Proiectarea sistemelor tehnico-economice grile

PROIECTAREA SISTEMELOR TEHNICO-ECONOMICE GRILE

1. Functiile intreprinderii ca sistem tehnico-economic sunt:

a) efectorii si de dirijare;

b) comerciala si previzionare;

c) efectorie si obtinerea de profit;

d) dirijare si logistica;

e) efectorie si tehnologica;

2. Perturbatiile care apar la nivelul structurii efectorii sunt:

a) perturbatii privind modul de organizare: neadecvare tehnologica, randamente scazute, sistem deficitar de comunicatie;

b) perturbatii ale intrarilor: abateri cantitative, calitative, ritm al sosirilor;

c) perturbatii privind iesirile: concentratii de noxe peste limitele stabilite prin norme, calitatea si cantitatea produselor si sortimentelor;

d) perturbatii privind tehnologia: capacitati insuficiente, abateri calitative, productivitate scazuta;

e) perturbatii privind coordonarea fluxurilor de materii prime, materiale si energie;

3. Sistemul tehnico-economic este definit ca:

a) un ansamblu de factori de productie in interactiune care realizeaza produse si servicii prin transformarea materialelor, energiei si informatiei in scopul obtinerii de profit;

b) un ansamblu de factori de productie care actioneaza in comun in scopul obtinerii de profit din realizarea unor produse si servicii destinate pietei;

c) un ansamblu de factori de productie in interactiune, organizati spatial, integrati in scopul obtinerii de profit din realizarea unor produse si servicii, prin transformarea si controlul materialelor, resurselor financiare, energiei si informatiei;

d) un ansamblu de factori de productie organizati spatial, care realizeaza produse si servicii in scopul obtinerii de profit prin transformarea si controlul materialelor, resurselor financiare, energiei si informatiei;

e) un ansamblu de factori de productie organizati spatial, integrati in scopul obtinerii de profit din realizarea unor produse si servicii prin transformarea intrarilor si iesirilor;

4. Datele pe baza carora sistemul tehnico-economic isi autoregleaza functia efectorie sunt:

a) piata. forta de munca, cheltuielile de productie;

b) productivitatea muncii, resursele financiare, mijloacele de productie;

c) cererea, calitatea factorilor de productie, managementul;

d) cererea, preturile, calitatea si cheltuielile de productie;

e) resursele financiare, mijloacele de productie, cererea, piata;

5. Subsistemele sistemului tehnico-economic sunt:

a) prelucrare, montaj, transport-manipulare, intretinere-reparare, control;

b) conducere, fabricatie, distributie, achizitie, servicii sociale;

c) conducere, logistic, achizitie-aprovizionare, fabricatie, control;

d) conducere, fabricatie, logistic, suport, control;

e) conducere, marketing, fabricatie, logistic, control;

6. Principalele trasaturi ale sistemelor tehnico-economice sunt:

a) sunt sisteme evolutive, dinamice, cibernetice-autoreglabile, ierarhice, eterogene, deschise, entropice;

b) sunt sisteme profitabile, evolutive, eterogene, deschise, entropice, dinamice, conduse;

c) sunt sisteme integrate, deschise, profitabile, dinamice, entropice, eterogene, conduse;

d) sunt sisteme cibernetice-autoreglabile, evolutive, dinamice, ierarhice, eterogene, deschise, conduse;

e) sunt sisteme cibernetice-autoraglabile, ierarhice, eterogene, deschise, entropice;

7. Proiectarea sistemului tehnico-economic are ca scop;

a) stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale, organizarea in spatiu si dimensionarea subsistemelor si sistemelor partiale, determinarea necesarului de personal, echipam 242f54c ente si dotari;

b) stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale in concordanta cu restrictiile si oportunitatile oferite de celelalte S.T.E. in functiune, organizarea in spatiu si dimensionarea subsistemelor si sistemelor partiale, alegerea tehnologiei, determinarea fluxurilor de intrari si iesiri din sistem, determinarea necesarului de personal, elaborarea listelor de utilaje si dotari;

c) stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale, tehnologia, aplasamentul, furnizorii si clientii, determinarea necesarului de echipamente, dotari si personal;

d) stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale, dimensionarea, organizarea in spatiu, amplasamentul, determinarea necesarului de personal, utilaje, echipamente si dotari;

e) stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale, tehnologia, elaborarea proiectului de montaj si asistenta tehnica, determinarea necesarului de utilaje, echipamente, dotari si personal;

8. Aplicarea in practica a principiului dezvoltarii durabile impune proiectantilor sa ia in considerare:

a) limitarea folosirii combustibililor fosili, limitarea emanatiilor de substante toxice in ecosfera, folosirea eficienta a zonelor productive, satisfacerea necesitatilor umane sa aiba un impact cat mai mic asupra ecosferei;

b) utilizarea eficienta a resurselor neregenerabile, conceptia unor tehnologii performante, amplasarea S.T.E. in zone nepoluate, satisfacerea consumatorilor cu produse de calitate;

c) utilizarea unui sistem de indicatori care sa limiteze folosirea resurselor neregenerabile, conceptia unor tehnologii nepoluante, amplasarea S.T.E. la periferia localitatilor;

d) limitarea emanatiilor de substante toxice in ecosfera prin folosirea de tehnologii performante, productia sa fie axata pe produse ecologice;

e) conceptia unor utilaje si echipamente care sa nu utilizeze metale rare sa emane substante toxice in ecosfera, utilizarea eficienta a zonelor productive, satisfacerea necesitatilor umane sa nu aiba impact asupra ecosferei;

