Management - test grila, grile
rezolvate
1. Cunostiintele stiintifice au
proprietatea de a se:
|
a.
|
acumula si multiplica necontenit
|
|
b.
|
acumula si perima
|
|
c.
|
acumula si dispersa
|
ANS: A
2. Definitia conform careia: " stiinta
este orice cunoastere care s-a maturizat suficient de mult pentru a putea fi
predata ca disciplina in invatamantul superior" ii apartine lui:
|
a.
|
Tadeusz Katorbinski
|
|
b.
|
Albert Einstein
|
|
c.
|
Hans Selye
|
ANS: A
3. Definitia conform careia: " stiinta
este incercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastre
senzoriale sa corespunda unui sistem de gandire uniform din punct de vedere
logic" ii apartine lui:
|
a.
|
Albert Einstein
|
|
b.
|
Tadeusz Katorbinski
|
|
c.
|
Hans Selye
|
ANS: A
4. Revolutia stiintifica se datoreaza
mai ales unor procese:
|
a.
|
externe ale stiintei
|
|
b.
|
diverse ale stiintei
|
|
c.
|
interne ale stiintei
|
ANS: C
5. In cadrul revolutiei stiintifice un
proces intern al stiintei il reprezinta "diferentierea", care poate fi definita
ca fiind:
|
a.
|
un proces de interconexiune intre
domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate,
de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii
|
|
b.
|
un proces de separare a unor domenii
dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine
statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii
|
|
c.
|
un proces bazat pe interconexiunile
dintre stiinte si consta in
imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora
in cercetarea obiectului altei stiinte
|
ANS: B
6. In cadrul revolutiei stiintifice un
proces intern al stiintei il reprezinta "integrarea", care poate fi definita ca
fiind:
|
a.
|
un proces de separare a unor domenii
dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine
statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii
|
|
b.
|
un proces bazat pe interconexiunile
dintre stiinte si consta in
imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora
in cercetarea obiectului altei stiinte
|
|
c.
|
un proces de interconexiune intre
domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate,
de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii
|
ANS: B
7. Impreuna cu principiile clasice
fundamentale, cum sunt: rationalitatea, eficienta, echilibrul-dezechilibrul,
concurenta etc., stiinta economica s-a imbogatit cu noi concepte si teorii cum
ar fi:
|
a.
|
teoria modelelor si teoria echitatii
|
|
b.
|
teoria jocurilor si teoria haosului
|
|
c.
|
teoria sistemelor si teoria justitiei
|
ANS: B
8. Un proces major in stiintele
economice il reprezinta cresterea aplicarii in cercetarea fenomenelor economice
a:
|
a.
|
microeconomiei
|
|
b.
|
macroeconomiei
|
|
c.
|
matematicii
|
ANS: C
9. Un proces de mare amploare in
stiintele economice il constituie promovarea cercetarilor:
|
a.
|
stiintifice si economice
|
|
b.
|
experimentale si complexe
|
|
c.
|
interdisciplinare si
multidisciplinare
|
ANS: C
10. Stiinta economica este marcata de o
puternica ambiguitate, osciland undeva intre:
|
a.
|
stiintele dure ale naturii si
stiintele exacte
|
|
b.
|
stiintele umane si stiintele exacte
|
|
c.
|
stiintele dure ale naturii si
stiintele umane
|
ANS: C
11. In marea lor majoritate, economistii
accepta transformarea stiintelor economice in:
|
a.
|
stiinte importante
|
|
b.
|
stiinte exacte
|
|
c.
|
stiinte diverse
|
ANS: B
12. Una dintre cele trei mari provocari
ale stiintei economice se refera la:
|
a.
|
asigurarea pentru lumea dezvoltata, a
tranzitiei de la cresterea economica mai accentuata, la o crestere economica
modica
|
|
b.
|
trecerea in cazul tarilor
ex-socialiste de la economia de piata la sistemul economiei planificate
centralizat
|
|
c.
|
asigurarea dezvoltareii economice si
obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mare
parte a lumii
|
ANS: C
13. Una dintre cele trei mari provocari
ale stiintei economice se refera la:
|
a.
|
asigurarea dezvoltarii economice si
obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mica
parte a lumii
|
|
b.
|
trecerea in cazul tarilor
ex-socialiste de la economia de piata la sistemul economiei planificate
centralizat
|
|
c.
|
asigurarea pentru lumea dezvoltata, a
tranzitiei de la cresterea economica modica, la o crestere economica mai
accentuata
|
ANS: C
14. Una dintre cele trei mari provocari
ale stiintei economice se refera la:
|
a.
|
asigurarea dezvoltarii economice si
obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mica
parte a lumii
|
|
b.
|
asigurarea pentru lumea dezvoltata, a
tranzitiei de la cresterea economica mai accentuata, la o crestere economica
modica
|
|
c.
|
trecerea in cazul tarilor
ex-socialiste de la sistemul economiei planificate centralizat la economia de
piata
|
ANS: C
15. Lucrarea de referinta in cercetarea
economica "Principia Oeconomica" in care se schiteaza o solutie originala pentru iesirea din impasul metodologic in
care se afla stiinta economica a fost scrisa de catre cercetatorul:
|
a.
|
Tudorel Postolache
|
|
b.
|
Anghel N. Rugina
|
|
c.
|
Nicolae N. Constantinescu
|
ANS: B
16. "Tabela de orientare pentru stiinta
economica" conform careia sunt cercetate simultan dezechilibrul si echilibrul
economic a fost elaborata de catre cercetatorul :
|
a.
|
Tudorel Postolache
|
|
b.
|
Nicolae N. Constantinescu
|
|
c.
|
Anghel N. Rugina
|
ANS: C
17. "Metoda integrala de cercetare a
vietii economice" a fost elaborata de catre cercetatorul roman:
|
a.
|
Tudorel Postolache
|
|
b.
|
Nicolae N. Constantinescu
|
|
c.
|
Anghel N. Rugina
|
ANS: B
18. "Metoda integrala de cercetare a
vietii economice" elaborata de catre savantul Nicolae N. Constantinescu include
si:
|
a.
|
modelarea economico- financiara
|
|
b.
|
modelarea economico-matematica
|
|
c.
|
modelarea economico-statistica
|
ANS: B
19. "Metoda integrala de cercetare a
vietii economice" include cerinta cunoasterii profunde continue a mecanismelor
care stau la baza:
|
a.
|
tuturor proceselor economice
|
|
b.
|
tuturor proceselor si fenomenelor
economice
|
|
c.
|
tuturor fenomenelor economice
|
ANS: B
20. "Metoda integrala de cercetare a
vietii economice" precizeaza in mod expres 636c28g , nevoia implinirii organice a
analizei cantitative cu:
|
a.
|
experienta si teoria
|
|
b.
|
analiza calitativa
|
|
c.
|
decizia si evaluarea
|
ANS: B
21. "Metoda integrala de cercetare a
vietii economice" presupune utilizarea unor procedee care trebuie sa serveasca,
in mod eficare, atat la cercetarea cantitativa cat si la cea calitativa a
procesului economic. Aceste procedee sunt:
|
a.
|
experimentale si empirice
|
|
b.
|
statistice si matematice
|
|
c.
|
simple si complexe
|
ANS: B
22. Macromodelul economiei romanesti de
tranzitie a fost elaborat de catre cercetatorul:
|
a.
|
Tudorel Postolache
|
|
b.
|
Emilian Dobrescu
|
|
c.
|
Anghel N. Rugina
|
ANS: B
23. Cunoasterea stiintifica poate fi usor
diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul formei":
|
a.
|
cercetarea stiintifica se
concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp
ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative
|
|
b.
|
cercetarea stiintifica este
organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase
si controlabile
|
|
c.
|
cercetarea stiintifica dispune de
criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se
bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)
|
ANS: A
24. Cunoasterea stiintifica poate fi usor
diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul metodei":
|
a.
|
cercetarea stiintifica este
organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase
si controlabile
|
|
b.
|
cercetarea stiintifica se
concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp
ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative
|
|
c.
