadru juridic adecvat aparitiei de noi intreprinderi si favorizarii initiativei private;

e)     constituirea unei piete financiare, a unui sector axat pe o banca centrala si pe un numar mare de banci comerciale, care sa aiba posibilitatea sa finanteze o economie centralizata.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: E


241. Europa de Est, respectiv tarile ei, s-au aflat intr-un proces complex de transformare, in fata carora si-au manifestat atentia si interesul si tarile occidentale. Acestea erau preocupate:

  1. perspectivele de piata pe care le oferea liberalizarea economiilor fostelor tari socialiste;
  2. de investitiile cu care pot interveni in economia respectivelor tari;
  3. de liberalizarea, in general si a preturilor, in special;
  4. de incurajarea si asigurarea dezvoltarii concurentei;
  5. de orientarea si deschiderea pietei interne catre exterior.

Care din variantele de raspuns prezinta preocupari ale tarilor occidentale pentru tarile Euopei de Est:

a)     1,2

b)     2,3

c)     4,5

d)     1,5

e)     3,4

ANS: A


242. Dintre masurile ce se pot constitui in elemente de referinta pentru fundamentarea unor politici privind dezvoltarea internationala a afacerilor sunt:

a)     promovarea comertului exterior;

b)     elaborarea de programe ce vizeaza finantarea, accesul la piete si informatii, precum si cresterea competitivitatii pe plan international;

c)     neadaptarea mecanismelor de piata la evolutia contextului comercial;

d)     implicarea unor institutii private in sustinerea IMM-urilor;

e)     acordarea unui sprijin direct intreprinderilor exportatoare

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C


243. Aderarea tarilor est-europene la Uniunea Europeana, ca alternativa la relaxarea politicii macroeconomice, cere :

a)     imbunatatirea competitivitatii economice;

b)     deficite fiscale nesustenabile;

c)     supraaprecierea monedei;

d)     intreprinderi puternice;

e)     indepartarea concurentei.

Identificati varinta corecta de raspuns.

ANS:A


244. Pentru eradicarea unor insuficiente majore, viziunea manageriala in abordarea componentei sociale a procesului de aderare la Uniunea Europeana poate sa exercite un rol:

  1. activ;
  2. reglator;
  3. de directivare;
  4. pasiv;
  5. de influentare actionala.

Care sunt principalele roluri ale viziunii manageriale in abordarea componentei sociale a procesului de aderare la Uniunea Europeana:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS: D


245. Inceputurile culturii manageriale in Romania apar in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea sub doua forme:

  1. prelucrarea conceptiilor clasicilor managementului;
  2. elaborarea unor lucrari si studii economice romanesti originale;
  3. imbunatatirea competitivitatii economice;
  4. supraaprecierea monedei;
  5. indepartarea concurentei.

Care sunt cele doua forme sub care apare cultura manageriala in Romania:

a)     1,3

b)     2,4

c)     2,5

d)     1,2

e)     1,5

ANS: D


246. In plan politic, Statele Unite ale Americii sunt dominate de doua mari partide:

  1. Democrat;
  2. Republican;
  3. Liberal;
  4. Federal;
  5. Socialist.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua mari partide politice dominante in S.U.A.:

a)     1,3

b)     2,4

c)     4,5

d)     1,2

e)     2,5

ANS: D


247. Caracteristicile afacerilor nord-americane pot fi sistematizate astfel:

a)     afacerea reprezinta un produs nou, insotit de o serie de riscuri care pot fi prevenite numai pe baza credibilitatii reciproce;

b)     considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene scurte;

c)     ca produs, afacerea se elaboreaza impreuna cu clientul, in care scop este nevoie de o anumita baza-standard de date;

d)     vanzarea afacerii se face de catre o persoana juridica, care tine seama de „rolul” fiecarui „actor al afacerii”;

e)     considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene medii si lungi.

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a afacerilor nord-americane?

ANS: B


248. Caracteristicile afacerilor nord-americane pot fi sistematizate astfel:

  1. afacerea reprezinta un produs nou, insotit de o serie de riscuri care pot fi prevenite numai pe baza credibilitatii reciproce;
  2. considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene scurte;
  3. ca produs, afacerea se elaboreaza impreuna cu clientul, in care scop este nevoie de o anumita baza-standard de date;
  4. vanzarea afacerii se face de catre o persoana juridica, care tine seama de „rolul” fiecarui „actor al afacerii”;
  5. considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene medii si lungi.

Care din variantele de mai jos constituie caracteristici ale afacerilor nord-americane:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     2,3,4,5

ANS: B


249. O particularitate a contextului S.U.A  in mediul afacerilor o reprezinta:

a)     dimensiunea mica a pietei externe;

b)     dimensiunea mare a pietei externe;

c)     dimensiunea mare a pietelor interne si externe;

d)     dimensiunea mare a pietei interne;

e)     dimensiunea redusa a contextului strategic.

Care este prima particularitate a contextului S.U.A?

ANS:D


250. In afacerile nord –americane exista numeroase variante de parteneriat:

  1. limitat;
  2. nominal;
  3. cu parteneri la vedere;
  4. cu parteneri anonimi;
  5. unic.

Care din variantele de mai jos prezinta variantele de parteneriat intalnite in afacerile nord-americane:



a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: A


251. In alegerea strategiei concurentiale in cadrul firmelor nord-americane sunt vizate doua probleme majore:

  1. atractivitatea ramurilor de activitate din punctul de vedere al profitabilitatii pe termen lung si factorii care o determina;
  2. analiza mediului;
  3. implementarea strategiei;
  4. controlul strategic;
  5. factorii determinanti ai pozitiei concurentiale relative dintr-o ramura economica.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua probleme majore vizate de firmele nord-americane in alegerea strategiei concurentiale:

a)     1,2

b)     1,5

c)     2,3

d)     3,4

e)     2,5

ANS: B


252. Managementul, ca activitate practica in S.U.A., este influentat de:

a)     nivelul ierarhic;

b)     particularitatile culturale ale contextului in care se concepe, se proiecteaza, se dezvolta si se aplica;

c)     incapacitatea managerului de a-si stabili obiective pe termen lung;

d)     sfera economica si politica;

e)     evolutia economiei americane, in ultimii 50 de ani.

Prin ce anume a fost influentat managementul, ca activitate practica?

ANS:B


253. In intreprinderile nord-americane se practica urmatoarele tipuri de structuri organizatorice:

1.     structura organizatorica functionala;

2.     structura organizatorica pe produs;

3.     structura organizatorica teritoriala;

4.     structura organizatorica manageriala;

5.     structura organizatorica matriceala;

6.     structura de tip retea;

7.     structura organizatorica complexa;

8.     structura organizatorica familiala.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta tipuri de structuri organizatorice in intreprinderile nord-americane:

a)     1,2,5,6,7,8

b)     1,2,3,5,6,8

c)     1,4,5,6,7,8

d)     3,4,5,6,7,8

e)     2,4,5,6,7,8

ANS:B


254. Structura organizatorica functionala se intalneste in intreprinderile din S.U.A care fabrica un produs sau o familie de produse si prezinta urmatoarele avantaje:

1.     managerii departamentelor isi pot folosi pregatirea de specialitate pentru cresterea eficientei activitatilor din subordine;

2.     centralizarea responsabilitatii pentru profit numai la nivelul managementului de nivel superior;

3.     astfel de structura favorizeaza promovarea in posturi de manager a unor specialisti din domeniul functiunilor intreprinderii, simplificand procesul de pregatire al acestora;

4.     permite un control mai usor din partea managementului de nivel superior;

5.     plasarea atentiei si efortului pe produs sau familia de produse.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta avantaje ale structurii organizatorice functionale specifice intreprinderilor din S.U.A:

a)     1,3,4

b)     1,2,4

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS:A


255. Structura organizatorica functionala a intreprinderilor nord-americane prezinta unele dezavantaje:

  1. responsabilitatea pentru realizarea profitului se centralizeaza la nivelul managementului superior;
  2. nu este incurajat procesul de formare a managerilor generalisti, din care sa fie recrutat personalul de conducere superioara;
  3. pregatirea de specialitate a managerilor de departamente contribuie la sporirea eficientei activitatilor pe care le coordoneaza;
  4. usureaza activitatea de control;
  5. aparitia unor dificultati de coordonare la nivelul functiunilor intreprinderii.