9. Criteriile de apreciere a unui proiect din punct de vedere al dezvoltarii durabile sunt:

a) sistemul foloseste eficient resursele neregenerabile, sistemul produce servicii si produse cerute de piata, sistemul genereaza substante straine care persista in natura;

b) sistemul este dependent de combustibili fosili sau metale rare, sistemul produce servicii si produse cerute de piata, sistemul prin activitatile specifice incalca zonele productive ale ecosferei;

c) sistemul asigura protectia muncii si siguranta in exploatare, sistemul satisface necesitatile umane fara a avea impact negativ asupra ecosferei, sistemul este dependent de combustibili fosili sau metale rare;

d) sistemul este dependent de combustibili fosili sau metale rare, sistemul genereaza substante straine ce persista in natura, sistemul prin activitatile specifice incalca zonele productive ale ecosferei, sistemul produce servicii si produse care nu afecteaza ecosfera;

e) sistemul produce servicii si produse cerute de piata, sistemul afecteaza mediul inconjurator cu produsele, serviciile si activitatile desfasurate;

10. In cazul sistemelor tehnico-economice, flexibilitatea consta in:

a) capacitatea de modificare a structurii efectorii si a conditiilor organizatorice in vederea adaptarii sale la noi sarcini in mod automat;

b) capacitatea ca printr-o combinare adecvata a factorilor de productie, structura efectorie sa fie utilizata complet;

c) capacitatea reducerii costurilor fixe de productie si a timpului necesar pentru crearea si implementarea noilor produse;

d) capacitatea sistemului de a permite automatizarea mijloacelor de productie si specializarea procesului tehnologic in vederea satisfacerii cererii;

e) capacitatea sistemului de a reduce costurile fixe, consumurile specifice de materii prime si materiale si durata de implementare a noilor produse;

11. Mentenabilitatea sistemelor tehnico-economice consta in:

a) capacitatea sistemului de a putea fi pus in stare de functionare dupa un timp de repaus in care s-au inlocuit componentele uzate;

b) capacitatea sistemului de a putea fi intretinut preventiv, prin inlocuirea la intervale de timp stabilite a componentelor uzate indiferent daca acestea sunt sau nu defecte;

c) capacitatea sistemului de a permite restructurarea lui prin inlocuirea unor module in vederea intretinerii preventive;

d) capacitatea sistemului de a permite trecerea de la conceptia izolata a fiecarei operatii la conceptia integrata in vederea asigurarii intretinerii si repararii conform prescriptiilor;

e) capacitatea sistemului de a putea fi mentinut sau repus in stare de functionare normala, intr-un timp dat, daca intretinerea sau repararea sunt facute conform prescriptiilor.

12. Fiabilitatea sistemelor tehnico-economice consta in:

a) capacitatea sistemului de a putea fi supravegheat automat pentru a preveni consumuri suplimentare de piese de schimb sau avarierea dispozitivelor de lucru un interval de timp "t";

b) capacitatea de a functiona fara a se defecta un interval de timp "t" in conditiile de exploatare date;

c) capacitatea sistemului de a putea fi compus din "n" echipamente cu aceeasi fiabilitate;

d) capacitatea sistemului ca prin crearea unor puncte de control sa se diminueze numarul de defectiuni;

e) capacitatea sistemului de a functiona fara intreruperi;

13. Securitatea sistemelor tehnico-economice consta in:

a) capacitatea sistemului ca prin introducerea unor sisteme speciale de control si securitate sa se asigure securitatea chiar in cazul defectarii lor;

b) capacitatea sistemului ca prin proiectare sa se anticipeze defectiunile si consecintele acestora prin simularea secventelor posibile de accident sa se evite functionarea defectuoasa;

c) capacitatea sistemului de a evita deteriorarea sanatatii sau pierderea vietii oamenilor, precum si producerea de pagube materiale datorate functionarii sale defectuoase;

d) capacitatea sistemului ca prin calculul riscului total sa se stabileasca nivelurile acceptabile de risc in asa fel incat prin solutiile tehnice adoptate sa functioneze sub nivelul riscului total calculat;

e) capacitatea sistemelor de a evita aparitia accidentelor pe intreaga perioada de functionare;

14. Proiectarea ergonomica a sistemelor tehnico-economice are ca obiectiv:

a) rationalizarea muncii prin reducerea consumului de energie in functie de solicitarea nervoasa;

b) adaptarea locului de munca omului si evitarea inclinarii si intinderii excesive a corpului si membrelor;

c) folosirea optima a posibilitatilor umane prin alegerea acelor solutii care solicita eforturi minime din partea omului;

d) asigurarea unei ambiante care sa evite tulburarile psihice, organizarea timpului de odihna prin introducerea unor pauze, altele decat cele pentru masa de pranz;

e) asigurarea unor conditii optime de lucru, care sa cuprinda perioade de repaus fizic si intelectual.

15. Care din urmatoarele afirmati constituie principii care stau la baza proiec-tarii fluxurilor de intrari-iesiri la nivelul structurii efectorii:

a) toate procesele de transformare sa fie elaborate pe baza unui flux tehnologic de ansamblu, fundamentat stiintific, care sa asigure succesiunea stadiilor si operatiilor tehnologice, precum si inlantuirea logica a tuturor proceselor tehnologice aferente subsistemelor si sistemelor partiale;

b) sa se asigure un circuit cat mai scurt a intrarilor si iesirilor concomitent cu reducerea la minim a transbordarilor si manipularilor;

c) evitarea discontinuitatii la nivelul proceselor tehnologice si a desincronizarii subsistemelor si sistemelor partiale;

d) asigurarea unui subsistem logistic rational care sa asigure o circulatie fluenta a intrarilor si iesirilor;

e) asigurarea unui transfer logic a intrarilor si iesirilor la nivelul sistemelor partiale;