|
cercetarea stiintifica dispune de
criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se
bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)
|
ANS: A
25. Cunoasterea stiintifica poate fi usor
diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul procedeelor de verificare a
ipotezelor":
|
a.
|
cercetarea stiintifica dispune de
criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se
bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)
|
|
b.
|
cercetarea stiintifica se concretizeaza
si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp ce cunoasterea
comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative
|
|
c.
|
cercetarea stiintifica este
organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase
si controlabile
|
ANS: A
26. Cunoasterea stiintifica poate fi usor
diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul limbajului":
|
a.
|
cercetarea stiintifica utilizeaza un
limbaj specializat superior in mare masura deosebit de limbajul obisnuit,
specific cunoasterii comune
|
|
b.
|
cercetarea stiintifica se
concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp
ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative
|
|
c.
|
cercetarea stiintifica este
organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase
si controlabile
|
ANS: A
27. Procesele de cunoastere empirica se
structureaza, in special, in :
|
a.
|
senzatii, perceptii si axiome
|
|
b.
|
senzatii, perceptii si reprezentari
|
|
c.
|
senzatii, perceptii si teorii
|
ANS: B
28. Cunoasterea stiintifica cere ca o
teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:
|
a.
|
sa aiba coerenta logica
|
|
b.
|
sa aiba coerenta legica
|
|
c.
|
sa aiba coerenta faptica
|
ANS: A
29. Cunoasterea stiintifica cere ca o
teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:
|
a.
|
sa fie deductibila
|
|
b.
|
sa fie aleatoare
|
|
c.
|
sa fie ireductibila
|
ANS: A
30. Cunoasterea stiintifica cere ca o
teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:
|
a.
|
sa fie saturata
|
|
b.
|
sa fie nesaturata
|
|
c.
|
sa fie complexa
|
ANS: A
31. Cunoasterea stiintifica cere ca o
teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:
|
a.
|
sa fie verificabila
|
|
b.
|
sa fie aplicabila
|
|
c.
|
sa fie importanta
|
ANS: A
32. Teoria economica indeplineste o serie
de functii, cum sunt:
|
a.
|
functia matematica
|
|
b.
|
functia statistica
|
|
c.
|
functia explicativa
|
ANS: C
33. Teoria economica indeplineste o serie
de functii, cum sunt:
|
a.
|
functia principala
|
|
b.
|
functia secundara
|
|
c.
|
functia predictiva
|
ANS: C
34. Teoria economica indeplineste o serie
de functii, cum sunt:
|
a.
|
functia principala
|
|
b.
|
functia matematica
|
|
c.
|
functia rezumativa
|
ANS: C
35. Procesul de solutionare a unei
probleme economice se realizeaza pe baza unui demers:
|
a.
|
critic - conex
|
|
b.
|
critic - valorizator
|
|
c.
|
critic - convex
|
ANS: B
36. Procesul de solutionare a unei
probleme economice se realizeaza pe baza unui demers:
|
a.
|
creator - aleator
|
|
b.
|
creator - constructiv
|
|
c.
|
creator - nedefinit
|
ANS: B
37. Lucrarile cu autoritate stiintifica,
de consacrare sunt:
|
a.
|
studiul stiintific, articolul
stiintific, referatul stiintific
|
|
b.
|
monografia, tratatul, enciclopediile
si dictionarele
|
|
c.
|
eseurile stiintifice, notele de
lectura, comentariile si recenziile
|
ANS: B
38. Lucrarile cu autoritate stiintifica,
de consacrare sunt:
|
a.
|
studiul stiintific, articolul
stiintific, referatul stiintific
|
|
b.
|
tratatul, manualul, manualele
universitare
|
|
c.
|
eseurile stiintifice, notele de
lectura, comentariile si recenziile
|
ANS: B
39. Lucrarile pre si postconsacrare,
vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi ipoteze si
directii de cercetare sunt:
|
a.
|
monografia, tratatul, enciclopediile
si dictionarele
|
|
b.
|
studiul stiintific, memoriul
stiintific, referatul stiintific
|
|
c.
|
eseurile stiintifice, teza de
doctorat si lucrarea de licenta
|
ANS: B
40. Lucrarile pre si postconsacrare,
vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi ipoteze si
directii de cercetare sunt:
|
a.
|
monografia, tratatul, enciclopediile
si dictionarele
|
|
b.
|
studiul stiintific, articolul
stiintific, referatul stiintific
|
|
c.
|
eseurile stiintifice, teza de
doctorat si lucrarea de licenta
|
ANS: B
41. Lucrarile de popularizare a
literaturii stiintifice sunt:
|
a.
|
monografia, tratatul, enciclopediile
si dictionarele
|
|
b.
|
eseurile stiintifice, teza de
doctorat si lucrarea de licenta
|
|
c.
|
studiul stiintific, memoriul
stiintific, referatul stiintific
|
ANS: B
42. Lucrarile de popularizare a
literaturii stiintifice sunt:
|
a.
|
monografia, tratatul, enciclopediile
si dictionarele
|
|
b.
|
notele de lectura, comentariile si
recenziile
|
|
c.
|
studiul stiintific, memoriul
stiintific, referatul stiintific
|
ANS: B
43. Cercetarea stiintifica fundamentala
|
a.
|
are ca scop principal acumularea de
noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor
observabile, fara sa aiba in vedere o
aplicatie deosebita sau specificata
|
|
b.
|
este o activitate de investigare
originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal
spre un scop sau obiectiv practic specific
|
|
c.
|
este o activitate sistematica in care
se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a
experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale,
produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau
imbunatatirea substantiala a celor deja existente
|
ANS: A
44. Cercetarea stiintifica aplicativa
|
a.
|
este o activitate de investigare
originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal
spre un scop sau obiectiv practic specific
|
|
b.
|
are ca scop principal acumularea de
noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor
observabile, fara sa aiba in vedere o
aplicatie deosebita sau specificata
|
|
c.
|
este o activitate sistematica in care
se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a
experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale,
produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau
imbunatatirea substantiala a celor deja existent
|
ANS: A
45. Cercetarea si dezvoltarea
|
a.
|
este o activitate sistematica in care
se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a
experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale,
produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau
imbunatatirea substantiala a celor deja existente
|
|
b.
|
are ca scop principal acumularea de
noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor
observabile, fara sa aiba in vedere o
aplicatie deosebita sau specificata
|
|
c.
|
este o activitate de investigare
originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal
spre un scop sau obiectiv practic specific
|
ANS: A
46. Unul dintre principiile generale ale
managementului cercetarii stiintifice este "Principiul managementului
participativ" care presupune:
|
a.
|
cumularea pregatirii, vocatiei si
chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o
buna remunerare, o buna cointeresare la rezultate
|
|
b.
|
luarea in considerare atat a
eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a
eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin
de la beneficiari
|
|
c.
|
cercetatorii pot sa influenteze, sa
determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii
fizice si al muncii intelectuale obisnuite
|
ANS: C
47. Unul dintre principiile generale ale
managementului cercetarii stiintifice este "Principiul motivarii cercetatorilor
si personalului auxiliar din cercetarea stiintifica" care presupune:
|
a.
|
cercetatorii pot sa influenteze, sa
determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii
fizice si al muncii intelectuale obisnuite
|
|
b.
|
luarea in considerare atat a
eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a
eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin
de la beneficiari
|
|
c.
|
cumularea pregatirii, vocatiei si
chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o
buna remunerare, o buna cointeresare la rezultate
|
ANS: C
48. Unul dintre principiile generale ale
managementului cercetarii stiintifice este "Principiul eficientei" care
presupune:
|
a.
|
cercetatorii pot sa influenteze, sa
determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii
fizice si al muncii intelectuale obisnuite
|
|
b.
|
cumularea pregatirii, vocatiei si
chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o buna
remunerare, o buna cointeresare la rezultate
|
|
c.
|
luarea in considerare atat a
eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a
eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin
de la beneficiari
|
ANS: C
49. Sistemul managementului in cercetarea
stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul
organizatoric":
|
a.
|
desemneaza totalitatea datelor,
existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea
obiectivelor de cercetare
|
|
b.