Care din variantele de mai jos prezinta dezavantaje ale structurii organizatorice functionale din intreprinderile nord-americane:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     1,2,5

d)     1,2,4

e)     3,4,5

ANS: C


256. In S.U.A. intreprinderea proprietate personala prezinta urmatoarele particularitati:

a)     este tipul cel mai raspandit de intreprindere in S.U.A.;

b)     reprezinta cea mai simpla forma de organizare a afacerilor;

c)     se caracterizeaza prin faptul ca proprietarul este unul singur care exercita un control complet asupra operatiunilor si care poarta raspunderea pentru datoriile si obligatiile intreprinderii;

d)     acest tip de intreprindere se regaseste in agricultura, servicii si comertul cu amanuntul;

e)     are dimensiuni mari, este putin profitabila, prezinta o flexibilitate ridicata, costurile constante sunt reduse si dovedeste receptivitate mare fata de inovatii.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a intreprinderilor proprietate personala din S.U.A.?

ANS: E


257. Intreprinderea proprietate personala (proprietarship) din S.U.A se caracterizeaza prin faptul ca:

a)     proprietarul conlucreaza cu ceilalti proprietari;

b)     proprietarul detine pachetul majoritar de actiuni;

c)     proprietarul este unul singur, el avand un control complet asupra operatiunilor si singur raspunde pentru toate datoriile si obligatiile intreprinderii;

d)     nivelul de crestere al veniturilor este mic;

e)     proprietarul decide viitorul intreprinderii.

Prin ce se caracterizeaza intreprinderea proprietate personala (proprietarship) din S.U.A?

ANS:C


258. In S.U.A., corporatia se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

a)     responsabilitatile proprietarilor corporatiei sunt stabilite la nivelul investitiilor facute in intreprindere;

b)     corporatia functioneaza limitat;

c)     prin vanzarea actiunilor de care dispun proprietarii, se asigura transferul proprietatii asupra corporatiei;

d)     exista o separatie a rolurilor intre conducatori si proprietari;

e)     proprietarii aleg un Comitet de directori care exercita controlul asupra corporatiei si primesc anual un raport financiar referitor la operatiunile din anul precedent.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a corporatiilor din S.U.A.?

ANS: B


259. Intreprinderile din S.U.A., alaturi de obiective strategice si tactice din domeniul economic, includ si obiective de natura sociala:

  1. practicarea unei informari corecte privitoare la calitatea si conditiile de utilizare a produselor;
  2. conceperea de masuri orientate spre protejarea mediului inconjurator;
  3. asigurarea unui comportament nediscriminator in relatiile cu partenerii de afaceri;
  4. oferirea de bune conditii pentru comunitatea in care functioneaza intreprinderea;
  5. prin vanzarea actiunilor de care dispun proprietarii, se asigura transferul proprietatii asupra corporatiei.

Care din variantele de mai jos constituie obiective de natura sociala ale intreprinderilor din S.U.A:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: A


260. Referitor la activitatea de responsabilitate sociala, legislatia S.U.A.:

a)     cuprinde ansamblul obligatiilor fata de salariatii altor intreprinderi;

b)     piata concurentiala sa asigure o alocare judicioasa a resurselor;

c)     solicita ca firmele sa intreprinda activitati de responsabilitate sociala

d)     functionarea eficienta a institutiilor publice;

e)     implica reprezentatii delegati de guvernele statelor membre.

Care este principala prevedere legislativa referitor la responsabilitatea sociala a organizatiei din S.U.A.?

ANS:C


261. In constituirea si realizarea intreprinderii suple, ca intreprindere nord-americana a viitorului, necesitatile si interesele principalelor elemente componente se confrunta astfel:

  1. salariatii isi apara siguranta postului ocupat, iar rezolvarea consta in mutarea accentului si interesului individual de la post la cariera;
  2. activitatile sau functiunile sunt diminuate sub aspectul specificitatii si importantei, stare conflictuala ce se solutioneaza prin repartizarea specialistilor functionali in echipe multifunctionale;
  3. obstacolul generat de tendinta spre autonomie a companiilor componente se poate raporta printr-o rationala diviziune a muncii intercompaniilor implicate;
  4. proportia intreprinderilor dinamice scade o data cu varsta lor;
  5. coeficientul de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile dinamice mici este superior coeficientului de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile mari.

Care din variantele de mai jos prezinta necesitatile si interesele principalelor elemente componente in constituirea si realizarea intreprinderilor suple:

a)     1,2,3

b)     1,3,5

c)     2,3,4

d)     2,3,5

e)     1,2,4

ANS:A


262. In constituirea si realizarea intreprinderii suple, ca intreprindere nord-americana a viitorului, necesitatile si interesele principalelor elemente componente se confrunta astfel:

  1. salariatii isi apara siguranta postului ocupat, iar rezolvarea consta in mutarea accentului si interesului individual de la post la cariera;
  2. activitatile sau functiunile sunt diminuate sub aspectul specificitatii si importantei, stare conflictuala ce se solutioneaza prin repartizarea specialistilor functionali in echipe multifunctionale;
  3. obstacolul generat de tendinta spre autonomie a companiilor componente se poate raporta printr-o rationala diviziune a muncii intercompaniilor implicate;
  4. proportia intreprinderilor dinamice scade o data cu varsta lor;
  5. coeficientul de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile dinamice mici este superior coeficientului de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile mari.

Care din variantele de mai jos nu prezinta necesitatile si interesele principalelor elemente componente in constituirea si realizarea intreprinderilor suple:

a)     4,5

b)     1,3

c)     2,3

d)     2,5

e)     1,2

ANS:A


263. In S.U.A. exista un numar mare de firme dinamice, intrecand numarul celor din Uniunea Europeana si Japonia luate impreuna. Principalele trasaturi ale intreprinderilor dinamice sunt:

a)     intensitatea redusa a cheltuielilor si activitatilor de cercetare-dezvoltare a intreprinderilor dinamice;

b)     numarul si procentul intreprinderilor dinamice mici sunt net superioare intreprinderilor dinamice mari;

c)     intreprinderile dinamice se regasesc la toate sectoarele economiei;

d)     intre tari exista mari diferente in ceea ce priveste ramurile in care se constata o pondere mai mare a intreprinderilor dinamice;

e)     procentul locurilor de munca create de ele este net superior procentului lor in total firme.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a intreprinderilor dinamice?