16. Fluxul tehnologic general reda:

a) o imagine de ansamblu asupra incintei sistemului tehnico-economic a modului cum este organizata tehnologia, transportul si expeditia;

b) o imagine asupra stadiilor tehnologice care se succed, a dimensiunii spatiilor, platformelor, recipientilor in care se vor stoca intrarile, precum si a modului de transport-manipulare in interiorul structurii efectorii;

c) o imagine asupra etapelor proceselor de transformare a intrarilor in iesiri, a modului de transport - manipulare a produselor finite, deseurilor, noxelor rezultate in urma proceselor de transformare;

d) o imagine asupra dimensiunii componentelor structurii efectorii a circuitului intrarilor si iesirilor din structura efectorie, natura utilitatilor necesare proceselor de transformare a modului de evacuare a reziduurilor, noxelor si deseurilor precum si modul de transport - expeditie a produselor finite;

e) o imagine de ansamblu a relatiilor care se stabilesc intre subsistemele si sistemele partiale ale structurii efectorii, prin care se definesc fluxurile de transport - depozitare - fabricatie - expeditie cu indicarea legaturilor si sensului;

17. Variantele de imbinare uzuale intre componentele structurii efectorii sunt:

a) orizontala, verticala, mixta;

b) in cascada, in paralel, mixta;

c) in cascada, orizontala, verticala;

d) in paralel, verticala, mixta;

e) simpla, durabila, multipla;

18. Schema fluxului tehnologic general se poate elabora in urmatoarele variante:

a) in linie, orizontala, vertical;

b) liniar, in bucla, in forma de litera U;

c) orizontal, inelar, in linie;

d) orizontal, vertical, mixt;

e) linear, circular, in forma de V.

19. Alegerea unei variante de flux tehnologic este conditionata de urmatorii factori:

a) volumul si gabaritul materiilor prime, materialelor si semifabricatelor care intra in sistem precum si a produselor finite care ies din sistem; caracteristicile proceselor de transformare;

b) suprafata disponibila incintei si variantele de imbinare dintre componentele structurii efectorii, caracteristicile utilitatilor necesare proceselor de transformare;

c) volumul fluxurilor de materii prime si materiale care intra, circula si parasesc sistemul sub forma de semifabricate si produse finite, numarul de componente aferente S.T.E.;

d) facilitatile pe care le ofera amplasamentul din punct de vedere a utilitatilor si canalizarii, capacitatea de productie a sistemului;

e) gabaritul masinilor, utilajelor si echipamentelor, modul de inlantuire a subsistemelor in cadrul structurii efectorii, suprafata disponibila a incintei si perspectiva de dezvoltare a S.T.E.

20. Care este functia subsistemului de fabricatie in cadrul sistemului tehnico-economic:

a) de transformare a intrarilor in iesiri prin reglarea ritmului variabilelor de flux care se vehiculeaza in sistem in functie de cerintele pietei;

b) de transformare a intrarilor in iesiri pe baza datelor privind cererea, preturile, calitatea si cheltuielile de productie, prin intermediul sistemelor partiale de prelucrare si montaj;

c) de transformare a intrarilor in iesiri prin integrarea, combinarea si reglarea factorilor de productie in functie de cerintele pietei, prin intermediul sistemelor partiale de prelucrare si montaj;

d) de transformare a intrarilor in iesiri prin combinarea si organizarea factorilor de productie in functie de cerintele pietei;

e) de transformare a intrarilor in iesiri, in functie de dotarile tehnico-economice existente, dar si in functie de cerintele pietei;

21. Care este rolul subsistemului logistic in cadrul sistemului tehnico-economic:

a) de achizitie - aprovizionare, transport si depozitare a intrarilor, de dirijare in timp si spatiu a fluxurilor de intrari spre sistemele partiale ale structurii efectorii in concordanta cu sarcinile subsistemului de fabricatie, de depozitare si dirijare a iesirilor in concordanta cu cerintele pietei, inclusiv distributia si intretinerea lor la client daca acesta o cere;

b) de achizitionare -aprovizionare, transport si depozitare a intrarilor, de gestionare a fluxurilor de intrari in concordanta cu sarcinile subsistemului de fabricatie, de dirijare a iesirilor in concordanta cu cerintele pietei;

c) de transport si depozitare a intrarilor, de gestionare a fluxurilor de intrari spre sistemele partiale in concordanta cu sarcinile subsistemului de fabricatie, de expeditie a iesirilor in concordanta cu cerintele pietei;

d) de achizitie - aprovizionare a intrarilor, de transport interoperational, precum si de asigurarea distributiei produselor si serviciilor, in functie de posibilitatile sistemului.

e) achizitie - aprovizionare a intrarilor, de mentinere a relatiilor cu clientii si furnizorii, de asigurare a distributiei si service-ului in perioada de garantie;

22. In cadrul sistemului tehnico-economic, subsistemul logistic are urmatoarele sarcini:

a) achizitie - aprovizionare a intrarilor, transport si manipulare a intrarilor spre sistemele partiale, alimentarea ritmica a subsistemelor cu materii prime, materiale, auxiliare, semifabricate, piese de schimb si S.D.V.-uri;

b) achizitie - aprovizionare a intrarilor, de depozitare si gestionare eficienta a stocurilor, expeditia rapida a produselor la clienti, respectarea termenelor contractuale, distributia intrarilor spre sistemele partiale, reducerea costurilor de depozitare, distributia si alimentarea ritmica si in cantitatile necesare a materiilor prime, materialelor auxiliare, semifabricatelor, pieselor de schimb si S.D.V.-urilor;

c) achizitie -aprovizionare a intrarilor, expeditia produselor finite la clienti in concordanta cu termenele contractuale, reducerea costurilor de depozitare, alimentarea ritmica a sistemelor partiale cu materii prime, materiale auxiliare, semifabricate, piese de schimb si S.D.V.-uri;

d) respectarea termenelor contractuale, imbunatatirea competitivitatii transporturilor si manipularilor, livrarea rapida a produselor, gestionarea eficienta a stocurilor, reducerea costurilor de depozitare, imbunatatirea servirii clientilor, distribuirea si alimentarea ritmica si in cantitatile necesare cu materii prime, materiale auxiliare, semifabricate, piese, S.D.V.-uri a celorlalte subsisteme;

e) achizitie - aprovizionare a intrarilor, de mentinere a relatiilor cu clientii si furnizorii, de asigurare a distributiei si service-ului in perioada de garantie.