|
asigura conceperea si materializarea
unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare
stiintifica
|
|
c.
|
este alcatuit din doua categorii de
organizare: una formala si una informala
|
ANS: C
50. Sistemul managementului in cercetarea
stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul informational":
|
a.
|
este alcatuit din doua categorii de
organizare: una formala si una informala
|
|
b.
|
asigura conceperea si materializarea
unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare
stiintifica
|
|
c.
|
desemneaza totalitatea datelor,
existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea
obiectivelor de cercetare
|
ANS: C
51. Sistemul managementului in cercetarea
stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul decizional" :
|
a.
|
este alcatuit din doua categorii de
organizare: una formala si una informala
|
|
b.
|
desemneaza totalitatea datelor,
existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea
obiectivelor de cercetare
|
|
c.
|
asigura conceperea si materializarea
unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare
stiintifica
|
ANS: C
52. Sistemul managementului in cercetarea
stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul
metodelor si tehnicilor specifice de gestiune" :
|
a.
|
este alcatuit din doua categorii de
organizare: una formala si una informala
|
|
b.
|
desemneaza totalitatea datelor,
existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea
obiectivelor de cercetare
|
|
c.
|
are trei functii principale : asigurarea
suportului logistic; scientizarea muncii de management; perfectionarea
personalului de management si de executie
|
ANS: C
53. Fazele Kaufman - Köstler ale
procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :
|
a.
|
faza logica, faza intuitiva si faza
critica
|
|
b.
|
faza logica, faza intuitiva si faza
computerizata
|
|
c.
|
faza logica, faza intuitiva si faza
aleatoare
|
ANS: A
54. Fazele Moles ale procesului de creatie
in cercetarea stiintifica sunt :
|
a.
|
perceptia si documentarea, selectia
si incubarea, iluminarea si verificarea
|
|
b.
|
perceptia si documentarea, selectia
si incubarea, sinteza si publicarea
|
|
c.
|
perceptia si documentarea, selectia
si incubarea, stagnarea si verificarea
|
ANS: A
55. Fazele Osborn ale procesului de
creatie in cercetarea stiintifica sunt :
|
a.
|
Orientarea, pregatirea, analiza,
incubarea, evaluarea
|
|
b.
|
Orientarea, pregatirea, analiza,
incubarea, publicarea
|
|
c.
|
Orientarea, pregatirea, analiza,
incubarea, comunicarea
|
ANS: A
56. Fazele Steinbuch ale procesului de
creatie in cercetarea stiintifica sunt :
|
a.
|
Problematizarea, explorarea, latenta,
regresia euristica, elaborarea, elaborarea, canonizarea
|
|
b.
|
Problematizarea, explorarea, latenta,
regresia euristica, elaborarea, elaborarea, tipizarea
|
|
c.
|
Problematizarea, explorarea, latenta,
regresia euristica, elaborarea, elaborarea, conectarea
|
ANS: A
57. Fazele Wallas ale procesului de
creatie in cercetarea stiintifica sunt :
|
a.
|
Pregatirea, incubarea, iluminarea,
verificarea
|
|
b.
|
Pregatirea, incubarea, iluminarea,
publicarea
|
|
c.
|
Pregatirea, incubarea, iluminarea,
comunicarea
|
ANS: A
58. In ceea ce priveste structura
procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze,
una dintre acestea este "faza de pregatire" :
|
a.
|
se caracterizeaza printr-o stare de concentrare
a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei
|
|
b.
|
cuprinde operatiuni de debut, este o
faza esentiala, logica si obligatorie
|
|
c.
|
este o faza de inspiratie, cand ideea
solutiei apare brusc, simpla si evidenta
|
ANS: B
59. In ceea ce priveste structura
procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze,
una dintre acestea este " faza de incubare" :
|
a.
|
cuprinde operatiuni de debut, este o
faza esentiala, logica si obligatorie
|
|
b.
|
se caracterizeaza printr-o stare de
concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei
|
|
c.
|
este o faza de inspiratie, cand ideea
solutiei apare brusc, simpla si evidenta
|
ANS: B
60. In ceea ce priveste structura
procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze,
una dintre acestea este "faza de iluminare" :
|
a.
|
cuprinde operatiuni de debut, este o
faza esentiala, logica si obligatorie
|
|
b.
|
este o faza de inspiratie, cand ideea
solutiei apare brusc, simpla si evidenta
|
|
c.
|
se caracterizeaza printr-o stare de
concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei
|
ANS: B
61. In ceea ce priveste structura
procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze,
una dintre acestea este "faza de verificare" :
|
a.
|
cuprinde operatiuni de debut, este o
faza esentiala, logica si obligatorie
|
|
b.
|
are loc finalizarea actului creativ,
cand descoperirea, inventia sau inovatia inceteaza sa mai fie proprietatea
creatorului
|
|
c.
|
se caracterizeaza printr-o stare de
concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei
|
ANS: B
62. Etapele cercetarii stiintifice
economice sunt :
|
a.
|
alegerea temei de cercetare,
documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si
sustinerea publica a lucrarii stiintifice, valorificarea lucrarii stiintifice
|
|
b.
|
alegerea temei de cercetare,
documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si
sustinerea publica a lucrarii stiintifice, arhivarea lucrarii stiintifice
|
|
c.
|
alegerea temei de cercetare,
documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si
sustinerea publica a lucrarii stiintifice, predarea lucrarii stiintifice
|
ANS: A
63. In cercetarea stiintifica economica se
evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "alegerea temei de
cercetare" :
|
a.
|
cuprinde documentarea bibliografica,
documentarea directa si consultarea specialistilor
|
|
b.
|
se face intotdeauna din randul
problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut
|
|
c.
|
presupune analiza critica a
lucrarilor de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii
economice etc.
|
ANS: B
64. In cercetarea stiintifica economica se
evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "documentarea
(invatarea) stiintifica" :
|
a.
|
se face intotdeauna din randul
problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut
|
|
b.
|
cuprinde documentarea bibliografica,
documentarea directa si consultarea specialistilor
|
|
c.
|
presupune analiza critica a lucrarilor
de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii economice etc.
|
ANS: B
65. In cercetarea stiintifica economica se
evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "explicarea si
previzionarea fenomenului economic" :
|
a.
|
se face intotdeauna din randul
problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut
|
|
b.
|
presupune analiza critica a
lucrarilor de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii
economice etc.
|
|
c.
|
cuprinde documentarea bibliografica, documentarea
directa si consultarea specialistilor
|
ANS: B
66. In cercetarea stiintifica economica se
evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "redactarea si
sustinerea publica a lucrarii stiintifice" :
|
a.
|
se face intotdeauna din randul
problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut
|
|
b.
|
se refera exclusiv la procesul de
creatie stiintifica si fac obiectul elaborarii lucrarii de cercetare
stiintifica in orice domeniu al stiintei
|
|
c.
|
cuprinde documentarea bibliografica,
documentarea directa si consultarea specialistilor
|
ANS: B
67. In cercetarea stiintifica economica se
evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "valorificarea lucrarii stiintifice" :
|
a.
|
se face intotdeauna din randul
problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut
|
|
b.
|
aplicarea rezultatelor obtinute si
acordarea asistentei de specialitate, a consultatiilor necesare pentru
beneficiari si alti solicitanti
|
|
c.
|
cuprinde documentarea bibliografica,
documentarea directa si consultarea specialistilor
|
ANS: B
68. Echipa de cercetare trebuie sa
cuprinda cercetatori :
|
a.
|
cu experienta si tineri
|
|
b.
|
cu experienta si consacrati
|
|
c.
|
cu experienta si recunoscuti
|
ANS: A
69. Echipele de cercetare dau rezultate
bune daca membrii acestora sunt legati prin raporturi:
|
a.
|
de stima si prietenie
|
|
b.
|
de rudenie si prietenie
|
|
c.
|
de rudenie si colegialitate
|
ANS: A
70. Echipa de cercetare trebuie sa-si
fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti :
|
a.