ANS: A


264. In S.U.A. exista un numar mare de firme dinamice, intrecand numarul celor din Uniunea Europeana si Japonia luate impreuna. Principalele trasaturi ale intreprinderilor dinamice sunt:

  1. numarul si procentul intreprinderilor dinamice mici sunt net superioare intreprinderilor dinamice mari;
  2. proportia intreprinderilor dinamice scade o data cu varsta lor;
  3. intreprinderile dinamice se regasesc la toate sectoarele economiei;
  4. intre tari exista mari diferente in ceea ce priveste ramurile in care se constata o pondere mai mare a intreprinderilor dinamice;
  5. procentul locurilor de munca create de ele este net superior procentului lor in total firme;
  6. coeficientul de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile dinamice mici este superior coeficientului de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile mari;
  7. intensitatea redusa a cheltuielilor si activitatilor de cercetare-dezvoltare a intreprinderilor dinamice.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale intreprinderilor dinamice:

a)     1,3,4,5,6,7

b)     1,2,4,5,6,7

c)     1,2,3,5,6,7

d)     1,2,3,4,6,7

e)     1,2,3,4,5,6

ANS: E


LECTIA 10


265. Dintre factorii ai caror evolutii sunt favorizante cresterii functionalitatii si eficientei managementului intreprinderilor nord-americane sunt:

  1. ritmul intens al conceperii si implementarii progresului stiintifico-tehnic;
  2. ridicarea substantiala a nivelului de pregatire a resurselor umane;
  3. interventia statului in vederea crearii unui mediu favorizant intreprinderilor nationale, care se intensifica in conditiile unei evolutii economice complexe interne si internationale;
  4. terorismul mondial;
  5. dezvoltarea internationalizarii activitatilor economice si integrarii la scara regionala si de mapamond in contextul globalizarii mondiale.

Care din variantele de mai jos prezinta factori favorizanti ai cresterii si eficientei managementului intreprinderilor nord-americane:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: B


266. Dintre factorii ai caror evolutii sunt favorizante cresterii functionalitatii si eficientei managementului intreprinderilor nord-americane sunt:

a)     ritmul intens al conceperii si implementarii progresului stiintifico-tehnic;

b)     terorismul mondial;

c)     ridicarea substantiala a nivelului de pregatire a resurselor umane;

d)     interventia statului in vederea crearii unui mediu favorizant intreprinderilor nationale, care se intensifica in conditiile unei evolutii economice complexe interne si internationale;

e)     dezvoltarea internationalizarii activitatilor economice si integrarii la scara regionala si de mapamond in contextul globalizarii mondiale.

Care din variantele prezentate nu constituie factor favorizant al cresterii si eficientei managementului intreprinderilor nord-americane?

ANS: B


267. Managementul motivational in intreprinderile S.U.A. genereaza numeroase efecte pozitive si anume:

a)     se dezvolta starea de spirit orientata spre obtinerea de performanta;

b)     se amplifica leadershipul tuturor categoriilor de manageri;

c)     se intensifica participarea la actiuni de operationalizare a strategiei de firma;

d)     se reduce pregatirea psihosociologica a managerilor;

e)     se imbunatatesc rezultatele economice ale intreprinderii.

Care din variantele prezentate nu constituie un efect pozitiv in managementul motivational al intreprinderilor din S.U.A?

ANS: D


268. Cateva laturi formative ale managementului firmei nord-americane se impun a fi retinute:

a)     se urmareste se dezvolte potentialul creativ al personalului firmelor concurente;

b)     se asigura climatul de incredere capabil sa contribuie la invatarea din greseli, precum si din solutionarea problemelor;

c)     se influenteaza comportamente ce vizeaza cresterea nivelului de pregatire a salariatilor, tratati ca vector principal al dezvoltarii intreprinderii;

d)     se accentueaza asupra functiei educationale a managementului care asigura trecerea de la pozitia de salariati competenti la pozitia de organizatie competenta;

e)     se manifesta in organizatia bazata pe cunostinte, respectiv firma care se concentreaza asupra perfectionarii salariatilor, pe care ii orienteaza spre inovare, anticipare si pregatire a viitorului.

Care din variantele prezentate nu constituie latura formativa a managementului firmei nord-americane?

ANS: A


269. Cateva laturi formative ale managementului firmei nord-americane se impun a fi retinute:

  1. se urmareste se dezvolte potentialul creativ al personalului firmelor concurente;
  2. se asigura climatul de incredere capabil sa contribuie la invatarea din greseli, precum si din solutionarea problemelor;
  3. se influenteaza comportamente ce vizeaza cresterea nivelului de pregatire a salariatilor, tratati ca vector principal al dezvoltarii intreprinderii;
  4. se accentueaza asupra functiei educationale a managementului care asigura trecerea de la pozitia de salariati competenti la pozitia de organizatie competenta;
  5. se manifesta in organizatia bazata pe cunostinte, respectiv firma care se concentreaza asupra perfectionarii salariatilor, pe care ii orienteaza spre inovare, anticipare si pregatire a viitorului.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale laturii formative ale managementului firmei nord-americane:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: B


270. Datorita complexitatii managementului nord-american, a diversificarii si a marii sale mobilitati, Profesiunea de manager s-a format in S.U.A. parcurgandu-se mai multe etape:

a)     dezvoltarea intelegerii bazelor teoretice ale activitatilor manageriale curente;

b)     crearea fondului de documentatie de specialitate;

c)     conturarea standardelor privind performantele, conduita si criteriile etice;

d)     elaborarea concluziilor;

e)     transpunerea in teorie a elementelor comune ale profesiunii de manager, insotita de aparitia si dezvoltarea metodei de abordare profesionala a managementului in intreprinderea in care se practica.

Care din variantele prezentate nu constituie etapa in procesul formarii profesiunii de manager in S.U.A.:

ANS: D


271. Profesiunea de manager s-a format in S.U.A. datorita complexitatii managementului nord-american, a diversificarii si a marii sale mobilitati, parcurgandu-se mai multe etape:

  1. dezvoltarea intelegerii bazelor teoretice ale activitatilor manageriale curente;
  2. crearea fondului de documentatie de specialitate;
  3. aparitia centrelor de pregatire a managerilor;
  4. conturarea standardelor privind performantele, conduita si criteriile etice;
  5. elaborarea concluziilor;
  6. transpunerea in teorie a elementelor comune ale profesiunii de manager, insotita de aparitia si dezvoltarea metodei de abordare profesionala a managementului in intreprinderea in care se practica.

Care din variantele de mai jos prezinta etape care au dus la formarea profesiunii de manager in S.U.A.:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS: E


272. Dintre factorii care au o influenta restrictiva asupra eficientei managementului intreprinderilor nord-americane mentionam:

a)     instabilitatea si fluiditatea monetara;

b)     intensificarea concurentei pe piata internationala si – pentru numeroase tari – pe piata interna;

c)     dificultati majore si obstacole imprevizibile in asigurarea anumitor materii prime si combustibili;

d)     terorismul mondial;

e)     ritmul lent de uzura morala a cunostintelor, know-how-ului produselor si serviciilor.

Identificati varianta incorecta.

ANS:E


273. Principalele trasaturi economice care se constituie ca definitorii pentru S.U.A. sunt:

  1. piata interna a S.U.A. este foarte mare;
  2. existenta unui puternic sector bancar;
  3. are la baza o legislatie cuprinzatoare foarte bine pusa la punct;
  4. existenta unui sector bancar deficitar;
  5. piata externa a S.U.A. este foarte mare.