23. Care este rolul subsistemului suport in cadrul sistemelor tehnico-economice:

a) de asigurare a serviciilor de intretinere si reparare a sistemului tehnico-economic in vederea functionarii in conditii de siguranta;

b) de furnizare a serviciilor de intretinere si reparatii a masinilor, utilajelor si echipamentelor, distributia in spatiu a utilitatilor, colectarea iesirilor si evacuarea acestora, asigurarea conditiilor igienico-sanitare a personalului;

c) de asigurare a serviciilor de intretinere si reparare a subsistemelor, de colectare, furnizare si distributie a utilitatilor, de evacuare a noxelor, reziduurilor, deseurilor, de asigurare a conditiilor de munca personalului;

d) de asigurare a serviciilor de intretinere si reparare a sistemului tehnico-economic in vederea functionarii in conditii de siguranta, precum si colectare, tratarea noxelor si evacuarea lor, de asigurare a conditiilor igienico-sanitare a personalului;

e) de servire a celorlalte subsisteme, asigurand servicii de intretinere si reparare a masinilor, utilajelor, echipamentelor, aparaturii si a S.D.V.-urilor, colectarea, generarea (furnizarea) distributia in spatiu a utilitatilor, colectarea, tratarea noxelor, deseurilor, reziduurilor si evacuarea acestora, asigurarea conditiilor igienico-sanitare a personalului;

24. Care din urmatoarele functii apartin controlului calitativ:

a) controlul calitatii materiilor prime, materialelor, utilitatilor, la intrare si pe parcurs pana la introducerea lor in procesul de fabricatie;

b) controlul cantitatilor de deseuri, rebuturi si noxe rezultate din procesul de fabricatie;

c) controlul periodic al sculelor, dispozitivelor, instrumentelor, masinilor din dotare si confruntarea rezultatelor cu evidentele contabile;

d) furnizarea informatiilor privind gestionarea stocurilor;

e) asigurarea calitatii produselor si serviciilor conform cu cerintele pietei si cu cerintele impuse de proiectant;

25. Care din urmatoarele functii apartin subsistemului de conducere:

a) asigura culegerea si prelucrarea datelor privind calitatea si randamentul subsistemelor de fabricatie;

b) stabileste strategia si politica sistemului tehnico-economic, prin integrarea studiilor de piata cu posibilitatile de investitii, productie, finantare, personal si organizare;

c) controleaza intrarile, procesele de transformare, iesirile, adoptand deciziile in vederea realizarii produselor conform cu cerintele pietei;

d) asigura o legatura permanenta intre structura efectorie si mediul extern pe calea informationala;

e) asigura o functionare optima a sistemului, in raport cu mediul extern, prin intermediul unor metode si instrumente specifice;

26. Proiectul subsistemului de conducere este constituit din:

a) organigrama structurala, centralizatorul cu personal, regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, organigrama functionala a S.T.E., planul de amplasament in incinta;

b) organigrama structurala, organigrama functionala, nivelele ierarhice, compartimentele;

c) organigrama structurala, centralizatorul cu personal, serviciile si compartimentele, fisele posturilor, planul de amplasament;

d) organigrama structurala, planul de amplasare in incinta, centralizatorul cu personal, structura serviciilor si compartimentelor, fisele posturilor, regulamentul de organizare si functionare;

e) organigrama ierarhica a tuturor componentelor sistemului, circuitul informational si decizional in cadrul S.T.E.

27. Care este rolul subsistemului de conducere in cadrul S.T.E.

a) elaboreaza deciziile pe baza informatiilor primite din structura efectorie;

b) gestioneaza informatiile privind calitatea produselor si numarul clientilor;

c) asigura o legatura permanenta intre structura efectorie si mediul extern;

d) asigura functionarea optima a subsistemului de fabricatie;

e) elaboreaza si aplica politica privind personalul;

28. Cum influenteaza subsistemul de fabricatie celelalte subsisteme:

a) dimensioneaza capacitatea subsistemului logistic, dimensioneaza volumul activitatilor din subsistemele de conducere, suport si control;

b) dimensioneaza sistemele partiale de achizitie, aprovizionare, intretinere-reparare, distributie si service;

c) impune dotarea cu utilaje si echipamente performante a subsistemului-suport si de control;

d) dimensioneaza fluxurile de intrari, iesiri la nivelul structurii efectorii;

e) dimensioneaza personalul sistemului partial de service;

29. Comportamentul sistemului tehnico-economic este determinat de:

a) obiectivele sale, structura sa, procesul de productie si mediul inconjurator;

b) dimensiunea, subsistemul de fabricatie, caracteristicile procesului de productie, performantele echipamentelor, utilajelor;

c) calitatea operatiilor de transport manipulare, nivelul de pregatire a personalului si mediul inconjurator;

d) natura perturbatiilor care apar la nivelul structurii efectorii, caracteristicile intrarilor si iesirilor din sistem;

e) performantele tehnologice, volumul cererii si mediul inconjurator.