|
membrii sai
|
|
b.
|
managerii
|
|
c.
|
cercetatorii
|
ANS: A
71. Stimularea membrilor echipei trebuie
sa includa individualizarea si semnarea partilor realizate individual sau in :
|
a.
|
echipa
|
|
b.
|
exterior
|
|
c.
|
colaborare
|
ANS: C
72. Cererea de informatii stiintifice
economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin
lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este
"stratul ambiental" :
|
a.
|
pentru procese geofizice, adica
pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice
|
|
b.
|
pentru activitatile umane legate de
transferul de energie si materii prime
|
|
c.
|
pentru evidenta populatiei, a
productiei si a altor procese economico-sociale
|
ANS: A
73. Cererea de informatii stiintifice
economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin
lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este
"stratul tehnologic" :
|
a.
|
pentru activitatile umane legate de
transferul de energie si materii prime
|
|
b.
|
pentru procese geofizice, adica
pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice
|
|
c.
|
pentru evidenta populatiei, a
productiei si a altor procese economico-sociale
|
ANS: A
74. Cererea de informatii stiintifice
economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin
lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este
"stratul demoeconomic" :
|
a.
|
pentru evidenta populatiei, a
productiei si a altor procese economico-sociale
|
|
b.
|
pentru procese geofizice, adica
pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice
|
|
c.
|
pentru activitatile umane legate de
transferul de energie si materii prime
|
ANS: A
75. Cererea de informatii stiintifice
economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin
lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este
"stratul sociopolitic" :
|
a.
|
pentru evidenta populatiei, a
productiei si a altor procese economico-sociale
|
|
b.
|
pentru procese psihologice si
biologice
|
|
c.
|
pentru activitatile umane legate de
transferul de energie si materii prime
|
ANS: A
76. Cererea de informatii stiintifice
economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin
lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este
"stratul individual" :
|
a.
|
pentru procese psihologice si
biologice
|
|
b.
|
pentru procese geofizice, adica
pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice
|
|
c.
|
pentru sistemele institutionale si
procesele sociale
|
ANS: A
77. Una dintre trasaturile speciale ale
ofertei de informatii stiintifice economice este :
|
a.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii
de munca specifice cercetatorilor
|
|
b.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat
|
|
c.
|
oferta de informatii stiintifice
economice se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste fiecare
generatie de specialisti
|
ANS: C
78. Una dintre trasaturile speciale ale
ofertei de informatii stiintifice economice este :
|
a.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste
fiecare generatie de specialisti
|
|
b.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat
|
|
c.
|
oferta de informatii stiintifice
economice depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de
munca specifice cercetatorilor
|
ANS: C
79. Una dintre trasaturile speciale ale
ofertei de informatii stiintifice economice este :
|
a.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste
fiecare generatie de specialisti
|
|
b.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii
de munca specifice cercetatorilor
|
|
c.
|
oferta de informatii stiintifice
economice este perisabila intr-un grad foarte ridicat
|
ANS: C
80. Una dintre trasaturile speciale ale
ofertei de informatii stiintifice economice este :
|
a.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii
de munca specifice cercetatorilor
|
|
b.
|
oferta de informatii stiintifice
economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat
|
|
c.
|
oferta de informatii stiintifice
economice se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica economica
|
ANS: C
81. In functie de gradul de originalitate
si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta
"documentele primare" :
|
a.
|
sunt documentele care cuprind
rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii
cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor
primare
|
|
b.
|
sunt documentele in care se cuprind
rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor
|
|
c.
|
sunt documentele care rezulta din
prelucrarea documentelor secundare si sunt - bibliografii, culegeri de
traduceri, sinteze de referate
|
ANS: B
82. In functie de gradul de originalitate
si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta
"documentele secundare" :
|
a.
|
sunt documentele in care se cuprind
rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale
cercetatorilor
|
|
b.
|
sunt documentele care cuprind
rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii
cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor
primare
|
|
c.
|
sunt inregistrari pe benzi, discuri,
imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de
amplificarea schimbului international de informare stiintifica
|
ANS: B
83. In functie de gradul de originalitate
si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta
"documentele tertiare" :
|
a.
|
sunt documentele in care se cuprind
rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale
cercetatorilor
|
|
b.
|
sunt documentele care rezulta din
prelucrarea documentelor secundare si sunt - bibliografii, culegeri de
traduceri, sinteze de referate
|
|
c.
|
sunt inregistrari pe benzi, discuri,
imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de
amplificarea schimbului international de informare stiintifica
|
ANS: B
84. In functie de gradul de originalitate
si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta
"microformatele" :
|
a.
|
sunt documentele in care se cuprind
rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale
cercetatorilor
|
|
b.
|
sunt inregistrari pe benzi, discuri,
imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de
amplificarea schimbului international de informare stiintifica
|
|
c.
|
sunt documentele care cuprind
rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii
cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor
primare
|
ANS: B
85. Una dintre cele patru etape ale
documentarii bibliografice o reprezinta "etapa informarii asupra surselor".
Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :
|
a.
|
fisa bibliografica, explorarea
globala a sursei si referatul documentelor
|
|
b.
|
toate sursele rezervate studiului
aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul
de idei
|
|
c.
|
reviste, bibliografii, liste de
semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.
|
ANS: C
86. Una dintre cele patru etape ale
documentarii bibliografice o reprezinta "etapa culegerii surselor".
Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :
|
a.
|
reviste, bibliografii, liste de
semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.
|
|
b.
|
toate sursele rezervate studiului
aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul
de idei
|
|
c.
|
fisa bibliografica, explorarea
globala a sursei si referatul documentelor
|
ANS: C
87. Una dintre cele patru etape ale
documentarii bibliografice o reprezinta "etapa studierii surselor".
Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :
|
a.
|
reviste, bibliografii, liste de
semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.
|
|
b.
|
fisa bibliografica, explorarea
globala a sursei si referatul documentelor
|
|
c.
|
toate sursele rezervate studiului
aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul
de idei
|
ANS: C
88. Una dintre cele patru etape ale
documentarii bibliografice o reprezinta "etapa utilizarii documentatiei
stiintifice". Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele
:
|
a.
|
reviste, bibliografii, liste de
semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.
|
|
b.
|
fisa bibliografica, explorarea globala
a sursei si referatul documentelor
|
|
c.
|
se distribuie intreaga informatie pe
parcursul tematicii lucrarii pentru a putea confrunta teoria economica cu
datele empirice, pentru sustinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze
|
ANS: C
89. Documentarea directa, la fel ca si
documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste
etape este "informarea asupra domeniului" :
|
a.
|
in care se circumscrie documentarea
directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a
dezvoltat fenomenul cercetat
|
|
b.
|
se refera la indicatorii cantitativi
si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative
ale fenomenului studiat
|
|
c.
|
se depun eforturi pentru sesizarea
semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de
indicatori, variabile care fac obiectul analizei
|
ANS: A
90. Documentarea directa, la fel ca si
documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste
etape este "culegerea datelor" :
|
a.
|
se refera la indicatorii cantitativi
si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative
ale fenomenului studiat
|
|
b.
|
in care se circumscrie documentarea
directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a
dezvoltat fenomenul cercetat
|
|
c.
|
se depun eforturi pentru sesizarea
semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de
indicatori, variabile care fac obiectul analizei
|
ANS: A
91. Documentarea directa, la fel ca si
documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste
etape este "studierea surselor" :
|
a.
|
se depun eforturi pentru sesizarea
semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de
indicatori, variabile care fac obiectul analizei
|
|
b.
|
in care se circumscrie documentarea
directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a
dezvoltat fenomenul cercetat
|
|
c.
|
se refera la indicatorii cantitativi
si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative
ale fenomenului studiat
|
ANS: A
92. Documentarea directa, la fel ca si
documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste
etape este "utilizarea datelor si informatiilor" :
|
a.
|
se are in vedere prelucrarea lor
sistematica pe componente si din perspectiva unei imagini sau idei de sinteza
|
|
b.