Care sunt principalele trasaturi economice definitorii pentru S.U.A.:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     3,4,5

d)     1,2,5

e)     2,3,5

ANS: A


274. Piata interna a S.U.A. este foarte mare datorita:

  1. dimensiunii tarii, din punct de vedere al populatiei;
  2. existentei unei foarte numeroase clase de mijloc;
  3. fortei financiare;
  4. managementului companiilor;
  5. legislatiei foarte cuprinzatoare.

Identificati varianta corecta de raspuns:

a)     1,5

b)     1,2

c)     2,3

d)     4,5

e)     2,4

ANS: B


275. Trasaturile definitori ale managementului intreprinderilor nord-americane sub aspectul optiunilor strategice sunt:

a)     larga raspandire a intreprinderilor de dimensiuni mici;

b)     angajarea si utilizarea de forta de munca calificata;

c)     orientarea crescanda spre robotizare;

d)     tendinta de amplasare a agentilor economici in zonele rurale;

e)     larga raspandire a intreprinderilor de dimensiuni mari.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: E


276. Potrivit incadrarii cuadrodimensionala a lui Hofstede, S.U.A. se caracterizeaza prin:

a)     individualism pronuntat;

b)     distanta fata de putere redusa;

c)     colectivism pronuntat;

d)     valoare medie raportata la dimensiunea evitarii incertitudinii;

e)     masculinitate pronuntata.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C


277. Efectele pozitive ale caracterului pronuntat inovational al managementului nord-american sunt numeroase si semnificative:

a)     influenteaza procesul de modernizare a sistemelor de management, inscriind intreprinderea pe traseul stiintei si tehnologiei;

b)     influenteaza ritmul si eficacitatea innoirii activitatilor intreprinderii, prin eradicarea decalajelor dintre potentialul tehnic al firmei si capacitatea inovationala a managementului acesteia;

c)     stimuleaza caracterul previzional si participativ al managementului;

d)     demotivarea personalului firmei;

e)     contribuie la mentinerea si dezvoltarea potentialului competitional al firmei.

ANS:D


278. Procesul de dezvoltare economica a S.U.A. depinde in mare masura de:

  1. scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;
  2. managementul prin obiective;
  3. scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;
  4. gradul de pregatire si utilizare a factorului uman;
  5. de rolul creator si dinamizator al personalului in desfasurarea vietii economice.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta aspecte ale procesului de dezvoltare economica a S.U.A.

a)     1,3

b)     1,2

c)     1,4

d)     2,3

e)     4,5

ANS:E


279. Procesul de dezvoltare economica a S.U.A. depinde in mare masura de:

a)     scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

b)     managementul prin obiective;

c)     scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

d)     cresterea responsabilitatii sociale;

e)     gradul de pregatire si utilizare a factorului uman, de rolul creator si dinamizator al personalului in desfasurarea vietii economice.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS:E


280. Managementul strategic al resurselor umane in intreprinderile din S.U.A. are patru sensuri:

a)     recursul la planificare;

b)     abordare coerenta a proiectarii si gestiunii sistemelor de personal, pe baza unei politici a raporturilor de munca si a unei strategii privind forta de munca si adesea intemeiata pe principiile unei 'filozofii';

c)     armonizarea activitatilor si politicilor de MRU cu o anume strategie economica explicita;

d)     reducerea cheltuielilor cu materii prime si cresterea productivitatii;

e)     considerarea oamenilor din organizatie ca o 'resursa strategica' pentru dobandirea 'avantajului competitiv'.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a managementului strategic al resurselor umane in intreprinderile din S.U.A.?

ANS: D


281. Managementul strategic al resurselor umane in intreprinderile din S.U.A. are patru sensuri:

  1. recursul la planificare;
  2. abordare coerenta a proiectarii si gestiunii sistemelor de personal, pe baza unei politici a raporturilor de munca si a unei strategii privind forta de munca si adesea intemeiata pe principiile unei 'filozofii';
  3. armonizarea activitatilor si politicilor de MRU cu o anume strategie economica explicita;
  4. reducerea cheltuielilor cu materii prime si cresterea productivitatii;
  5. considerarea oamenilor din organizatie ca o 'resursa strategica' pentru dobandirea 'avantajului competitiv'.

Care din variantele de mai jos prezinta cele patru sensuri ale managementul strategic al resurselor umane in intreprinderile din S.U.A.:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     2,3,4,5

d)     1,3,4,5

e)     1,2,4,5

ANS: B


282. Modele ale managementului resurselor umane in intreprinderile din S.U.A sunt:

  1. modelul armonizarii in contextul MRU;
  2. modelul general Harvard;
  3. modelul Heneman;
  4. modelul Fisher;
  5. modelul Michigan.

Care din variantele de mai jos prezinta modele ale managementului resurselor umane in intreprinderile din S.U.A:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,2,3,5

d)     1,2,4,5

e)     1,3,4,5

ANS: A


283. Modele ale managementului resurselor umane in intreprinderile din S.U.A sunt:

a)     modelul armonizarii in contextul MRU;

b)     modelul general Harvard;

c)     modelul Heneman;

d)     modelul Fisher;

e)     modelul Michigan.

Care din variante prezentate nu constituie model al managementului resurselor umane din intreprinderile S.U.A?

ANS: E


284. Sistemul de planificare strategica a resurselor umane din firmele americane prezinta urmatoarele componente:

a)     formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si resursele umane;

b)     precizarea contributiei resurselor umane la formularea strategiei

c)     validarea functionala a resurselor umane, cu ajutorul unor analize detaliate, specifice

d)     consolidarea functionala a resurselor, prin care se urmareste a se asigura coerenta sistemelor de gestiune a resurselor umane si a se elabora o strategie globala in acest domeniu;

e)     formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si resursele materiale.

Care din variantele prezentate nu constituie componente ale sistemului de planificare strategica a resurselor umane din firmele americane?

ANS: E


285. In firmele americane, sistemul de planificare strategica a resurselor umane prezinta urmatoarele componente:

  1. formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si resursele umane;
  2. precizarea contributiei resurselor umane la formularea strategiei
  3. formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si resursele materiale;
  4. validarea functionala a resurselor umane, cu ajutorul unor analize detaliate, specifice
  5. consolidarea functionala a resurselor, prin care se urmareste a se asigura coerenta sistemelor de gestiune a resurselor umane si a se elabora o strategie globala in acest domeniu.

Care din variantele de mai jos constituie componente ale sistemului de planificare strategica a resurselor umane din firmele americane:

a)     1,2,3,4

b)     1,2,3,5

c)     1,2,4,5

d)     2,3,4,5

e)     1,3,4,5

ANS: C


286. Trasaturile caracteristice ale managementului international al resurselor umane din intreprinderile americane sunt:

  1. cosmopolitismul
  2. cultura;
  3. individualismul;
  4. remunerarea
  5. comunicarea; 
  6. consultanta;
  7. competenta; 
  8. coordonarea. 