30. Care este scopul fundamental al functionarii S.T.E.

a) satisfacerea permanenta a cererii;

b) utilizarea eficienta a resurselor naturale, financiare si umane;

c) obtinerea profitului;

d) utilizarea la intreaga capacitate a structurii efectorii;

e) servirea prompta a clientilor;

31. In vederea acceptarii la plata a lucrarilor executate, beneficiarii au obligatia de a verifica urmatoarele documente:

a) situatiile de lucrari si atasamentele, facturile si certificatele de calitate, procesele verbale de receptie ale lucrarilor ascunse si a fazelor determinante, procesele verbale de receptie a lucrarilor de montaj;

b) devizele pe categorii de lucrari, situatiile de lucrari, atasamentele si certificatele de calitate ale materialelor puse in opera, procesele verbale de receptie a lucrarilor de montaj, bonurile de materiale;

c) devizele pe categorii de lucrari, atasamentele si certificatele de calitate, procesele verbale de receptie a lucrarilor de montaj, procesele verbale de receptie a lucrarilor ascunse, bonurile de materiale si facturile;

d) situatiile de lucrari si facturile materialelor puse in opera, certificatele de calitate si bonurile de materiale, procesele verbale de receptie a lucrarilor de montaj si a fazelor determinante;

e) situatiile de lucrari, bonurile de materiale, facturi, certificate de calitate, procesele verbale de receptie a fazelor determinante si a lucrarilor ascunse, procesele verbale de receptie a lucrarilor de montaj;

Ce verifica beneficiarii la situatiile de lucrari in vederea acceptarii la plata?

a) daca preturile unitare corespund cu cele din bonurile de materiale, daca cantitatile de lucrari si pozitia articolelor de deviz corespund cu cele din devizele oferta;

b) daca articolul din deviz, simbolul, denumirea, cantitatea, preturile unitare corespund cu cele din devizele-oferta;

c) daca pozitia articolelor de deviz, denumirea, cantitatea, corespund cu cele din devizul-oferta, iar preturile unitare corespund cu cele din facturi;

d) daca atasamentele sunt semnate de dirigintele de santier, iar cantitatile de lucrari corespund cu cele din atasamente si devizul-oferta, daca preturile unitare corespund cu cele din facturi;

e) daca situatia de lucrari este vizata de dirigintele de santier si semnata de constructor, daca cantitatile de lucrari corespund cu cele din devizul-oferta, iar preturile unitare corespund cu cele de pe bonurile de materiale.

33. Acceptarea la plata de catre beneficiari a cantitatilor de lucrari realizate in plus fata de devizele-oferta se va face numai pe baza urmatoarelor documente:

a) dispozitii de santier date de proiectanti, procese verbale de receptie a lucrarilor suplimentare executate semnate de executanti si dirigintele de santier;

b) procese verbale de receptie a lucrarilor executate in plus, bonuri de materiale, atasamente;

c) antemasuratori, procese verbale de receptie a lucrarilor executate in plus, atasamtente, facturi;

d) devizul pe obiect, antemasuratori, procese verbale de receptie a lucrarilor executate in plus, facturi;

e) devizul pe categorii de lucrari, antemasuratori, procese verbale de receptie a lucrarilor executate in plus, dispozitii de santier date de proiectanti;

34. Admiterea la finantare de catre banci a lucrarilor de investitii finantate din surse publice se face in baza urmatoarelor documente:

a) studiul de fezabilitate aprobat, proiectul de executie si devizul-oferta, certificatul de urbanism si autorizatia de constructie, contractele si facturile de achizitie a utilajelor, dotarilor si echipamentelor;

b) fila de plan cu plafoanele de credit anual aprobate de ordonatorul principal de credite si Ministerul Finantelor, studiile de prefezabilitate si fezabilitate aprobate, proiectul de executie si devizul-oferta, certificatul de urbanism, contractele de achizitie a utilajelor, dotarilor si echipamentelor, autorizatia de constructie;

c) fila de plan cu plafoanele de credit anuale aprobate de ordonatorul principal de credite si Ministerul Finantelor, studiul de fezabilitate aprobat conform legii, proiectul de executie, partea desenata, devizul-oferta al executantului pe baza caruia s-a incheiat contractul de executie a investitiei, contractul de executie a investitiei, contractele de achizitii a utilajelor, dotarilor si echipamentelor, autorizatia de constructie;

d) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, PUD, certificatul de urbanism si autorizatia de constructie, certificatul de executie, lista cu utilajele si echipamentele si furnizorii, devizul-oferta;

e) devizul-oferta a executantului, studiul de fezabilitate, contractul de executie, contractul de credit aprobat de ordonatorul principal de credite si Ministerul Finantelor, autorizatia de constructie;

35. Studiile de amplasament la nivelul macroeconomic vizeaza analiza urmatorilor factori specifici locali:

a) taxele, impozitele, cheltuielile cu echipamentele ecologice si infra-structura, costul retelelor de canalizare, tratare si transport a apei;

b) perspectiva de dezvoltare a localitatii, costul vietii, somajul, costul utilitatilor, materiilor prime si a serviciilor de transport, forta de munca disponibila;

c) perspectiva localitatii, materiile prime si piata, forta de munca, energia, combustibilii, apa, clima, serviciile de transport;

d) obiectivele de dezvoltare a localitatii, concurentii, energia, combustibilul, forta de munca, conditiile climaterice, utilitatile si serviciile de transport;

e) politica de dezvoltare a localitatii, cheltuielile de transport, infra-structura, conditiile climaterice, utilitatile, serviciile de transport, retelele de utilitati, forta de munca, combustibilul;

36. . Studiul de amplasament la nivel microeconomic vizeaza analiza urma-toarelor documente:

a) planul urbanistic al zonei, planul cadastral de drumuri si retele, studiu geotehnic;

b) planul urbanistic de detaliu, planul urbanistic general, planul cadastral de drumuri si retele;

c) planul urbanistic general, planul urbanistic al zonei, planul cadastral de drumuri si retele, studiu geotehnic, ridicarea topografica;

d) planul urbanistic de detaliu, ridicarea topografica, studiu geotehnic;

e) planul cadastral de drumuri si retele, planul urbanistic general, ridicarea topografica, studiu geotehnic;