|
in care se circumscrie documentarea
directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a
dezvoltat fenomenul cercetat
|
|
c.
|
se refera la indicatorii cantitativi
si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative
ale fenomenului studiat
|
ANS: A
93. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "relevanta surselor" :
|
a.
|
trebuie sa satisfaca cerinta ca
diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima
|
|
b.
|
reprezinta respectarea termenului
dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare
statistica
|
|
c.
|
acestea trebuie sa satifaca pe deplin
nevoile utilizatorului
|
ANS: C
94. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "corectitudinea estimarii statistice" :
|
a.
|
acestea trebuie sa satifaca pe deplin
nevoile utilizatorului
|
|
b.
|
reprezinta respectarea termenului
dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare
statistica
|
|
c.
|
trebuie sa satisfaca cerinta conform
careia diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima
|
ANS: C
95. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "punctualitate" :
|
a.
|
acestea trebuie sa satifaca pe deplin
nevoile utilizatorului
|
|
b.
|
trebuie sa satisfaca cerinta ca
diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima
|
|
c.
|
reprezinta respectarea termenului
dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare
statistica
|
ANS: C
96. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "accesibilitatea si calitatea informatiilor" :
|
a.
|
presupune ca utilitatea datelor
statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica,
datele sunt comparabile in timp si spatiu
|
|
b.
|
se asigura numai atunci cand se
utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul
unor anchete organizate cu periodicitate diferite
|
|
c.
|
datele statistice sunt accesibile
utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate
|
ANS: C
97. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "compatibilitate" :
|
a.
|
datele statistice sunt accesibile
utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate
|
|
b.
|
se asigura numai atunci cand se
utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul
unor anchete organizate cu periodicitate diferite
|
|
c.
|
presupune ca utilitatea datelor
statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica,
datele sunt comparabile in timp si spatiu
|
ANS: C
98. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste
criterii se refera la "coerenta statistica" :
|
a.
|
datele statistice sunt accesibile
utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate
|
|
b.
|
presupune ca utilitatea datelor
statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica,
datele sunt comparabile in timp si spatiu
|
|
c.
|
se asigura numai atunci cand se
utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul
unor anchete organizate cu periodicitate diferite
|
ANS: C
99. Statistica verifica si asigura
calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii
se refera la "completudinea datelor" :
|
a.
|
datele statistice sunt accesibile
utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate
|
|
b.
|
presupune ca utilitatea datelor
statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica,
datele sunt comparabile in timp si spatiu
|
|
c.
|
acestea sunt disponibile pentru
domenii care raspund nevoilor si prioritatilor utilizatorilor
|
ANS: C
100. Documentarea realizata pe viu prin
contacte cu specialistii :
|
a.
|
se poate efectua pe intregul traseu
al cercetarii stiintifice, in toate etapele si fazele acesteia
|
|
b.
|
se poate efectua numai in etapa de
informare asupra domeniului
|
|
c.
|
se poate utiliza numai in etapa de
culegere a datelor
|
ANS: A
101. Cunoscand semnificatia urmatoarelor
notiuni
P1
= problema economica veche;
P2
= problema economica noua;
T.T.
= tentativa de teorie noua (pe baza de ipoteze noi);
EE
= eliminarea erorilor (prin demersuri manipulatorii)
Karl Popper propune o schema
metodologica:
|
a.
|
P1> T.T.> EE > P2
|
|
b.
|
P1> EE > T.T. > P2
|
|
c.
|
P1> T.T.> P2 > EE
|
ANS: A
102. Cunoasterea stiintifica consta in
stabilirea cauzelor producerii fenomenului economic.Relatia cauzala este o
legatura temporala, obiectiva intre doua procese sau fenomene si frecvent poate
imbraca forma unei "relatii de conditionare" :
|
a.
|
este o relatie conform careia
prezenta sau inlaturarea anumitor factori sunt indispensabile pentru
realizarea procesului, respectiv a efectului
|
|
b.
|
este o alta forma a legaturii
cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar
si reciproca este valabila
|
|
c.
|
este o alta forma a legaturii
cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar
reciproca nu este valabila
|
ANS: A
103. Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea
cauzelor producerii fenomenului economic.Relatia cauzala este o legatura
temporala, obiectiva intre doua procese sau fenomene si frecvent poate imbraca
forma unei "relatii de interdependenta" :
|
a.
|
este o alta forma a legaturii
cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar
si reciproca este valabila
|
|
b.
|
este o relatie conform careia
prezenta sau inlaturarea anumitor factori sunt indispensabile pentru
realizarea procesului, respectiv a efectului
|
|
c.
|
este o alta forma a legaturii
cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar
reciproca nu este valabila
|
ANS: A
104. Fenomenul economic este deosebit de
complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei
niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul macroeconomic" :
|
a.
|
nivel national si nivel international
|
|
b.
|
nivel de ramura, subramura si nivel
teritorial
|
|
c.
|
nivel de firma
|
ANS: A
105. Fenomenul economic este deosebit de
complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei
niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul mezoeconomic" :
|
a.
|
nivel de ramura, subramura si nivel
teritorial
|
|
b.
|
nivel national si nivel international
|
|
c.
|
nivel de firma
|
ANS: A
106. Fenomenul economic este deosebit de
complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei
niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul microeconomic" :
|
a.
|
nivel de firma
|
|
b.
|
nivel national si nivel international
|
|
c.
|
nivel de ramura, subramura si nivel
teritorial
|
ANS: A
107. Fenomenul economic, in functie de nevoile
analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati naturale" :
|
a.
|
corespunzatoare proprietatilor,
caracteristicilor sau insusirilor fizico-naturale ale componentelor sau
elementelor pentru care se cerceteaza
|
|
b.
|
utilizate ori de cate ori volumul
unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un
element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii
activitati
|
|
c.
|
se utilizeaza prin exprimarea unei
activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea
unei productii (activitati)
|
ANS: A
108. Fenomenul economic, in functie de nevoile
analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati natural conventionale" :
|
a.
|
utilizate ori de cate ori volumul
unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un
element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii
activitati
|
|
b.
|
corespunzatoare proprietatilor,
caracteristicilor sau insusirilor fizico-naturale ale componentelor sau elementelor
pentru care se cerceteaza
|
|
c.
|
se utilizeaza prin exprimarea unei
activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea
unei productii (activitati)
|
ANS: A
109. Fenomenul economic, in functie de nevoile
analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati de timp de munca (ore)" :
|
a.
|
imarea unei activitati diferite,
neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii
(activitati)
|
|
b.
|
utilizate ori de cate ori volumul
unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un
element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii
activitati
|
|
c.
|
se utilizeaza frecvent prin
convertirea productiei fizice de diferite dimensiuni si calitati, cu ajutorul
preturilor, in valori, in volum valoric al productiei
|
ANS: A
110. Fenomenul economic, in functie de nevoile
analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati valorice (banesti)" :
|
a.
|
se utilizeaza frecvent prin
convertirea productiei fizice de diferite dimensiuni si calitati, cu ajutorul
preturilor, in valori, in volum valoric al productiei
|
|
b.
|
utilizate ori de cate ori volumul
unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un
element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii
activitati
|
|
c.
|
se utilizeaza prin exprimarea unei
activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea
unei productii (activitati)
|
ANS: A
111. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor
economice se utilizeaza "Procedeul diviziunii si descompunerii rezultatelor" :
|
a.
|
este o metoda de prelucrare cu
ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene
de unitati
|
|
b.
|
deschide perspectiva aprofundarii
masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai productiei,
ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a capitalului fix
|
|
c.
|
conditia esentiala a comparatiei este
sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen,
unitatea de masura sa fie adecvata si unica
|
ANS: B
112. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor
economice se utilizeaza "Procedeul de grupare" :
|
a.
|
deschide perspectiva aprofundarii
masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai
productiei, ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a
capitalului fix
|
|
b.
|
este o metoda de prelucrare cu
ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene
de unitati
|
|
c.