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturile caracteristice ale managementului international al resurselor umane din intreprinderile americane:

a)     1,2,3,4,5,6,7

b)     2,3,4,5,6,7,8

c)     1,3,4,5,6,7,8

d)     1,2,4,5,6,7,8

e)     1,2,3,4,6,7,8

ANS: D


287. Implicarea redusa a salariatilor in problemele organizatiei din S.U.A. conduce la:

  1. atitudine pasiva in munca;
  2. dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei;
  3. redefinirea finalitatii intreprinderii;
  4. noua stabilitate economica;
  5. neutralizarea potentialului creativ al personalului in favoarea organizatiei in ansamblul sau.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta efecte negative asupra bunului mers al organizatiei din S.U.A.:

a)     1,2,5

b)     1,2,4

c)     1,4,5

d)     1,3,5

e)     3,4,5

ANS:A


288. Principalele caracteristici ale abordarii MRU in intreprinderile din S.U.A. sunt:

a)     satisface nevoia de a avea o abordare strategica a managementului resurselor umane care sa asigure concordanta dintre strategia de afaceri si strategia de RU;

b)     angajatii sunt vazuti ca active ale organizatiei sau capital uman, in care se investeste prin asigurarea posibilitatilor de invatare si dezvoltarea unei 'organizatii care invata';

c)     resursele umane sunt vazute ca sursa de avantaj competitiv, in conformitate cu conceptul strategiei bazate pe resurse;

d)     abordarea relatiilor cu angajatii este unitarista, nu pluralista;

e)     realizarea si aplicarea MRU nu constituie o responsabilitate a managerilor de executie.

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a managementului resurselor umane in intreprinderile din S.U.A.?

ANS: E


289. Managementul resurselor umane in intreprinderile din S.U.A. vizeaza mai multe scopuri:

  1. atitudine pasiva in munca;
  2. dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei;
  3. scopul general este de a garanta ca intreprinderea poate sa se bucure de succes prin intermediul factorului uman;
  4. de a asigura intreprinderea ca obtine si pastreaza forta de munca de care are nevoie, corespunzator calificata, loiala si bine motivata;
  5. contribuie la intarirea motivatiei si a angajamentului asumat prin introducerea unor strategii si modele, la care ne vom referi in continuare.

Care din variantele de raspuns prezinta corect scopuri ale managementului resurselor umane in intreprinderile din S.U.A.:

a)     1,2,3

b)     2,3,4

c)     2,4,5

d)     3,4,5

e)     1,2,5

ANS: D


290. Managementul strategic al resurselor umane in intreprinderile din S.U.A permite sa se rezolve numeroase sarcini, dintre care retinem:

a)     asigurarea organizatiei cu potentialul uman necesar in concordanta cu strategia ei;

b)     formarea mediului intern al organizatiei astfel ca prin cultura interorganizationala, orientarea valorilor, asigurarea cu prioritate a nevoilor sa se consolideze baza si conditiile care sa stimuleze reproducerea si realizarea potentialului uman in concordanta cu imperativele strategiei organizatiei;

c)     functionarea eficace a structurilor organizatorice a managementului organizatiei, implicit a managementului resurselor umane, cu accent pe asigurarea flexibilitatii structurilor organizatorice;

d)     urmareste sa scada capacitatea inovationala a potentialului uman al organizatiei;

e)     solutionarea contradictiilor in problemele de centralizare - descentralizare a managementului resurselor umane.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D


291. Practicile legate de angajare in intreprinderile din S.U.A se refera la urmatoarele aspecte:

a)     termenii si conditiile contractelor de munca trebuie sa aiba in vedere elementele care urmeaza a fi incluse in contractul de munca;

b)     clauzele de mobilitate, drept pe care nu poate sa-l invoce angajatorul si in baza caruia angajatul trebuie sa lucreze in orice locatie indicata de companie, fara insa ca angajatul sa fie impiedicat sa-si indeplineasca obligatiile prevazute in contract;

c)     proceduri privind promovarea si transferul in munca;

d)     asigurarea prezentei la serviciu urmareste sa se tina sub control intarzierile la serviciul si absenteismul;

e)     varsta si angajarea in munca necesita adoptarea de masuri care sa previna discriminarile pe criterii de varsta.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: B


292. Relatiile interpersonale in contextul japonez au la baza conceptul AMAE care semnifica:

a)     intreprinderea este considerata ca fiind un bun comun;

b)     stare specifica de dependenta si intrajutorare intre membrii unei colectivitati;

c)     lipsa intrajutorarii intre membrii unei colectivitati;

d)     intregul este suma partilor;

e)     capitalul este in serviciul muncii.

Ce semnifica conceptul AMAE in contextul japonez privind relatiile interpersonale?

ANS:B


293. Semnificatiile componentei culturii japoneze:

a)     comunitatea pedepseste pe cei care nu se integreaza in comunitate;

b)     rolul de baza al conducatorului de grup consta in a stinge conflictele care apar printre membrii grupului;

c)     relatiile interpersonale in contextul japonez presupun un anumit atasament emotional;

d)     considerarea intreprinderii ca fiind constituita din toti oamenii sai se manifesta ca o exigenta pentru reusita;

e)     particularitatile culturale nu fac din contextul japonez un unicat.

Care din variantele prezentate nu constituie semnificatie a componentei culturii japoneze?

ANS: E


294. Ca principale modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului japonez mentionam:

  1. formarea de carteluri pentru obtinerea de produse complexe la preturi competitive pe piata externa;
  2. reducerea capacitatilor de productie excedentare prin stimulente financiare si de alta natura;
  3. cresterea surplusului de forta de munca din anumite sectoare prin implicarea organelor guvernamentale in transferarea sa in companiile aflate in expansiune;
  4. selectia firmelor care este necesar sa supravietuiasca datorita importantei lor pentru economia nipona;
  5. finantarea unor activitati de cercetare dezvoltare;
  6. finantarea programelor de pregatire si reprofilare a muncitorilor.

Care din variantele de mai jos constituie modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului japonez:

a)     1,2,4,5,6

b)     1,3,4,5,6

c)     1,2,3,5,6

d)     1,2,3,4,5

e)     1,2,3,4,6

ANS: A


295. Ca principale modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului japonez mentionam:

a)     formarea de carteluri pentru obtinerea de produse complexe la preturi competitive pe piata externa;

b)     reducerea capacitatilor de productie excedentare prin stimulente financiare si de alta natura;

c)     cresterea surplusului de forta de munca din anumite sectoare prin implicarea organelor guvernamentale in transferarea sa in companiile aflate in expansiune;

d)     selectia firmelor care este necesar sa supravietuiasca datorita importantei lor pentru economia nipona;

e)     finantarea programelor de pregatire si reprofilare a muncitorilor.

Care din variantele prezentate nu constituie modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului japonez?

ANS: C


296. Fundamentarea si adoptarea deciziilor prin consens in managementul japonez reprezinta:

a)     modalitatea cea mai specifica si eficace de exercitare a managementului japonez;

b)     formularea propunerii decizionale;

c)     vehicularea si dezbaterea propunerii decizionale;

d)     aprobarea deciziei;

e)     filozofia managementului si culturii organizationale.

Care din variantele prezentate defineste fundamentarea si adoptarea deciziilor prin consens in managementul japonez?