37. Scopul ridicarii topografice este:

a) recunoasterea terenului, masurarea si semnalizarea punctelor, masurarea pe teren a distantelor, unghiurilor, determinarea suprafetei terenului unde urmeaza a fi amplasat obiectivul de investitie;

b) stabilirea distantelor pe orizontala a conturului terenului unde urmeaza a fi amplasat obiectivul de investitii, determinarea suprafetei in plan orizontal a terenului, stabilirea cotelor de nivel relative aferente diverselor puncte de nivelment de pe conturul si interiorul terenului;

c) intocmirea planului de ridicare topografica si reprezentarea profilelor topografice, intocmirea devizului, determinarea distantelor pe orizontala dintre diverse puncte de nivelment de pe conturul si interiorul terenului, determinarea suprafetei incintei;

d) intocmirea planului de ridicare topografica, reprezentarea grafica a suprafetei terenului prin profile topografice si curbe de nivel, determinarea distantelor pe orizontala intre diverse puncte de pe conturul si interiorul incintei, determinarea suprafetei incintei;

e) intocmirea planului de ridicare topografica in vederea intocmirii PUD, determinarea suprafetei incintei obiectivului de investitii, determinarea distantelor pe orizontala intre diverse puncte de pe interiorul si conturul incintei.

38. Scopul elaborarii planului urbanistic de detaliu este:

a) de a obtine autorizatia de constructie;

b) de a intocmi proiectul tehnic;

c) de a obtine certificatul de urbanism;

d) de a intocmi studiul de fezabilitate;

e) de a lansa in executie proiectul;

39. Care sunt fazele elaborarii documentatiei in vederea aprobarii autorizarii si avizarii realizarii obiectivelor de investitii?

a) tema de proiectare, studiu de amplasament, ridicare topografica, studiu geotehnic, plan urbanistic de detaliu, certificat de urbanism;

b) studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic;

c) tema de proiectare, studiu de amplasament, studiu geotehnic, plan urbanistic de detaliu, autorizatia de constructie;

d) tema de proiectare, studiu de amplasament, studiu geotehnic, plan urbanistic de detaliu, certificat de urbanism, verificare de catre specialisti atestati;

e) planul urbanistic de detaliu, certificat de urbanism, certificat de constructie, verificare de catre specialisti atestati;

40. Scopul elaborarii proiectului tehnic consta in:

a) rezolvarea in detaliu a tuturor problemelor privind solutiile functionale, constructive, arhitecturale si tehnologice, elaborarea documentatiei economice, a listelor cu utilaje, echipamente, dotari si forta de munca, elaborarea caietelor de sarcini, stabilirea etapelor de executie a lucrarilor de constructii-montaj, proiectarea organizarii santierului;

b) proiectarea subsistemelor aferente S.T.E., proiectarea constructiilor, instalatiilor si drumurilor, elaborarea documentatiei economice si a listelor cu cantitati de lucrari, elaborarea listelor cu utilaje, echipamente, dotari si forta de munca;

c) rezolvarea in detaliu a tuturor problemelor prevazute in studiul de fezabilitate, proiectarea S.T.E. a constructiilor, instalatiilor si drumurilor, elaborarea documentatiei economice si a listelor cu cantitati de lucrari;

d) rezolvarea in detaliu a problemelor prezentate in studiul de fezabilitate, proiectarea S.T.E. si a subsistemelor componente, proiectarea constructiilor, instalatiilor si drumurilor, elaborarea solutiilor de plan general, elaborarea documentatiei economice;

e) rezolvarea in detaliu a problemelor legate de tehnologie, constructii, instalatii si drumuri ale obiectivelor de investitii, elaborarea documentatiei economice si a listelor cu cantitati de lucrari, elaborarea listelor de utilaje, echipamente, dotari si forta de munca;

41. .Devizul pe obiect se elaboreaza pe baza urmatoarelor documente:

a) atasamente;

b) antemasuratori;

c) devizele-oferta;

d) devizelor pe categorii de lucrari;

e) situatii de lucrari;

42. Admiterea la finantare de catre banci a lucrarilor de investitii finantate din surse private se face in baza urmatoarelor documente:

a) studiul de fezabilitate aprobat conform legii, proiectul de executie, devizul-oferta, contractul de executie a obiectivelor de investitie, contractele de achizitie a utilajelor, dotarilor, autorizatia de constructie;

b) contractul de credit, studiul de fezabilitate aprobat conform legii, proiectul de executie partea desenata, devizul-oferta al executantului pe baza caruia s-a incheiat contractul de executie a investitiei, contractul de executie a obiectivului de investitie, contractele de achizitie a utilajelor, echipamentelor si dotarilor, autorizatia de constructie;

c) studiul de fezabilitate aprobat, proiectul de executie si devizul-oferta, certificatul de urbanism si autorizatia de constructie, contractele si facturile de achizitie a utilajelor, dotarilor si echipamentelor;

d) studiul de fezabilitate, avizele si acordurile furnizorilor de utilitati, PUD, certificatul de urbanism si autorizatia de constructii, contractul de executie, lista cu utilajele si echipamentele si furnizorii, devizul-oferta;

e) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, certificatul de urbanism, autorizatia de constructii, actul de proprietate asupra terenului, lista u utilajele si echipamentele, devizul-oferta;