|
conditia esentiala a comparatiei este
sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen, unitatea
de masura sa fie adecvata si unica
|
ANS: B
113. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor
economice se utilizeaza "Procedeul comparatiei" :
|
a.
|
deschide perspectiva aprofundarii
masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai
productiei, ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a
capitalului fix
|
|
b.
|
conditia esentiala a comparatiei este
sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen,
unitatea de masura sa fie adecvata si unica
|
|
c.
|
este o metoda de prelucrare cu
ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene
de unitati
|
ANS: B
114. In functie de nivelul de abstractizare si
generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre
acestea este "Modelul imitativ al realitatii" :
|
a.
|
are un grad superior de
abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de
mecanismele interne ale sistemului cercetat
|
|
b.
|
se poate realiza in stadiu initial,
de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice
|
|
c.
|
marcheaza un nivel si mai inalt de
abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului
studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie
logica-matematica
|
ANS: B
115. In functie de nivelul de abstractizare si
generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre
acestea este "Modelul de tip index" :
|
a.
|
se poate realiza in stadiu initial,
de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice
|
|
b.
|
are un grad superior de
abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de
mecanismele interne ale sistemului cercetat
|
|
c.
|
marcheaza un nivel si mai inalt de
abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului
studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie
logica-matematica
|
ANS: B
116. In functie de nivelul de abstractizare si
generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre
acestea este "Modelul simbol" :
|
a.
|
se poate realiza in stadiu initial,
de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice
|
|
b.
|
marcheaza un nivel si mai inalt de
abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului
studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie
logica-matematica
|
|
c.
|
are un grad superior de
abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de
mecanismele interne ale sistemului cercetat
|
ANS: B
117. In functie de nivelul de abstractizare si
generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre
acestea este "Modelul cibernetic" :
|
a.
|
se poate realiza in stadiu initial,
de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice
|
|
b.
|
include gradul cel mai inalt de
abstractizare, el se intemeiaza pe un sistem cu conexiune inversa
|
|
c.
|
are un grad superior de
abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de
mecanismele interne ale sistemului cercetat
|
ANS: B
118. Verificarea ipotezelor este un proces
laborios. Unul dintre procedeele de verificare este "Procedeul empiric" :
|
a.
|
cel care vizeaza verificarea
concordantei (compatibilitatii) logice a ipotezei cu celelalte componente ale
teoriei
|
|
b.
|
cel care vizeaza compararea ipotezei
cu celelalte componente ale teoriei
|
|
c.
|
cel care vizeaza confruntarea
ipotezelor cu faptele empirice
|
ANS: C
119. Verificarea ipotezelor este un proces
laborios. Unul dintre procedeele de verificare este "Procedeul teoretic" :
|
a.
|
cel care vizeaza confruntarea
ipotezelor cu faptele empirice
|
|
b.
|
cel care vizeaza culegerea
sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza
teoretica
|
|
c.
|
cel care vizeaza verificarea
concordantei (compatibilitatii) logice a ipotezei cu celelalte componente ale
teoriei
|
ANS: C
120. Unul dintre procedeele empirice de
verificare a ipotezelor este "observarea naturala" :
|
a.
|
culegerea sistematica a datelor si
faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica
|
|
b.
|
incercarea de a constrange realitatea
pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la
care s-a pornit
|
|
c.
|
realizata pe baza experientei
cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele
economice
|
ANS: C
121. Unul dintre procedeele empirice de
verificare a ipotezelor este "observarea stiintifica" :
|
a.
|
realizata pe baza experientei
cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele
economice
|
|
b.
|
incercarea de a constrange realitatea
pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la
care s-a pornit
|
|
c.
|
culegerea sistematica a datelor si
faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica
|
ANS: C
122. Unul dintre procedeele empirice de
verificare a ipotezelor este "experimentul stiintific" :
|
a.
|
realizata pe baza experientei
cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele
economice
|
|
b.
|
culegerea sistematica a datelor si
faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica
|
|
c.
|
incercarea de a constrange realitatea
pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la
care s-a pornit
|
ANS: C
123. Unul dintre procedeele teoretice de
verificare a ipotezelor este"procedeul intrateoretic" :
|
a.
|
cel care vizeaza compararea
ipotezelor din stiinta economica sau un domeniu al acesteia cu teoriile din
alte stiinte invecinate
|
|
b.
|
cel care vizeaza culegerea
sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza
teoretica
|
|
c.
|
cel care vizeaza compararea ipotezei
cu celelalte componente ale teoriei
|
ANS: C
124. Unul dintre procedeele teoretice de
verificare a ipotezelor este"procedeul interteoretic" :
|
a.
|
cel care vizeaza compararea ipotezei
cu celelalte componente ale teoriei
|
|
b.
|
cel care vizeaza culegerea
sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza
teoretica
|
|
c.
|
cel care vizeaza compararea
ipotezelor din stiinta economica sau un domeniu al acesteia cu teoriile din
alte stiinte invecinate
|
ANS: C
125. Previziunea inseamna:
|
a.
|
a cunoaste dinainte, a anticipa
|
|
b.
|
anticiparea aparitiei si evolutiei
unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si
a situatiei prezente
|
|
c.
|
stabilirea evolutiei viitoare, in
domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o
cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate
|
ANS: B
126. Prognoza semnifica:
|
a.
|
anticiparea aparitiei si evolutiei
unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si
a situatiei prezente
|
|
b.
|
a cunoaste dinainte, a anticipa
|
|
c.
|
stabilirea evolutiei viitoare, in
domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o
cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate
|
ANS: B
127. Predictia constituie:
|
a.
|
anticiparea aparitiei si evolutiei
unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si
a situatiei prezente
|
|
b.
|
stabilirea evolutiei viitoare, in
domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o
cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate
|
|
c.
|
a cunoaste dinainte, a anticipa
|
ANS: B
128. Proiectia este:
|
a.
|
studiul evolutiei viitorului, pornind
de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile
actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea
formata despre viitor
|
|
b.
|
o previziune sub forma cantitativa,
fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla
prelungire a tendintelor din trecut
|
|
c.
|
o previziune bazata numai pe
reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o
analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor
|
ANS: B
129. Prospectiva constituie:
|
a.
|
o previziune sub forma cantitativa,
fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla
prelungire a tendintelor din trecut
|
|
b.
|
studiul evolutiei viitorului, pornind
de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile
actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea
formata despre viitor
|
|
c.
|
o previziune bazata numai pe
reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o
analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor
|
ANS: B
130. Prognostica este:
|
a.
|
o previziune sub forma cantitativa,
fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla
prelungire a tendintelor din trecut
|
|
b.
|
o previziune bazata numai pe
reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o
analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor
|
|
c.
|
studiul evolutiei viitorului, pornind
de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile
actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea
formata despre viitor
|
ANS: B
131. In stabilirea unei tipologii a
cercetarilor prospective s-a pornit de la "atitudinea fata de obiectul
cercetarii" in care :
|
a.
|
se impune optiunea intre tratarea
intuitiva si tratarea teoretica
|
|
b.
|
trebuie facuta optiunea intre
abordarea explorativa si cea normativa
|
|
c.
|
trebuie facuta obtiunea intre
abordarea morfologica si cea sintetica
|
ANS: B
132. In stabilirea unei tipologii a
cercetarilor prospective s-a pornit de la "modurile de cunoastere a
obiectului cercetarii previzionale" in care :
|
a.
|
trebuie facuta optiunea intre
abordarea explorativa si cea normativa
|
|
b.
|
se impune optiunea intre tratarea
intuitiva si tratarea teoretica
|
|
c.
|
trebuie facuta obtiunea intre
abordarea morfologica si cea sintetica
|
ANS: B
133. In stabilirea unei tipologii a
cercetarilor prospective s-a pornit de la "metodele de investigare
previzionala propriu-zisa" in care :
|
a.
|
trebuie facuta optiunea intre
abordarea explorativa si cea normativa
|
|
b.
|
trebuie facuta obtiunea intre
abordarea morfologica si cea sintetica
|
|
c.