ANS: A


297. Companiile comerciale japoneze:

  1. dispun de o puternica baza informationala referitoare la structura marilor grupuri economice si la particularitatile pietelor din intreaga lume;
  2. se constituie ca o baza solida in fundamentarea strategiilor firmelor japoneze;
  3. au ca obiect principal comer­cializarea produselor si serviciilor, produse realizate in Japonia pe piata interna sau internationala;
  4. au ca obiect principal comer­cializarea produselor si serviciilor numai pe piata interna;
  5. sunt foarte competitive, datorita, in principal, calitatii managementului practicat.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi caracteristice companiilor comerciale japoneze:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS: D


298. Companiile comerciale japoneze:

a)     dispun de o puternica baza informationala referitoare la structura marilor grupuri economice si la particularitatile pietelor din intreaga lume;

b)     se constituie ca o baza solida in fundamentarea strategiilor firmelor japoneze;

c)     au ca obiect principal comer­cializarea produselor si serviciilor, produse realizate in Japonia pe piata interna sau internationala;

d)     au ca obiect principal comer­cializarea produselor si serviciilor numai pe piata interna;

e)     sunt foarte competitive, datorita, in principal, calitatii managementului practicat.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica a companiilor comerciale japoneze?

ANS: D


299. In Japonia guvernul si agentiile sale detin un rol major. Sistemul de management la nivel national prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a)     elementele decizionale si organizatorice formale si informale sunt puse la punct si vizeaza elaborarea strategiei economice a Japoniei si coordonarea principalilor factori implicati in implementarea sa;

b)     intre guvern si centrele economice japoneze (Ministerul de Industrie si Comert International, Ministerul de Finante) are loc o intensa cooperare;

c)     fondul cultural japonez admite suprematia statului si considera ca numai statul poate depune eforturi pentru educarea si informarea privitoare la perspectivele si orientarile in economie;

d)     guvernul japonez considera intreprinderea privata ca instrument util si eficace pentru dezvoltarea economica a tarii si nu are dreptul sa publice liste cu industriile care trebuie sa dispara de pe scena economica;

e)     ca principale modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D


300. G. Hofstede caracterizeaza contextul japonez astfel:

a)     prin raportarea la distanta fata de putere, aceasta este spre mare;

b)     prin prisma controlului incertitudinii contextul japonez se caracterizeaza printr-un grad ridicat de intensitate;

c)     sub aspectul orientarii catre sine sau catre colectivul din care face parte domina manifestarea catre colectivism;

d)     din punctul de vedere al dimensiunii masculinitate/feminitate, societatea japoneza se caracterizeaza prin feminitate;

e)     din punctul de vedere al dimensiunii masculinitate/feminitate, societatea japoneza se caracterizeaza prin masculinitate.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D


301. Specificitatea nipona in organizarea structurala si in utilizarea eficienta a personalului se manifesta si rezulta din primatul acordat acestuia, dupa cum urmeaza:

a)     intreprinderea in Japonia este considerata ca fiind angajatii;

b)     filozofia managementului si culturii organizationale pe care se bazeaza organizarea structurala a intreprinderilor japoneze pleaca de la munca in echipa, in care predomina normele privind armonia si grupismul;

c)     executantii nu participa la solutionarea problemelor importante;

d)     unele principii de organizare structurala imprumutate din managementul american au fost adaptate la specificul cultural japonez;

e)     executantii nu participa la solutionarea problemelor importante;

f)      sistemul de inregistrare a sugestiilor influenteaza climatul organizational general din intreprinderile japoneze ceea ce este de natura sa dezvolte increderea si comunicarea intre departamente, precum si intre manageri si subordonati.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C


302. La baza strategiilor intreprinderilor japoneze sunt asezate urmatoarele principii fundamentale:

  1. preocuparea de supravietuire in perspectiva unei cresteri continue, fara sa se adapteze pretul la piata, ci de reducere permanenta a pretului si in felul acesta sa se faca presiuni asupra cresterii cererii, cu urmari favorabile asupra cresterii continue a activitatii productive desfasurate;
  2. extinderea si permanentizarea interesului pentru activitatile concurentilor;
  3. crearea si exploatarea maxima a unui avantaj concurential;
  4. preocuparea de supravietuire in perspectiva unei cresteri continue, prin cresterea permanenta a pretului;
  5. conceperea unei strategii financiare si a unei politici de personal in acord cu orientarea catre crestere si competitivitate.

Care din variantele de raspuns prezinta principiile fundamentale care stau la baza strategiilor intreprinderilor japoneze:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,2,4,5

ANS: D


303. Dezvoltarea intreprinderilor japoneze depinde in mare masura de capacitatea lor de adaptare la dinamismul schimbarilor ce sunt proprii mediului lor ambiant. In acest spirit, intreprinderile japoneze reusesc sa solutioneze o problema majora cu care se confrunta toate organizatiile din lume si anume aceea de:

a)     dezvoltarea personalitatii si carierei propriilor angajati;

b)     realizarea investitiilor pe termen scurt;

c)     a dezvolta propria conceptie despre motivatie si interese;

d)     de a impune obiectivele intreprinderii tututor angajatilor;

e)     armonizare a intereselor fiecarui component al intreprinderii cu interesele organizatiei in ansamblu.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: E


304. Managementul intreprinderilor japoneze porneste in principal de la urmatoarele premise si convingeri:

  1. succesul pe o piata in crestere rapida se masoara in principal prin ponderea de piata ocupata;
  2. investitiile trebuie sa urmeze, daca este posibil chiar sa preceada, cresterea pietei, indiferent care ar fi impactul pe termen scurt asupra profitului;
  3. reducerea capacitatii de productie excedentara;
  4. pretul este principalul instrument concurential pentru a cuceri sau a pastra o parte din piata, din care cauza el trebuie sa se bazeze pe costuri reduse;
  5. mediul european al afacerilor a influentat si influenteaza orientarile si atitudinile din domeniul managementului.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta premise si convingeri ale managementului intreprinderilor japoneze:

a)     1,2,4

b)     1,4,5

c)     1,3,5

d)     3,4,5

e)     1,3,4

ANS:A


305. In Japonia atat in literatura cat si in practica se considera ca una din cele mai importante investitii ale intreprinderii nipone o constituie:

a)     resursele materiale;

b)     resursele umane;

c)     resursele financiare;

d)     tehnologia;

e)     strategia pe termen mediu.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: B


306. In firmele japoneze scopurile managementului resurselor umane sunt:

  1. de natura organizationala (situate in mod traditional in centrul managementului resurselor umane si cu extinderi si asupra managementului general);
  2. scopuri economice;
  3. scopuri personale (de garantare a sigurantei locului de munca si de respectare a prevederilor stipulate in contractul individual de munca);
  4. scopuri sociale;
  5. scopuri economico – sociale.

Care din variantele de raspuns prezinta corect scopuri ale managementului resurselor umane in firmele japoneze:

a)     1,2,3

b)     1,3,5

c)     2,3,4

d)     2,3,5

e)     1,2,5

Ans: B


307. In viziunea japoneza elementele din care se constituie competentele sunt urmatoarele:

  1. motivele;
  2. trasaturile;
  3. conceptia despre sine;
  4. cunostinte de fond;
  5. comportamentele;
  6. aptitudini cognitive si comportamentale.