43. Alegerea zonei din localitatea unde va fi amplasat obiectivul de investitiei se face in urma analizei urmatoarelor elemente:

a) zonele unde ar putea fi amplasat obiectivul de investitii functie de caracteristicile procesului de fabricatie (poluare, pericol de explozii si incendii), sistemul de transport local al localitatii, traseul conductelor de utilitati si canalizare a localitatii;

b) zonele care corespund mai bine din punct de vedere social, economic, tehnic si ecologic;

c) caracteristicile procesului de fabricatie, suprafetele de teren disponibile, caracteristicile topografice ale terenului;

d) cheltuielile suplimentare pe care le necesita amplasamentul, sistemul de transport local al localitatii, caracteristicile topografice ale terenului;

e) suprafetele de teren disponibile, caracteristicile geotehnice si topografice ale terenului, traseul conductelor de utilitati si canalizare a localitatii;

44. Planul de sistematizare pe verticala a terenului are ca scop rezolvarea urmatoarelor probleme:

a) determinarea volumului de sapaturi si umpluturi determinarea caracteristicilor geologice ale terenului;

b) trasarea constructiilor, cailor de acces si traseul conductelor de utilitati si canalizare;

c) executarea terasamentelor, stabilirea cotei de nivel a terenului;

d) determinarea cheltuielilor aferente volumului de sapaturi si umpluturi, stabilirea cotei de nivel a terenului;

e) amplasarea constructiilor, cladirilor in incinta, determinarea dimensiunilor conturului incintei obiectivului de investitii;

45. Care sunt principiile care stau la baza proiectarii constructiilor industriale?

a) calitatea, durabilitatea, functionalitatea, economicitatea, flexibilitatea, confortul si estetica;

b) rezistenta si stabilitatea, functionalitatea, igiena, sanatatea oamenilor si asigurarea protectiei mediului, flexibilitatea;

c) calitatea, siguranta la foc, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului;

d) rezistenta si stabilitatea, economicitatea, functionalitatea, siguranta la foc si explozii, protectia impotriva zgomotului;

e) functionalitatea, economicitatea, calitatea, siguranta la foc si explozii, protectia impotriva zgomotului;

46. Durabilitatea constructiilor consta in:

a) mentinerea unei protectii corespunzatoare a constructiilor prin ventilare si tratare a imbinarilor si rosturilor;

b) mentinerea integritatii si rezistentei in timp a constructiei si a elementelor componente sub actiunea mediului natural sau artificial rezultat din procesul de productie;

c) asigurarea stabilitatii si integritatii constructiilor sub actiunea incendiilor, inundatiilor, exploziilor;

d) protejarea constructiilor la actiunea seismului, vantului si conditiilor climaterice;

e) mentinerea integritatii si rezistentei in timp a constructiei printr-o dimensionare corespunzatoare a elementelor de rezistenta;

47. Din punct de vedere a proiectarii economicitatea presupune:

a) realizarea unor forme si dimensiuni care sa asigure o exploatare normala si posibilitatea de adaptare a constructiilor in exploatare;

b) conceperea unor solutii constructive care sa asigure conlucrarea spatiala a elementelor de rezistenta, reducerea consumului de materiale si energie prin mecanizarea si industrializarea lucrarilor de executie;

c) conceperea unor solutii constructive care sa conduca la cresterea productivitatii muncii, scurtarii duratei de executie, reducerea consumului de materiale si energie prin mecanizarea si industrializarea lucrarilor de executie;

d) conceperea unor solutii constructive care sa asigure folosirea unor structuri de rezistenta integral prefabricate;

e) conceperea unor solutii constructive care sa permita o dimensionare rationala a spatiilor de circulatie pe orizontala si verticala si o finisare corespunzatoare potrivit destinatiei;

48. Pentru a asigura economicitatea constructiilor se are in vedere urmatoarele:

a) folosirea unor elemente de inchidere si compartimentare prefabricate si finisate, folosirea unor structuri metalice integral asamblate si finisate la sol si apoi liftate pe pozitie, folosirea unor constructii integral prefabricate;

b) folosirea elementelor prefabricate, folosirea unor finisaje care sa conduca la cresterea productivitatii muncii, organizarea corespunzatoare a executiei constructiei;

c) folosirea unor inchideri exterioare care sa asigure un transfer termic redus si economic de energie, etanseitatea tuturor inchiderilor exterioare;

d) folosirea unor materiale rezistente la actiunile fizico-mecanice care sa nu permita deteriorarea sau modificarea performantelor sub actiunea mediului rezultat din procesul de productie;

e) folosirea unor materiale care sa nu emita sau sa dezvolte substante nocive si insalubre care sa conduca la cresterea cheltuielilor de intretinere pe parcursul exploatarii;

49. Flexibilitatea constructiilor consta in:

a) asigurarea unor forme ale constructiilor si dimensionarea traveelor si deschiderilor in functie de configuratia fluxului tehnologic, de mediul de amplasare a utilajelor si de gabaritul acestora;

b) crearea unor distante intre elementele de rezistenta care sa permita amplasarea utilajelor conform fluxului tehnologic general;

c) posibilitatea de adaptare a constructiilor la modernizari, retehnologizari si la cerinte noi impuse de tehnologie sau de schimbarea destinatiei;

d) dimensionarea corecta a elementelor de rezistenta si a distantelor dintre acestea astfel incat sa permita mentinerea deformatiilor in limite admisibile pe toata durata de viata a constructiei;

e) stabilirea dimensiunilor si pozitiilor reciproce dintre elementele unei constructii astfel incat constructia sa fie realizata cu un minimum de ajustari, iar inlocuirea unor elemente sa nu atraga modificari in plan si pe verticala a dimensiunilor constructiilor;