|
se impune optiunea intre tratarea
intuitiva si tratarea teoretica
|
ANS: B
134. Una dintre principalele metode utilizate
in prezent in activitatea previzionala este "Metoda extrapolarii" :
|
a.
|
consta in descompunerea pe elemente
de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor
individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai
multi viitori posibili
|
|
b.
|
consta in constituirea unor secvente
logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua
nastere, pas cu pas, viitorul
|
|
c.
|
se bazeaza pe ipoteza ca evolutia
viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi
ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii
determinanti ai acestuia
|
ANS: C
135. Una dintre principalele metode utilizate
in prezent in activitatea previzionala este "Metoda morfologica " :
|
a.
|
se bazeaza pe ipoteza ca evolutia
viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi
ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii
determinanti ai acestuia
|
|
b.
|
consta in constituirea unor secvente
logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua
nastere, pas cu pas, viitorul
|
|
c.
|
consta in descompunerea pe elemente
de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor
individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai
multi viitori posibili
|
ANS: C
136. Una dintre principalele metode utilizate
in prezent in activitatea previzionala este "Metoda scenariilor" :
|
a.
|
se bazeaza pe ipoteza ca evolutia
viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi
ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii
determinanti ai acestuia
|
|
b.
|
consta in descompunerea pe elemente
de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor
individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai
multi viitori posibili
|
|
c.
|
consta in constituirea unor secvente
logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua
nastere, pas cu pas, viitorul
|
ANS: C
137. Una dintre principalele metode utilizate
in prezent in activitatea previzionala este "Metoda arborilor de pertinenta (de
posibilitati)" :
|
a.
|
se bazeaza pe ipoteza ca evolutia
viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi
ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii
determinanti ai acestuia
|
|
b.
|
se utilizeaza, de regula, in cazul
unor procese complexe, in care sunt integrate si functioneaza mai multe
procese ce depind unele de altele
|
|
c.
|
pune accentul pe obiectivele urmarite
si pe ierarhizarea lor in cadrul unei analize complexe, urmarind
identificarea cailor de atingere a obiectivelor propuse
|
ANS: C
138. Una dintre principalele metode utilizate
in prezent in activitatea previzionala este "Analiza pragurilor de
discontinuitate " :
|
a.
|
se bazeaza pe ipoteza ca evolutia
viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi
ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii
determinanti ai acestuia
|
|
b.
|
pune accentul pe obiectivele urmarite
si pe ierarhizarea lor in cadrul unei analize complexe, urmarind
identificarea cailor de atingere a obiectivelor propuse
|
|
c.
|
se utilizeaza, de regula, in cazul
unor procese complexe, in care sunt integrate si functioneaza mai multe
procese ce depind unele de altele
|
ANS: C
139. Definitia conform careia "economia este
stiinta legilor productiei, distributiei si consumului bogatiilor" ii apartine
lui:
|
a.
|
Jean Baptist Say
|
|
b.
|
Albert Einstein
|
|
c.
|
Tadeusz Katorbinski
|
ANS: A
140. Una dintre regulile de aur ale cercetarii
stiintifice moderne se refera la:
|
a.
|
incompatibilitatea legilor gandirii
cu legile naturii
|
|
b.
|
compatibilitatea legilor gandirii cu
legile umane
|
|
c.
|
compatibilitatea legilor gandirii cu
legile naturii
|
ANS: C
141. In cadrul cunoasterii empirice:
|
a.
|
se realizeaza patrunderea in esenta
proceselor si fenomenelor economice
|
|
b.
|
metodele specifice de reflectare sunt
observatia si descrierea
|
|
c.
|
se identifica legaturile interne, a
cauzelor si mecanismelor lor de existenta, a legilor care guverneaza
|
ANS: B
142. In cadrul cunoasterii teoretice:
|
a.
|
metodele specifice de reflectare sunt
observatia si descrierea
|
|
b.
|
se identifica legaturile interne, a
cauzelor si mecanismelor lor de existenta, a legilor care guverneaza
|
|
c.
|
procesele de cunoastere empirica se
structureaza, in special, in senzatii, perceptii si reprezentari
|
ANS: B
143. In cadrul cunoasterii teoretice:
|
a.
|
metodele specifice de reflectare sunt
observatia si descrierea
|
|
b.
|
se realizeaza patrunderea in esenta
proceselor si fenomenelor economice
|
|
c.
|
procesele de cunoastere empirica se
structureaza, in special, in senzatii, perceptii si reprezentari
|
ANS: B
144. Una dintre principalele particularitati
ale fenomenelor economice este urmatoarea:
|
a.
|
fenomenele economice nu se
interfereaza niciodata cu celelalte tipuri de fenomene sociale, noneconomice
|
|
b.
|
fenomenele economice nu se asociaza
niciodata cu celelalte tipuri de fenomene sociale, noneconomice
|
|
c.
|
fenomenele economice se interfereaza
si se asociaza cu celelalte tipuri de fenomene sociale, noneconomice
|
ANS: C
145. Una dintre principalele particularitati
ale fenomenelor economice este urmatoarea:
|
a.
|
fenomenele economice se nasc si
evolueaza diferit se inregistreaza o serie de influente care variaza numai in
plan spatial
|
|
b.
|
fenomenele economice se nasc si
evolueaza diferit, inregistreaza o serie de influente care variaza numai in
plan temporal
|
|
c.
|
fenomenele economice se nasc si
evolueaza diferit se inregistreaza o serie de influente care variaza atat in
plan spatial cat si in plan temporal
|
ANS: C
146. Principiul metodologic fundamental al
cercetarii stiintifice denumit si "Principiul indoielii" a fost formulat de
catre:
|
a.
|
Jean Baptist Say
|
|
b.
|
Descartes
|
|
c.
|
Albert Einstein
|
ANS: B
147. Unul dintre obiectivele majore ale
documentarii stiintifice il reprezinta "documentarea (invatarea) bibliografica"
in cadrul careia:
|
a.
|
se pot consulta atat specialisti din
teorie cat si din practica
|
|
b.
|
se realizeaza sub forma culegerii de
date statistice si alte informatii
|
|
c.
|
incepe consultarea literaturii
economice de specialitate
|
ANS: C
148. Unul dintre obiectivele majore ale
documentarii stiintifice il reprezinta "documentarea directa" in cadrul careia:
|
a.
|
se pot consulta atat specialisti din
teorie cat si din practica
|
|
b.
|
incepe consultarea literaturii
economice de specialitate
|
|
c.
|
se realizeaza sub forma culegerii de
date statistice si alte informatii
|
ANS: C
149. Unul dintre obiectivele majore ale
documentarii stiintifice il reprezinta "consultarea specialistilor" in cadrul
careia:
|
a.
|
se realizeaza sub forma culegerii de
date statistice si alte informatii
|
|
b.
|
incepe consultarea literaturii
economice de specialitate
|
|
c.
|
se pot consulta atat specialisti din
teorie cat si din practica
|
ANS: C
150. Proiectarea temei de cercetare cuprinde
trei operatiuni, una dintre acestea este "elaborarea schitei proiectului de
cercetare" :
|
a.
|
se realizeaza, de regula, dupa
terminarea documentarii bibliografice si dupa o prima formulare a ipotezelor
|
|
b.
|
incepe imediat dupa alegerea temei de
cercetare stiintifica
|
|
c.
|
cuprinde argumentele teoretice si
practice, economice si social-politice pentru fundamentarea concluziilor si a
solutiilor
|
ANS: B
151. Proiectarea temei de cercetare cuprinde
trei operatiuni, una dintre acestea este "elaborarea proiectului temei de
cercetare" :
|
a.
|
incepe imediat dupa alegerea temei de
cercetare stiintifica
|
|
b.
|
se realizeaza, de regula, dupa
terminarea documentarii bibliografice si dupa o prima formulare a ipotezelor
|
|
c.
|
cuprinde argumentele teoretice si
practice, economice si social-politice pentru fundamentarea concluziilor si a
solutiilor
|
ANS: B
152. Proiectarea temei de cercetare cuprinde
trei operatiuni, una dintre acestea este "elaborarea planului preliminar al
structurii lucrarii" :
|
a.