Care din variantele de mai jos prezinta in viziunea japoneza elementele din care se constituie competentele:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,2,4,5,6

d)     1,2,3,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS: E


308. In viziunea japoneza elementele din care se constituie competentele sunt urmatoarele:

a)     motivele si trasaturile;

b)     conceptia despre sine;

c)     cunostinte de fond;

d)     observatia;

e)     aptitudini cognitive si comportamentale.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D


309. Cerintele de baza ale integrarii noilor angajati in firmele japoneze sunt:

1.     mentinerea cooperarii;

2.     satisfacerea necesitatilor membrilor sau grupurilor care coopereaza;

3.     satisfacerea cerintelor socio-culturale ale unui grup sau ale unei societati;

4.     diversitatea rolurilor indeplinite de fiecare individ;

5.     aplicarea unor tehnici si mecanisme menite sa asigure integrarea.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta cerintele de baza ale integrarii noilor angajati in firmele japoneze:

a)     1,2

b)     4,5

c)     1,4

d)     3,4

e)     2,5

ANS: B


310. Cerintele de baza ale integrarii noilor angajati in firmele japoneze sunt:

1.     mentinerea cooperarii;

2.     satisfacerea necesitatilor membrilor sau grupurilor care coopereaza;

3.     satisfacerea cerintelor socio-culturale ale unui grup sau ale unei societati;

4.     diversitatea rolurilor indeplinite de fiecare individ;

5.     aplicarea unor tehnici si mecanisme menite sa asigure integrarea.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cerintele de baza ale integrarii noilor angajati in firmele japoneze:

a)     1,2,5

b)     1,2,3

c)     1,4,5

d)     3,4,5

e)     2,4,5

ANS:B


311. Problema integrarii noilor angajati in intreprinderea japoneza se realizeaza pe trei niveluri:

1.     nivelul structurii organizatorice;

2.     nivelul institutiilor;

3.     nivelul integrarii intregii societati;

4.     nivelul schemelor de comportament;

5.     nivelul de organizare a procesului.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cele trei niveluri de integrare a noilor angajati in intreprinderea japoneza?

a)     1,2,5

b)     1,2,3

c)     1,4,5

d)     2,3,4

e)     2,4,5

ANS:D


312. Problema integrarii noilor angajati in intreprinderea japoneza se realizeaza pe trei niveluri:

1.     nivelul structurii organizatorice;

2.     nivelul institutiilor;

3.     nivelul integrarii intregii societati;

4.     nivelul schemelor de comportament;

5.     nivelul de organizare a procesului.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta niveluri de integrare a noilor angajati in intreprinderea japoneza:

a)     1,2

b)     2,3

c)     2,4

d)     1,5

e)     2,5

ANS:D


313. In firmele japoneze se folosesc concomitent doua tipuri de evaluari:

  1. evaluarea formala care se realizeaza de doua ori pe an in perioadele anterioare acordarii bonusurilor sau primelor;
  2. evaluarea formala care se realizeaza la angajare;
  3. evaluarea formala care se realizeaza numai cu ocazia acordarii primelor;
  4. evaluarea si aprecierea in ordinea meritelor;
  5. evaluarea informala care se practica pe baza de experienta si intuitie de catre sefii ierarhici, in urma observatiilor si constatarilor cotidiene.

Care din variantele de raspuns prezinta cele doua tipuri de evaluari folosite concomitent in firmele japoneze:

a)     1,5

b)     1,4

c)     2,5

d)     3,5

e)     4,5

ANS: A


314. Sistemul de salarizare in firmele japoneze prezinta urmatoarele trasaturi specifice:

a)     vechimea in intreprinde reprezinta criteriul fundamental in stabilirea marimii salariilor, in incadrarea pe functii si in cazul promovarilor;

b)     primele reprezinta o forma suplimentara cu ajutorul carora sunt stimulati salariatii pentru performante bune;

c)     se constituie ca o categorie de venituri indirecte acordarea de imprumuturi cu dobanda redusa acordate de firme salariatilor sai;

d)     sistemul de pensionare prezinta particularitatea ca i se acorda pensionatului o prima speciala in marime de 50-60 salarii lunare;

e)     in ultimul deceniu insa, salariile in Japonia nu au crescut simtitor.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: E


315. Specialistii japonezi in teoria invatarii au formulat si conditiile de baza pentru a se oferi eficaciate procesului de instruire si anume:

  1. angajatii trebuie sa se simta motivati sa invete;
  2. trebuie stabilite standarde de performanta pentru angajatii care invata;
  3. angajatii care invata trebuie sa dispuna de indrumare;
  4. trebuie utilizate tehnici de instruire adecvate;
  5. dezvoltarea relatiilor de prietenie;
  6. activitatea de invatare trebuie sa ofere satisfactii celor care invata.

Precizati conditiile de baza, potrivit specialistilor japonezi, pentru a se oferi eficaciate procesului de instruire:

a)     1,2,3,4,5

b)     2,3,4,5,6

c)     1,3,4,5,6

d)     1,2,3,4,6

e)     1,2,3,5,6

ANS:D


316. Metoda rotatiei posturilor, ca modalitate principala de pregatire a personalului din intreprinderile japoneze, prezinta numeroase avantaje:

a)     pregatirea personalului nu este orientata spre specializare;

b)     cunoasterea temeinica si cuprinzatoare a intreprinderii;

c)     constituirea rezervei de cadre de conducere generaliste, cu o bogata experienta si larga perspectiva;

d)     dezvoltarea relatiilor de prietenie in cadrul intreprinderii, consolidarea grupurilor de lucru;

e)     extinderea actiunilor de experimentare a calitatilor personalului, ca baza a procesului de rotatie si promovare a salariatilor intreprinderii.

Care din variantele prezentate nu constituie un avantaj al metodei de rotatie a posturilor?

ANS: A


317. Metoda rotatiei posturilor, ca modalitate principala de pregatire a personalului din intreprinderile japoneze, prezinta numeroase avantaje:

  1. pregatirea personalului este orientata spre specializare;
  2. cunoasterea temeinica si cuprinzatoare a intreprinderii;
  3. constituirea rezervei de cadre de conducere generaliste, cu o bogata experienta si larga perspectiva;
  4. dezvoltarea relatiilor de prietenie in cadrul intreprinderii, consolidarea grupurilor de lucru;
  5. extinderea actiunilor de experimentare a calitatilor personalului, ca baza a procesului de rotatie si promovare a salariatilor intreprinderii.

Care din variantele de mai jos constituie avantaje ale metodei de rotatie a posturilor:

a)     2,3,4,5

b)     1,2,3,4

c)     1,2,4,5

d)     1,2,3,5

e)     1,3,4,5

ANS: A


318. Relatia management – sindicate in intreprinderea japoneza prezinta urmatoarele particularitati:

  1. organizarea sindicatelor nipone este centrata pe profesii si nu pe intreprindere;
  2. intre sindicat si management predomina dialogul cu ajutorul caruia se procedeaza la acorduri si previziuni referitoare la intreprindere;
  3. componenta esentiala a negocierilor o vizeaza salariile, discutiile au loc in luna mai, se desfasoara intre liderii sindicali si compartimentul personal, iar, in caz de necesitate intervine conducerea superioara a intreprinderii;
  4. demonstratiile sindicale au loc in pauzele de masa; se striga lozinci sau se defileaza pe culoare si pe caile de acces interioare cu pancarde de protest;
  5. de mentionat, in mod special, ca sindicatele au in permanenta in vedere interesele intreprinderii, pe termen lung, prin apelarea la acorduri rationale si eficiente privind salarizarea si conditiile de munca ale salariatilor.