50. Flexibilitatea constructiilor se asigura prin:

a) conceptia de ansamblu a structurii de rezistenta, prin realizarea unor distante mari pe ambele directii dintre elementele structurii de rezistenta si a unor inaltimi mari;

b) conceptia unor forme regulate in plan a constructiilor care sa permita o tronsonare a acestora prin rosturi pe parcursul exploatarii in vederea adaptarii la noi cerinte functionale;

c) conceptia de ansamblu a incintei prin amplasarea in plan a constructiilor astfel incat acesta sa permita adaptarea la noi configuratii ale fluxului tehnologic general;

d) conceptia unor spatii de circulatie care sa permita accesul atat a oamenilor cat si a utilajelor, masinilor si echipamentelor;

e) conceptia unor solutii constructive si arhitectural-urbanistice care sa permita satisfacerea cerintelor impuse de modernizari sau retehnologizari;

51. Scopul elaborarii proiectului de arhitectura consta in:

a) analiza fiecarui obiect din punct de vedere al destinatie si conditiilor de exploatare;

b) conceptia de solutii pentru structura de rezistenta, elemente de inchidere, finisaje, tinand cont de destinatia constructiei;

c) conceptia unor solutii eficiente din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare;

d) precizarea alcatuirii constructive a structurii de rezistenta si a solutiilor functionale si estetice;

e) conceperea de ansamblu a cladirilor si constructiilor din punct de vedere functional si estetic functie de destinatia si conditiile de exploatare;

52. La alegerea materialelor structurii de rezistenta trebuie sa se tina seama de urmatoarele:

a) posibilitatea mecanizarii lucrarilor de constructii;

b) greutatea specifica a materialului;

c) reducerea duratei de executie;

d) caracteristicile specifice economice si tehnice ale materialului, regimul de temperatura si agresivitate in exploatare;

e) rezistenta si durabilitatea materialului;

53. Care din urmatoarele afirmatii constituie avantaje pentru utilizarea betonului armat?

a) are grad de industrializare ridicat;

b) are greutate proprie ridicata fata de metal;

c) are o durabilitate mai mare prin faptul ca este mai rezistent la umiditate, la actiunea apei freatice sau la actiunea unor agenti chimici;

d) permite realizarea unor deschideri si inaltimi variabile;

e) nu rezista la foc;

54. Care din urmatoarele afirmatii constituie dezavantaje pentru utilizarea betonului armat?

a) structurile din beton armat nu pot fi demontate si nu sunt flexibile la modificarile proceselor tehnologice;

b) costul structurilor din beton armat este mai ridicat;

c) rezistenta buna la foc;

d) se toarna in cofraje putand lua forme variate;

e) consum de metal redus;

55. Care din urmatoarele afirmatii constituie avantaje pentru utilizarea metalului?

a) are o durabilitate mica;

b) are o rezistenta scazuta la foc;

c) necesita masuri de protectie anticorosive;

d) permite demontarea structurii fie pentru recuperarea metalului prin topire, fie pentru a fi modificata, reconstruita;

e) este mai costisitor decat betonul;

56. Care din urmatoarele afirmatii constituie dezavantaje pentru utilizarea metalului?

a) permite realizarea unor deschideri mai mari de 24 cm;

b) permite reducerea timpului de executie;

c) este mai costisitor decat betonul armat;

d) are o flexibilitate mare fata de modificarile procesului tehnologic;

e) rezistenta si comportare buna la actiunile seismice;

57. Scopul elaborarii proiectului de rezistenta consta in:

a) dimensionarea structurii de rezistenta a constructiei in vederea asigurarii rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare sub actiunea tuturor incarcarilor la care este supusa constructia in exploatare;

b) determinarea tuturor incarcarilor la care este supusa constructia si dimensionarea tuturor elementelor de rezistenta si inchidere ale constructiei;

c) determinarea eforturilor car apar, in structura de rezistenta, sub incarcarile permanente, temporare si de exploatare si dimensiunea cadrelor transversale, longitudinale si a fundatiilor;

d) dimensionarea in plan si pe verticala a constructiilor functie de incarcarile din exploatare si a configuratiei fluxului tehnologic general;

e) determinarea cheltuielilor aferente structurii de rezistenta, elaborarea atasamentelor, antemasuratorilor si a devizului general;

58. Scopul elaborarii proiectului de drumuri si cai ferate uzinale consta in:

a) conceperea retelei de transport in incinta obiectivului de investitii, in scopul de a asigura servirea directa a tuturor cladirilor, constructiilor si platformelor de catre mijloacele de transport intern si extern;

b) asigurarea accesului mijloacelor de transport intern si extern la toate constructiile, cladirile si platformele din incinta obiectivului de investitii;

c) conceperea unor retele interioare care sa asigure o vizibilitate asupra tuturor cladirilor si realizarea jonctiunii la retelele exterioare;

d) realizarea jonctiunii dintre reteaua de drumuri si cai ferate uzinale din incinta obiectivului de investitii cu caile ferate si drumurile din reteaua exterioara;

e) conceperea retelei de transport intern in concordanta cu fluxurile de intrari-iesiri din S.T.E.

59. In ce consta avantajele transportului rutier fata de transportul pe calea ferata:

a) flexibilitate;

b) asigurarea accesului pe toate laturile cladirilor, constructiilor si platformelor;

c) accesul mai usor in diferite puncte din incinta obiectivului de investitii, cheltuieli de intretinere mai mici, mobilitate mai mare;

d) permite traversarea retelelor de utilitati supra si subterane;

e) permite accesul masinilor de pompieri la toate laturile cladirilor;

60. Ventilarea locala se realizeaza prin:

a) filtre de aer proaspat, gurii de refulare si absorbtie;

b) gura de evacuare, reteaua de aer reciclat;

c) hote, nise, carcase, dusuri si perdele de aer;

d) ventilatoare, aparate de aer conditionat, filtre de praf;

e) baterii de incalzire, ventilatoare de introducere si evacuare, filtre de praf.

Raspunsuri corecte