|
se realizeaza, de regula, dupa
terminarea documentarii bibliografice si dupa o prima formulare a ipotezelor
|
|
b.
|
cuprinde argumentele teoretice si
practice, economice si social-politice pentru fundamentarea concluziilor si a
solutiilor
|
|
c.
|
incepe imediat dupa alegerea temei de
cercetare stiintifica
|
ANS: B
153. Organizarea cercetarii in echipa are
prezinta urmatorul avantaj:
|
a.
|
disciplina de echipa, care nu poate
fi in nici un fel ignorata
|
|
b.
|
permite scurtarea timpului de
elaborare a unei cercetari
|
|
c.
|
restrangerea initiativei si
capacitatii de creatie a cercetatorului membru al echipei de cercetare
|
ANS: B
154. Organizarea cercetarii in echipa are
prezinta urmatorul avantaj:
|
a.
|
disciplina de echipa, care nu poate
fi in nici un fel ignorata
|
|
b.
|
permite formarea mai rapida a
tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii acestora
|
|
c.
|
restrangerea initiativei si
capacitatii de creatie a cercetatorului membru al echipei de cercetare
|
ANS: B
155. Organizarea cercetarii in echipa are
prezinta urmatorul avantaj:
|
a.
|
disciplina de echipa, care nu poate
fi in nici un fel ignorata
|
|
b.
|
se asigura un larg schimb de opinii,
ceea ce evita concluzii si solutii unilaterale
|
|
c.
|
restrangerea initiativei si
capacitatii de creatie a cercetatorului membru al echipei de cercetare
|
ANS: B
156. Organizarea cercetarii in echipa are
prezinta urmatorul dezavantaj:
|
a.
|
permite scurtarea timpului de
elaborare a unei cercetari
|
|
b.
|
disciplina de echipa, care nu poate
fi in nici un fel ignorata
|
|
c.
|
permite formarea mai rapida a
tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii acestora
|
ANS: B
157. Organizarea cercetarii in echipa are
prezinta urmatorul dezavantaj:
|
a.
|
permite scurtarea timpului de
elaborare a unei cercetari
|
|
b.
|
restrangerea initiativei si
capacitatii de creatie a cercetatorului membru al echipei de cercetare
|
|
c.
|
permite formarea mai rapida a
tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii acestora
|
ANS: B
158. Continutul complex al documentarii
stiintifice cuprinde etapa de "informarea asupra surselor":
|
a.
|
cuprinde identificarea surselor
existente pentru tema de cercetare
|
|
b.
|
include obtinerea (procurarea)
surselor
|
|
c.
|
include consemnarea sistematizata a
informatiilor unei surse ca baza de comparatie si confruntare cu alte surse
|
ANS: A
159. Continutul complex al documentarii
stiintifice cuprinde etapa de "culegerea
surselor":
|
a.
|
include obtinerea (procurarea)
surselor
|
|
b.
|
cuprinde identificarea surselor
existente pentru tema de cercetare
|
|
c.
|
include consemnarea sistematizata a
informatiilor unei surse ca baza de comparatie si confruntare cu alte surse
|
ANS: A
160. Continutul complex al documentarii
stiintifice cuprinde etapa de "studierea
surselor":
|
a.
|
este etapa de invatare cu cel mai
intens consum intelectual si cu cel mai mare consum de timp
|
|
b.
|
include obtinerea (procurarea)
surselor
|
|
c.
|
include identificarea surselor
existente pentru tema de cercetare
|
ANS: A
161. Continutul complex al documentarii
stiintifice cuprinde etapa de "utilizarea surselor":
|
a.
|
include consemnarea sistematizata a
informatiilor unei surse ca baza de comparatie si confruntare cu alte surse
|
|
b.
|
include obtinerea (procurarea)
surselor
|
|
c.
|
include identificarea surselor
existente pentru tema de cercetare
|
ANS: A
162. Progresul cunoasterii stiintifice se
realizeaza prin parcurgerea succesiva a patru faze. Faza intai se refera la:
|
a.
|
noile date ale practicii observate
genereaza noi ipoteze plauzibile
|
|
b.
|
noi fapte empirice experimentale
intra in dezacord cu situatia de plecare a cercetarii stiintifice (teoria)
|
|
c.
|
verificarea masurii in care din
asocierea cunoasterii stiintifice anterioare cu noile ipoteze plauzibile
rezulta solutii valabile
|
ANS: B
163. Progresul cunoasterii stiintifice se
realizeaza prin parcurgerea succesiva a patru faze. Faza a doua se refera la:
|
a.
|
noi fapte empirice experimentale
intra in dezacord cu situatia de plecare a cercetarii stiintifice (teoria)
|
|
b.
|
noile date ale practicii observate
genereaza noi ipoteze plauzibile
|
|
c.
|
verificarea masurii in care din
asocierea cunoasterii stiintifice anterioare cu noile ipoteze plauzibile
rezulta solutii valabile
|
ANS: B
164. Progresul cunoasterii stiintifice se
realizeaza prin parcurgerea succesiva a patru faze. Faza a treia se refera la:
|
a.
|
noile date ale practicii observate
genereaza noi ipoteze plauzibile
|
|
b.
|
verificarea masurii in care din asocierea
cunoasterii stiintifice anterioare cu noile ipoteze plauzibile rezulta
solutii valabile
|
|
c.
|
noi fapte empirice experimentale
intra in dezacord cu situatia de plecare a cercetarii stiintifice (teoria)
|
ANS: B
165. Progresul cunoasterii stiintifice se
realizeaza prin parcurgerea succesiva a patru faze. Faza a patra se refera la:
|
a.
|
noile date ale practicii observate
genereaza noi ipoteze plauzibile
|
|
b.
|
coorodonarea ipotezelor reusite pe
baza noilor date observate si masurate, reclama revizuirea cunosterii
stiintifice anterioare
|
|
c.
|
verificarea masurii in care din
asocierea cunoasterii stiintifice anterioare cu noile ipoteze plauzibile
rezulta solutii valabile
|
ANS: B
166. Masurarea statica:
|
a.
|
examineaza si evalueaza fenomenul
economic numai la inceputul acestuia
|
|
b.
|
examineaza si evalueaza fenomenul
economic si conexiunile lui la un anumit moment dat
|
|
c.
|
asigura evaluarea cat mai precisa a
fenomenului economic in evolutia sa, temporal
|
ANS: B
167. Masurarea dinamica:
|
a.
|
examineaza si evalueaza fenomenul
economic numai la inceputul acestuia
|
|
b.
|
asigura evaluarea cat mai precisa a
fenomenului economic in evolutia sa, temporal
|
|
c.
|
examineaza si evalueaza fenomenul
economic si conexiunile lui la un anumit moment dat
|
ANS: B
168. Experimentele naturale :
|
a.
|
apar in situatia reala, la nivel de
firma, ramura, zona teritoriala, nivel national
|
|
b.
|
apar in situatia creata de cercetator
|
|
c.
|
apar in functie de posibilitatea sau
imposibilitatea cercetatorului de manipulare a variabilelor
|
ANS: A
169. Experimentele artificiale :
|
a.
|
apar in situatia creata de cercetator
|
|
b.
|
apar in situatia reala, la nivel de
firma, ramura, zona teritoriala, nivel national
|
|
c.
|
apar in functie de posibilitatea sau
imposibilitatea cercetatorului de manipulare a variabilelor
|
ANS: A
170. Experimentele de teren :
|
a.
|
apar in functie de posibilitatea sau
imposibilitatea cercetatorului de manipulare a variabilelor
|
|
b.
|
apar in situatia reala, la nivel de
firma, ramura, zona teritoriala, nivel national
|
|
c.
|
apar in situatia creata de cercetator
|
ANS: A
171. Experimentele de laborator manag :
|
a.
|
permit o buna izolare a variabilelor
introduse in experiment si un bun control asupra situatiei experimentale
|
|
b.
|
apar in situatia creata de cercetator
|
|
c.
|
apar in functie de posibilitatea sau
imposibilitatea cercetatorului de manipulare a variabilelor
|
ANS: A
