Controlul activitatilor de cercetare-dezvoltare

Controlul activitatilor de cercetare-dezvoltare

Rezumatul capitolului

Ultimul capitol al lucrarii are drept scop prezentarea unor informatii si sugestii in ceea ce priveste domeniul activitatilor de inovare tehnologica si constructiva.

In primul subcapitol este prezentata o metoda specifica de control (monitorizare, evaluare si corectie) a costurilor si a termenelor de realizare a proiectelor de inovare a produselor si tehnologiilor. Cu alte cuvinte, aceasta metoda permite monitorizarea, evaluarea si corectia eficacitatii proiectelor de cercetare-dezvoltare. In acest sens sunt prezentate si analizate atat instrumentele manageriale, cat si variabilele de stare specifice acestei metode de control.

In ultima parte a capitolului sunt prezentati o serie de indicatori care pot fi utilizati pentru evaluarea eficientei si a eficacitatii outputurilor proceselor de inovare a produselor si tehnologiilor.

Controlul costurilor si termenelor de realizare a proiectelor de inovare a produselor si tehnologiilor

In general, controlul activitatilor organizationale presupune monitorizarea, evaluarea si corectia anumitor inputuri, actiuni si outputuri sau rezultate prestabilite. Cu alte cuvinte, con­trolul activitatilor organizationale presupune rezolvarea ur­ma­toarelor probleme:

Cine?

Ce?

Cum?

Unde?

Cand?

In functie de statusul persoanelor carora le revine responsa­bilitatea controlului, controlul activitatilor organizationale poate fi de tip ierarhic, din proprie initiativa sau mixt. In func­tie de momentul efectuarii, controlul activitatilor organizatio­nale poate fi preventiv, oper 828j91i ativ sau retroactiv (controlul in­tentiilor, controlul actiunilor sau controlul consecintelor). In ceea ce priveste natura variabilelor controlate, controlul acti­vitatilor organizationale poate viza urmatoarele variabile:

actiuni;

termene de realizare;

costuri;

obiective sau rezultate.

In aceste conditii, controlul activitatilor organizationale pre­su­pune urmatoarele modalitati de monitorizare, evaluare si corectie a variabilelor controlate:

variabile dezirabile versus variabile posibile;

variabile planificate versus variabile efective.

In sfarsit, controlul activitatilor organizationale poate fi stra­tegic sau operational, total sau partial, manual sau automat¹.

In ceea ce priveste controlul activitatilor de cercetare-dez­voltare, acesta presupune luarea in consideratie a urmatoa­relor trasaturi specifice proiectelor de cercetare-dezvoltare²:

proiectele de cercetare-dezvoltare vizeaza, fara excep­tie, realizarea anumitor rezultate specifice, masurabile, atribuibile, realizabile si necesare la un moment dat;

proiectele de cercetare-dezvoltare au termene de ince­pere si de terminare prestabilite;

proiectele de cercetare-dezvoltare sunt de regula unice;

proiectele de cercetare-dezvoltare presupun in egala masura procese si rezultate;

realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare necesita atat eficienta, cat si eficacitate actionala.

Drept urmare, modalitatile de control specifice domeniului cercetarii-dezvoltarii pot fi clasificate in functie de urmatoa­rele criterii:

natura rezultatelor;

natura controlului,

natura activitatilor.

In functie de natura rezultatelor, controlul activitatilor de cer­cetare-dezvoltare poate viza monitorizarea, evaluarea si co­rectia anumitor variabile financiare sau nonfinanciare. In ra­port cu natura controlului, controlul activitatilor de cercetare-dezvoltare poate fi preventiv, oper 828j91i ativ sau retroactiv. In sfar­sit, in functie de natura activitatilor controlate, controlul activi­tatilor de cercetare-dezvoltare poate fi strategic sau opera­tional.

Din aceasta perspectiva, controlul proiectelor de cercetare si dezvoltare vizeaza in cele mai multe cazuri monitorizarea, evaluarea si corectia urmatoarelor variabile:

costuri si termene de realizare;

eficienta si eficacitatea activitatilor.

Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare presu­pune in ultima instanta controlul continuu si sistematic al costurilor si termenelor de realizare a activitatilor de cerce­tare-dezvoltare. In acest scop pot fi utilizate urmatoarele ins­trumente manageriale:

bugete de investitii adaptate procesului de monitori­zare, evaluare si corectie a sarcinilor si responsabilitati­lor specifice activitatilor de cercetare-dezvoltare (Tabe­lul 21);

grafuri adaptate procesului de monitorizare, evaluare si corectie a sarcinilor si responsabilitatilor specifice acti­vitatilor de cercetare-dezvoltare (Figura 24);

reprezentari grafice ale costurilor cumulate si termene­lor de realizare aferente proiectelor de cercetare-dez­voltare.

In ceea ce priveste controlul grafic al costurilor cumulate si termenelor de realizare ale proiectelor de cercetare-dezvol­tare, cele mai utilizate instrumente manageriale in acest scop sunt asa-numitele "curbe in " ale costurilor si ter­mene­lor proiectelor de cercetare-dezvoltare. Astfel, cur­bele in permit controlul costurilor cumulate si termenelor de rea­lizare ale proiectelor de cercetare-dezvoltare prin mo­nitorizarea, evaluarea si corectia urmatoarelor variabile:

costurile efective cumulate ale lucrarilor realizate ;

costurile planificate cumulate ale lucrarilor planificate ;

costurile planificate cumulate ale lucrarilor realizate ;

abaterea fata de proiect exprimata in costuri ;

diferenta dintre costurile efective si costurile planificate cumulate ale lucrarilor realizate pana la un moment dat ;

abaterea fata de proiect exprimata in unitati de timp (diferenta dintre momentele in care si de­vin egale).

In acest context, controlul costurilor cumulate si termenelor de realizare ale proiectelor de cercetare-dezvoltare poate fi realizata prin utilizarea urmatorilor indicatori:

(74)

(75)

(76)

(77)

unde reprezinta costul planificat cumulat al proiectelor de cercetare-dezvoltare, este intervalul de timp dintre incepe­rea proiectului si momentul analizei, iar reprezinta abaterea temporala a termenelor efective de realizare a proiectului fata de termenele planificate de realizare a proiectului sau diferenta dintre momentele in care si devin egale.

Un exemplu privind utilizarea curbei in pentru controlul costurilor si termenelor de realizare ale proiectelor de cer­cetare-dezvoltare este prezentat in Figura 42, unde repre­zinta durata planificata de realizare a proiectului.

Figura 42. Managementul proiectelor de cercetare si dezvoltare. Curba in S a costurilor cumulate si a termenelor de realizare

Analizand exemplul prezentat in Figura 42 se observa ca uti­lizarea curbelor in a costurilor si termenelor de realizare permite controlul preventiv, operativ sau retroactiv al costu­rilor si termenelor de realizare a proiectelor de cercetare-dezvoltare.

Controlul eficientei si eficacitatii outputurilor (rezultatelor) inovarii constructive si tehnologice. Indicatori de evaluare financiara a eficientei si eficacitatii proiectelor de cercetare - dezvoltare

Dupa cum s-a mentionat, eficienta reflecta capacitatea unor subiecti sau grupuri de a obtine anumite rezultate fara cos­turi inutile, in timp ce eficacitatea reflecta capacitatea unor subiecti sau grupuri de a satisface anumite cerinte si de a obtine anumite rezultate strict necesare.

Din aceasta pers­pectiva, evaluarea eficientei si eficacitatii cu care sunt operationalizate proiectele de cercetare-dezvoltare poate fi realizata in urmatoarele perioade de referinta:

scurte (mai mici sau egale cu un an);

lungi (multianuale).

In primul caz, evaluarea eficientei si eficacitatii proiectelor de cercetare-dezvoltare presupune urmatoarele categorii de indicatori:

indicatori de eficienta si eficacitate operationala;

indicatori de rentabilitate si niveluri relative ale indicatorilor de rentabilitate.

In cel de-al doilea caz, evaluarea eficientei si eficacitatii proiectelor de cercetare-dezvoltare poate fi efectuata prin intermediul urmatorilor indicatori:

rate de rentabilitate a capitalurilor sau investitiilor;

niveluri relative ale ratelor de rentabilitate.

In acest context, evaluarea eficientei derularii proiectelor de inovare a produselor si a tehnologiilor poate fi realizata, in situatia in care exista informatii si date explicite, prin intermediul indicatorilor prezentati in urmatorul tabel:

Tabelul 29. Metode si indicatori de evaluare financiara a eficientei proiectelor de inovare a produselor si tehnologiilor  

Surse: Hennie von Greuning, Standarde Internationale de Raportare Financiara, Editura IRECSON, Bucuresti, 2007, p 58 - 59; Horvath and Partners, Controlling: sisteme eficiente de crestere a performantelor firmei, Editura CH BECK, Bucuresti, 2007, 234.

Indicatorii prezentati ante­rior, permit monitorizarea, evaluarea si corectia eficientei atat in faza de control preventiv cat si in faza de control operativ sau retroactiv al activitatilor de inovare tehnologica si constructiva.

In ceea ce priveste evaluarea eficacitatii financiare a proiectelor de inovare tehnologica si constructiva, aceasta poate fi realizata prin intermediul indicatorilor prezentati in Tabelul 30.

Tabelul 30. Indicatori de evaluare a eficacitatii financiare a proiectelor de inovare a produselor si tehnologiilor

Evident, utilizarea indicatorilor prezentati anterior permite o evaluare exhaustiva a eficientei si a eficacitatii eforturilor depuse pentru imbunatatirea si innoirea fabricatiei, desi, pot apare situatii in care validitatea acestor indicatori poate fi afectata  de diversi factori perturbatori.

Note

Ion Stancioiu, Gheorghe Militaru, op. cit., 435.

Milena Dragiæeviæ-Sesiæ, Branimir Stojkoviæ, op. cit., 140.

Gabriela Lucia Sipos, Inovarea in intreprindere, Mirton, 2004, 206.

Gheorghe Bailesteanu, Diagnostic, risc si eficienta in afaceri, Mirton, 2005, 272.

Aplicatie propusa

1. Fie un proiect de cercetare-dezvoltare definit prin urmatorii indicatori:

Sa se analizeze dinamica eficienta proiectului utilizandu-se urmatorii indicatori:

rata marjei profitului din exploatare;

productivitatea costurilor;

rata rentabilitatii costurilor.