Care din variantele de mai jos constituie particularitati ale relatiei management – sindicate in intreprinderea japoneza:

a)     1,2,3,4

b)     1,3,4,5

c)     1,2,4,5

d)     2,3,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: D


319. Relatia management – sindicate in intreprinderea japoneza prezinta urmatoarele particularitati:

  1. organizarea sindicatelor nipone este centrata pe profesii si nu pe intreprindere;
  2. intre sindicat si management predomina dialogul cu ajutorul caruia se procedeaza la acorduri si previziuni referitoare la intreprindere;
  3. componenta esentiala a negocierilor o vizeaza salariile, discutiile au loc in luna mai, se desfasoara intre liderii sindicali si compartimentul personal, iar, in caz de necesitate intervine conducerea superioara a intreprinderii;
  4. organizarea sindicatelor nipone este centrata pe intreprindere si nu pe profesii;
  5. demonstratiile sindicale au loc in pauzele de masa; se striga lozinci sau se defileaza pe culoare si pe caile de acces interioare cu pancarde de protest;
  6. de mentionat, in mod special, ca sindicatele au in permanenta in vedere interesele intreprinderii, pe termen lung, prin apelarea la acorduri rationale si eficiente privind salarizarea si conditiile de munca ale salariatilor.

Care din variante de mai jos constituie particularitati ale relatiei management – sindicate in intreprinderea japoneza:

a)     2,3,4,5,6

b)     1,2,3,4,5

c)     1,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,4,6

ANS: A


320. In conceptia manageriala nipona, managementul prezinta doua componente semnificative si anume:

  1. intretinerea manageriala a intreprinderii;
  2. perfectionarea manageriala;
  3. orientarea spre consumatori,
  4. executantii;
  5. standardele de munca.

Care sunt cele doua componente semnificative ale managementului in conceptia manageriala nipona:

a)     2,3

b)     3,4

c)     1,3

d)     1,2

e)     1,4

ANS:D


321. Atat oamenii de stiinta cat si managerii japonezi pledeaza ca in permanenta calitatea sa fie imbunatatita, pe baza unei succesiuni de activitati de ameliorare continua, proces cunoscut sub denumirea de:

a)     „spirala calitatii” in Kaizen;

b)     „Cercurile de calitate”;

c)     „cele 7 instrumente clasice”;

d)     „Noul Sapte”;

e)     Conceptul de „Gestiune a calitatii”.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS:A


322. Cartelul calitatii totale in Japonia reprezinta o miscare centrata pe perfectionarea performantei manageriale la toate nivelurile si vizeaza:

  1. asigurarea calitatii;
  2. cresterea costurilor;
  3. realizarea cotelor de productie;
  4. realizarea planurilor de livrare;
  5. dezvoltarea noilor produse;
  6. imbunatatirea productivitatii.

Care sunt principalele aspecte vizate de Cartelul calitatii totale in Japonia:

a)     1,2,3,4,5

b)     1,3,4,5,6

c)     2,3,4,5,6

d)     1,2,4,5,6

e)     1,2,3,5,6

ANS:B


323. In Japonia este considerata ca o parte componenta a metodei Kaizen, miscarea de:

a)     managementul calitatii totale;

b)     managementul decizional;

c)     managementul informational;

d)     managementul prin proiecte;

e)     managementul pe baza de produs.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: A


324. In gandirea managerial – japoneza, activitatea manageriala este divizata in doua:

  1. managementul serviciilor;
  2. managementul decizional;
  3. managementul Kaizen;
  4. managementul multifunctional;
  5. managementul  strategic.

Care sunt cele doua activitati manageriale in gandirea managerial – japoneza:

a)     1,5

b)     2,3

c)     2,4

d)     4,5

e)     1,2

ANS: E


325. Realitatea nipona pune probleme de patru categorii:

  1. probleme in care rationamentul este foarte simplu si prin aceasta neatractiv din punct de vedere al problematicii, in sine;
  2. rezolvarea problemelor nu detine un rol important;
  3. probleme care nu sunt de pura gandire, dar in legatura cu faptul ca datele sunt mai complexe, iar fiecare in parte neriguros definite, apare necesar ca managerul sa apeleze la rationamentul logic pe care sa-l impleteasca cu rationamentul probabilistic si chiar cu intuitia;
  4. probleme care sunt de competenta gandirii creatoare de tip managerial;
  5. probleme de perspicacitate manageriala.

Identificati cele patru categorii de probleme specifice realitatii nipone:

a)     1,2,3,4

b)     2,3,4,5

c)     1,3,4,5

d)     1,2,4,5

e)     1,2,3,5

ANS: C


326. Atat oamenii de stiinta cat si practicienii japonezi considera ca toate eforturile managementului pentru Kaizen se rezuma la:

a)     exigentele producatorilor;

b)     satisfactia clientului;

c)     rezultatele productiei;

d)     filozofia profitului;

e)     strategia servirii clientilor.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: B


327. In Kaizen, satisfactia clientului este masurata cu indicatori ca:

  1. programare;
  2. calitate;
  3. cost;
  4. productie;
  5. tehnologie.

Precizati indicatorii cu care este masurata satisfactia clientului potrivit conceptului Kaizen:

a)     1,2,3

b)     1,2,5

c)     2,3,5

d)     1,3,5

e)     2,3,4

ANS:A


328. In Japonia, imbunatatirea relatiilor cu furnizorii a devenit una din prioritatile de varf ale managementului orientat pe Kaizen, astfel:

a)     in teoria si practica managementului japonez al aprovizio­narii, una din functiile agentilor de cumparare consta in dezvoltarea criteriului de verificare a puterii relative a furnizorului sub aspectul pretului, cooperarii, calitatii, livrarii, tehnologiei si competitiei generale;

b)     firmele japoneze acorda si premii speciale pentru furnizori si distribuitori prin luarea in considerare a politicilor acestora si a sistemului lor de management, precum si a accentului pus pe asigurarea calitatii, costul controlului livrari, dezvoltarea tehnologiei, educatia, siguranta si controlul mediului;

c)     se obisnuieste ca producatorii si furnizorii japonezi sa formeze echipe comune care sa lucreze asupra dezvoltarii de noi produse, economisirea materialelor si conservarea energiei;

d)     mentalitatea „clientul ca ultim judecator al calitatii” asigura firmei japoneze orientarea catre satisfacerea exigentelor clientilor;

e)     relatiile cu furnizorii vizeaza, in principal, sistemul „exact la timp”, deoarece comenzile nu constau numai in calitate, dar si in livrari punctuale.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS:D


329. Kaizen este un termen managerial utilizat curent, care sintetizeaza:

a)     probleme care sunt de competenta gandirii creatoare de tip managerial;

b)     esenta managementului japonez si vizeaza perfectiunea continua a managementului si a activitatilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor;

c)     vizeaza perfectiunea continua a managementului si a activitatilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor;

d)     esenta managementului francez si vizeaza perfectiunea activitatilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor;

e)     esenta managementului nipon si care nu vizeaza perfectiunea continua a managementului si a activitatilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor.

Care din variantele prezentate constituie definitia conceptului Kaizen?

ANS:B


330. Cu toate ca investitiile in Japonia sunt apreciate de majoritatea occidentalilor, acestea nu sunt numeroase. In majoritatea cazurilor explicatiile date de catre occidentali sunt:

  1. „Japonia nu poate fi inchisa pe plan national sau international”;
  2. „Japonia este inchisa investitiilor straine”;
  3. „intreprinderile pot reusi pe piata doar in anumite situatii in functie de cresterea yenului”;
  4. „intreprinderile occidentale nu pot reusi in Japonia”;
  5. „Japonia favorizeaza patrunderea investitiilor doar in anumite perioade ale anului”.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cele mai importante explicatii date de catre occidentali cu privire la investitiile realizate in Japonia:

a)     1,5

b)     3,5

c)     1,3

d)     4,5

e)     2,4

ANS:E









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact