StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » MARKETING » cercetarea de marketing
Trimite articolul prin email Studiu de caz : Cercetarea de marketing Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Studiu de caz



STUDIU DE CAZ



Sticle goale de suc si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta, fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hartie, jucarii rupte, crengi si iar plastic, hartie si mizerii de tot felul, se astern strat dupa strat, in muntii de gunoaie din ce in ce mai inalti.


Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri menajere.Daca cineva ar avea curozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie si multi bani pentru ao rezolva.Deoarece nivelul de trai in Romania este mai scazut decat la ei, s-ar putea afirma ca inca nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor.Tinand cont si de faptul ca la ei campanile de reducere a cantitatii de resturi menajere este inca la inceput si ca la noi se incearca deja constientizarea populatiei privind aceasta problema, avem sansa de a ne “trezi” inainte de a fi total inecati de gunoa 757g66h ie.





Mai mult decat atat, lunile si anii urmatori vor aduce noi cheltuieli pentru familiile noastre, si este vorba de cheltuieli mari.Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare deosebite.Fiecaruia dintre noi ii va fi stabilit un pret pentru serviciul de salubritate in functie de cantitatea de gunoi predata. Totusi, exista o rezolvare convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la ce aruncam, si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin.


Se pune intrebarea daca populatia brasoveana este constienta de poluarea datorata gunoaielor menajere, daca brasovenii sunt dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru.


Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acesta si pentru ca pe zi ce trece gunoiul menajer devine o problema din ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, ne-am propus in aceasta lucrare sa studiem atitudinile, opiniile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.



Ipotezele si obiectivele cercetarii



Ipotezele cercetarii


Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmeaza a fi cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema de marketing in obiective ale cercetarii.


Majoritatea brasovenilor considera problema sortarii gunoiul menajer foarte importanta, in cadrul unei societati.

Doar o parte din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

O parte a populatiei brasovene nu cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

Majoritatea populatiei Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

Majoritatea populatiei brasovene nu stie ca peste putin timp sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.

In Brasov exista persoane care considera ca nu au nici o obligatie individuala legata de sortarea gunoiului menajer.





Ipotezele statistice


H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.


H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.


H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.


H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.


H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.



Obiectivele cercetarii


Aspecte de baza

Intrebarile cercetatorului

Obiectivele cercetarii

1. Opinii ale populatiei brasovene in legatura cu oportunitatea sortarii gunoiului menajer.

1.Cum apreciaza brasovenii oportunitatea sortarii gunoiului menajer?

2. Isi sorteaza populatia brasovena gunoiul menajer?


1. Cunoasterea opiniilor brasovenilor in legatura cu sortarea gunoiului menajer.

2. Determinarea proportiei in care brasovenii isi sorteaza gunoiul menajer.

3. Identificarea motivelor pentru care unele persoane nu-si sorteaza gunoiul menajer.

2. Atitudinea brasovenilor fata de importanta sortarii gunoiului menajer.

1. In ce masura populatia brasoveana considera importanta sortarea gunoiului menajer

2. Care este atitudinea brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere?

1. Determinarea masurii in care brasovenii considera importanta sortarea gunoiului menajer

2. Cunoasterea atitudinii brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere.

3. Determinarea celor mai periculoase consecinte ale poluarii mediului datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

3. Interesul si implicarea brasovenilor in activitatea de sortare a gunoiului menajer.

1. In ce masura se implica brasovenii in activitatea de sortare a gunoiului menajer?

2.Valorifica brasovenii gunoiul menajer?

1. Cunoasterea modului in care brasovenii se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer.

2. Determinarea masurii in care brasovenii valorifica gunoiul menajer.

4. Caracterizarea populatiei.

1.In ce masura varsta, sexul, venitul, profesia influenteaza sortarea gunoiului menajer de catre populatia brasoveana?

1. Identificarea populatiei prin varsta, sex, profesie, venit si daca acestea influenteaza oportunitatea sortarii gunoiului menajer.



Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei


Tipuri de investigatii calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasa


Cercetarea exploratorie reprezinta un studiu initial, cu nivele diferite de complexitate, menit sa clarifice, sa defineasca si sa identifice aspectele de baza ale unei probleme sau unei oportunitati de marketing.


Modelele de investigatii calitative posibile pentru tema “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer” sunt :

a)      Anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti

b)      Utilizarea datelor secundare

c)      Studiile pilot


a)      Anchetele exploratori in randul potentialilor subiecti

Putem folosi “anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti care-si sorteaza gunoiul menajer”. Cu ajutorul acestora s-ar obtine date primare calitative referitoare la opiniile, atitudinile si intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.Pentru aceasta se poate utiliza un chestionar care sa raspunda la aceste obiective ale cercetarii, datele respective urmand a fi culese de la un esantion de marime si reprezentativitate rezonabile.

b)      Utilizarea datelor secundare

Aceasta reprezinta o alta metoda operativa si economica de a obtine informatii utile menite sa clarifice diferite aspecte privind problema sortarii gunoiului menajer.Aceste informatii pot fi gasite in diferite reviste si carti, in publicatii, rapoarte, comunicari stiintifice etc.

c)      Utilizarea studiilor pilot

Se pot alege pentru tema de cercetare aleasa si studiile pilot, care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun cercetari de teren, pe scara redusa, folosind esantioane de mici dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, in special, pentru analize calitative.Studiile pilot au la baza atat tehnici de comunicare directe, nestructurate, cat si tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.In cadrul tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau semistructurate se includ:


a) ”discutiile neformale” – presupun obtinerea de catre cercetator a unor informatii utile despre sortarea gunoiului menajer, din discutii purtate cu prieteni, colegi, vecini.

b) “metoda interviului de profunzime” – reprezinta o conversatie, un dialog, o comunicare nondirectiva care presupune formularea de catre cercetator a unui numar mare de intrebari care au rolul de a afla de la subiect, in detaliu, credintele si simtamintele sale in legatura cu tot ce se leaga de sortarea gunoiului menajer, cu scopul de a descoperi motivele de baza ale comportamentului sau.

c) “metoda intreviului (orientat) de grup (sau focus group)” – presupune o discutie ampla cu un grup, relative omogen, compus din 6 – 10 persoane.E o forma de investigare semistructurata bazata pe un ghid si pe prestatia unui moderator.Durata de desfasurare: o jumatate de zi sau 3 -4 ore.Este necesar un spatiu special amenajat cu circuite audio-video.De regula participa si un observator.


Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa avand in vedere tema aleasa.


Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat.


Obiective propuse:

  • Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi sorteaza gunoiul menajer
  • Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer (unde este cazul)
  • Identificarea materialelor din gunoiul menajer care sunt sortate cel mai des
  • Identificarea materialelor din gunoiul menajer considerate cele mai poluante
  • Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi valorifica gunoiul menajer
  • Identificarea materialelor din gunoiul menajer care au fost cel mai mult valorificate (daca este cazul)

Ghid de abordare:

  • discutie despre sortarea gunoiului menajer
  • relatare a ultimei dati cand subiectul si-a sortat gunoiul menajer
  • relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si sorteze gunoiul menajer
  • discutie despre poluarea cu gunoaie menajere
  • discutie despre valorificare gunoiului menajer
  • relatare a ultimei dati cand subiectul si-a valorificat gunoiul menajer

Temele vor fi aduse in discutie doar in cazul in care subiectul nu le abordeaza in cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundeaza.


Marimea esantionului va fi de talie redusa si se va constitui din 10 persoane cu varsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent si indeplinesc conditiile necesare obtinerii unui credit, pentru o anumita perioada de timp. Cinci persoane vor fi selectate dintr-o zona “A” a Brasovului, iar celelalte cinci persoane dintr-o zona “B” a Brasovului. Aceste persoane vor fi alese aleator indiferent de sex.


Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.


Modul de desfasurare a interviului

Interviurile se vor desfasura pe strada, iar fiecare interviu va dura 5 –10 minute. Fiecare interviu ( dialog ) va fi inregistrat pe banda, retranscris, iar la sfarsit se va analiza continutul.





Proiectarea cercetarii


Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare


Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing.


Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”. Din punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer.


Aceasta cercetare urmareste sa obtina informatii despre activitatea de sortare a gunoiului menajer: care este procentul de populatie la nivelul orasului Brasov care isi sorteaza gunoiul menajer; cati cunosc ca gunoiul menajer poate fi valorificat; cati sunt constienti de poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer si multe altele. La nivelul orasului Brasov dorim sa cunoastem ce segmente de populatie isi sorteaza gunoiul menajer si masura in care veniturile, ocupatia si virsta influenteaza aceasta activitate.


Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii.


Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.



Consideratii privind elaborarea chestionarului


Tipuri de intrebari utilizate


Conceperea chestionarului reprezinta o activitate de maxima importanta pentru orice cercetare de marketing bazata pe o ancheta prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determina rezultatele cercetarii.


Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetarii si contine 30 de intrebari. Predomina intrebarile inchise, deoarece acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute se simplifica. Chestionarul contine atata intrebari cu alegere unica cat si intrebari cu alegere multipla .


Dintre intrebarile inchise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.


In cadrul chestionarului, intrebarile 1, 5, 9, 11, 16 sunt intrebari filtru si intrebarile 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.


Pentru formulare intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite.





Ordinea de aranjare a intrebarilor


Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ordine de dispunere a intrebarilor.


Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este foarte importanta, deoarece ea influenteaza decizia subiectilor de a participa la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile.


Chestionarul incepe cu intrebari simple, intrebari generale, urmeaza apoi intrebarile care ating direct problematica cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare.


La sfarsitul chestionarului au fost plasate intrebari de caracterizare a subiectilor, care sa permita descrierea acestora in raport cu o serie de criterii precum: varsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.


Tipuri de scale utilizate pentru fiecare intrebare


Alegerea tipului de scala folosita in acest chestionar a fost inflientata de modul de cunoastere de catre subiecti a problemei supusa cercetarii.


Pentru intrebarile cuprinse in acest chestionar am utilizat urmatoarele tipuri de scale:

Scale nominale pentru intrebarile: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30.

Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.

Scale ordinale: - 14.

- diferentiala semantica: 3; 7; 17; 22.

- Stapel: 20

- Likert: 24

Scala interval: 4; 13; 23; 25.




Consideratii metodologice privind esantionarea


Populatia cercetata si marimea acesteia


Foarte importanta pentru determinarea esantionului este stabilirea corecta a populatiei statistice asupra careia se va realiza cercetarea, daca esantionul se doreste a fi reprezentativ.


Tinand cont de faptul ca pe cei care-si sorteaza gunoiul menajer nu-i putem categorisi ca fiind doar barbati sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune ca populatia cercetata va fi populatia intregului Brasov in varsta de peste 18 ani. Marimea acesteia este de aprozimativ 300.000 locuitori.


In definirea populatiei am avut grija sa evitam fie tendinta de a alege o populatie nejustificat de mare, fie tendinta de a alege o populatie nejustificat de restransa.

Din aceasta populatie cadru va fi ales un esantion de la care vom obtine informatiile primare.


Stabilirea marimii esantionului


Pentru determinatea marimii esantionului in cazul unei esantionari aleatoare, am considerat atat nivelul de prezicere al estimarii (eroarea admisa) cat si intervalul de incredere.


Am avut in vedere un nivel al erorii admise de ±3%, pentru un nivel de incredere de 95% caruia, conform tabelului distributiei z, ii corespunde valoarea 1,96.


Deoarece nu beneficiez de informatii anterioare despre p (procentul celor care au raspuns “Da”), acesta va fi de 50%.


Marimea esantionului va fi:


unde Z2- patratul coeficientului z corespunzator nivelului de incredere

p- estimarea procentului in caz de succes

q- estimarea procentului in caz de insucces

E- nivelul erorii admise

Astfel:



Din motive financiare cercetarea reala se va efectua pe un esantion de 50 de persoane.

Eroarea va fi de:





Alegerea unitatii de observare, de esantionare si de analiza


Unitatea de esantionare este reprezentata de un element sau un grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma esantionul. Am ales ca unitate de esantionare, individul (persoana).De la unitatile esantionului se obtin informatii pe baza carora se vor trage concluziile valabile pentru intreaga populatie avuta in vedere.



Alegerea metodei de esantionare


Pentru tema aleasa, “Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”, metoda de esantionare potrivita este esantionarea in trepte.


Esantionarea in trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte. O prima treapta pentru prezentul studiu o constituie selectarea cartierelor din orasul Brasov alese pentru a face parte din esantion. Acest lucru il voi realiza calculand 15% din numarul total de cartiere din orasul Brasov, care este de 12. Rezultatul obtinut este 1.8, ceea ce aproximativ inseamna alegerea a doua cartiere. Prin esantionarea aleatoare simpla, am ales cartierele Astra si Racadau. Urmatoarea treapta cuprinde 15% din numarul total de strazi din cele doua cartiere alese, Astra si Bartolomeu. In cartierul Astra exista 53 de strazi iar in cartierul Racadau, 75 strazi. Calculand procentul de 15% din numarul total de strazi din fiecare cartier in parte, am ajuns la urmatoarele rezultate : studiul meu trebuie sa cuprinda aproximativ 8 strazi din cartierul Astra si aproximativ 11 strazi din cartierul Racadau. Din motive de timp, financiare si pentru ca aceasta cercetare reprezinta un proiect realizat in cadrul Universitatii Transilvania, din numarul rezultat de 8 strazi, respectiv 11, din fiecare cartier pe care ar trebui sa le cercetez, voi alege prin esantionare aleatoare simpla o strada din fiecare cartier. In urma eantionarii aleatoare simple am ales din cartierul Astra strada Muncitorilor, iar din cartierul Bartolomeu, strada De Mijloc.


In continuare, de pe fiecare strada aleasa, din numarul total de imobile, am ales aleator unul. De pe strada Muncitorilor am ales blocul numarul B7, iar de pe strada De Mijloc am ales blocul numarul 8.


Am continuat cu esantionarea aleatoare simpla si in ceea ce priveste apartamentele selectate din blocurile mai sus mentionate. Din fiecare apartament, din numarul total de persoane, am chestionat o singura persoana cu varsta de peste 18 ani.


Astfel, in urma imbinarii metodei de esantionare in trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla se poate stabili esantionul reprezentativ pentru cercetarea avuta in vedere, care priveste atitudinile si opiniile populatiei Brasovului cu privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.


Asigurarea reprezentativitatii esantionului


Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin faptul ca fiecare persoana are aceeasi sansa ca si celelalte de a fi inclusa in esantion , elementele subiective ale favorizarii unor persoane in operatiile de selectionare fiind reduse la minimum , prin alegerea intimplatoare dupa principiul tragerii la sorti.


O limita a erorii admise de 3% ar fi asigurat mai bine reprezentativitatea esantionului. Reducand esantionul la 50 de persoane garantez astfel reprezentativitatea esantionului cu o eroare ±13,85% si cu un nivel de incredere de 95%.


Prin imbinarea metodei de esantionare in trepte cu metoda de esantionare aleatoare simpla, adaptate pentru prezentul studiu, din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea esantionului este asigurata.


Planificarea activitatii de teren


Din principalele metode de comunicare cu subiectii , am ales anchetele fata in fata care sunt mai compelexe , astfel pututindu-se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In timpul intervievarii , intrebarile au fost citite rar,clar, respectindu-se regulile privind modul de punere a intrebarilor.


Putem spune ca subiectii au fost binevoitori facandule placere colaborarea in realizarea acestei cercetari. De asemenea au fost clarificate anumite intrebari cu un grad mai mare de complexitate , oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari fara a le influenta insa opiniile.


Masuri preconizate menite sa conduca la reducerea erorii aleatoare si a erorilor sistematice


Eroarea aleatoare se datoreaza variabilitatii sanselor de a face parte din esantion. Asemenea erori sunt de neinlaturat atita timp cit nu se recurge la marirea esantionului. Erorile aleatoare sunt de neinlaturat mai ales atita timp cit avem un esantion relativ redus ,de 50 de persoane . Eroarea sistematica , in schimb , este generata de factori legati de imperfectiunea procesului de esantionare.


Eroarea sistematica legata de raspuns se manifesta atunci cind unii subiecti dau raspunsuri care nu corespund cu realitate.Au putut apare erori de consimtamint (atunci cind respondentul raspunde ,,da” la orice intrebare ) precum si erori de reprezentare sociala ( cind subiectii au dorit crearea unei impresii favorabile pentru pastrarea prestigiului).















Intrebarea 1: Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?






In urma analizei datelor am observat ca 49 din totalul de 50 de persoane intervievate (adica 98% din total) considera ca populatia Brasovului nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer.





Intrebarea 2: Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in zilele noastre?

Group $V2 motive

(Value tabulated = 1)


Pct of Pct of

Dichotomy label                Name Count Responses Cases


dezinteres V2.1 34 44.7 69.4

nu au timp                     V2.2 7 9.2 14.3

nu au mijloacele necesare V2.3 31 40.8 63.3

altul V2.4 4 5.3 8.2

------- ----- -----

Total responses 76 100.0 155.1


1 missing cases; 49 valid cases





Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Pentru categoria „altul” au optat doar 8%(4 persoane) din totalul de 50 de persoane intervievate, acestea considerand „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.


Intrebarea 3: Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii gunoiului menajer?





In urma analizei datelor se observa ca majoritatea subiectilor (54%) considera „importanta” problema sortarii gunoiului menajer.




Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:


Se observa ca odata cu cresterea varstei creste si importanta acordata sortarii gunoiului menajer. Astfel pentru variantele „foarte importanta” si „importanta” au optat doar 62,5% din cei intre 18-25 de ani spre deosebire de 100% din cei peste 55 de ani.


Intrebarea 4: In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului menajer?



Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.



Estimarea parametrilor populatiei:

- cu interval de incredere


Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind sortarea gunoiului menajer este cuprins intre [3.55 ; 4.01].



Intrebarea 5: Va sortati gunoiul menajer?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor intervievati (96%) nu-si sorteaza gunoiul menajer.

Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:












Estimarea parametrilor populatiei:

- Punctuala

q = 1 – p = 1- 0.04 = 0.96

p = 4%

q = 96%

- Cu interval de incredere

Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z a

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor ce isi sorteaza gunoiul menajer se situeaza in intervalul [1.429%; 9.429%].



Intrebarea 6: Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?


Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul cel mai des sortat de subiectii intervievati este hartia.



Intrebarea 7: In ce masura considerati ca actiunea dvs. de sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca subiectii care-si sorteaza gunoiul menajer (4% din totalul celor intervievati) considera ca actiunea lor reduce in foarte mare masura nivelul de poluare.




Intrebarea 8: Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?




Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea subiectilor (54% din 50 de persoane) care nu-si sorteaza gunoiul menajer fac acest lucru din cauza ca nu au mijloacele necesare. Pe loc secund cu un procent de 22% dintr-un total de 50 de subiecti, se afla varianta „nu consider ca am vreo obligatie”.




Intrebarea 9: In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?








Din tabelul de mai sus rezulta ca numarul celor care nu-si vor sorta gunoiul menajer nici pe viitor (26 de persoane) este mai mare decat a acelora care vor face acest lucru (22 de persoane).

Repartizam frecventele in functie de caracteristica venit:

Observam ca cei mai multi din cei care intentioneaza sa-si sorteze gunoiul menajer pe viitor (13 persoane din 48 de respondenti) au venituri intre 4 si 6 milioane.



Intrebarea 10: Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie? (de sortare a gunoiului menajer in viitor)

Group $V10 motive

(Value tabulated = 1)


Pct of Pct of

Dichotomy label                          Name Count Responses Cases


campaniile de informare ale mass-mediei V10.2 10 38.5 45.5

introducerea obligativitatii sortarii V10.3 11 42.3 50.0

altul V10.4 5 19.2 22.7

------- ----- -----

Total responses 26 100.0 118.2


28 missing cases; 22 valid cases


Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal de luare a deciziei de sortare a gunoiul menajer in viitor este introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer, cu o frecventa de 22% din totalul de 50 de persoane. Pe loc secund, cu o frecventa de 20% din cei 50 de subiecti, se afla campaniile de informare intreprinse de mass-media.



Intrebarea 11: Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?







Din datele de mai sus rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului (42, adica 84% din totalul celor 50 de persoane) este mai mare decat a celor care nu cred acest lucru (8, adica 16% din cei 50 de subiecti)


Intrebarea 12: De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza mediul?









Din analiza datelor de mai sus se observa ca din totalitatea de 8 raspunsuri valide acestea s-au impartit in mod egal intre primele 2 variante de raspuns: „materialele din gunoi nu sunt poluante si sunt biodegradabile”.




Intrebarea 13: Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer?



Din analiza tabelelor observam ca scorul mediu este 4,17 ceea ce pe o scala de la 1 la 5 arata ca subiectii considera periculoasa poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer. Ponderea cea mai mare a subiectilor intervievati (36%) a optat pentru varianta „foarte periculoasa”.


Estimarea parametrilor populatiei:

- cu interval de incredere


Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al populatiei privind periculozitatea poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer este cuprins intre [3.23 ; 3.76].



Intrebarea 14: Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au.

Rasp.

1

2

3

4

5

Scor

Hartia

0

7

8

16

11

157

Plasticul

18

11

7

5

1

86

Sticla

10

14

6

5

7

111

Fierul

0

9

21

12

0

129

Substantele organice

14

1

0

4

23

147


Se calculeaza scorul general:

Hartie: (7*2)+(8*3)+(16*4)+(11*5)=157

Plastic: (18*1)+(11*2)+(7*3)+(5*4)+(1*5)=86

Sticla: (10*1)+(14*2)+(6*3)+(5*4)+(7*5)=111

Fierul: (9*2)+(21*3)+(12*4)=129

Substantele organice: (14*1)+(1*2)+(4*4)+(23*5)=147

Din calculul scorului general – determinat ca o masura a produsului dintre numarul de ordine al preferintei si numarul corespunzator de optiuni – rezulta urmatoarea ordonare a materialelor in functie de poluarea lor (scorul cel mai mic va indica materialul cel mai poluant): Plastic – locul 1; Sticla – locul 2; Fierul – locul 3; Subst. Organice – locul 4; Hartia – locul 5.


Intrebarea 15: Care este consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere?



Modulul - frecventa maxima absoluta este inregistrata de al doilea motiv : contaminarea apelor, aerului, solului. Acest modul are valoarea 2 ceea ce inseamna ca in proportie de 54% contaminarea apelor, aerului, solului este considerata consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere.


Intrebarea 16: Aveti cunoastinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer?






Din analiza datelor rezulta ca numarul celor care nu au cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt constienti de aceasta posibilitate.



Repartizam frecventele obtinute mai sus in functie de caracteristica „ultima scoala absolvita”:






Estimarea parametrilor populatiei:

- Punctuala

q = 1 – p = 1- 0.40 = 0.60

p = 40%

q = 60%



- Cu interval de incredere


Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z a

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor care au cunostinta de sortarea gunoiului menajer se situeaza in intervalul [26.43%; 53.56%]



Intrebarea 17: In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a gunoiului menajer?




Din datele de mai sus se observa ca variantele „mare” si „nici mare/nici mica” au avut cea mai mare frecventa de raspunsuri (45% din cei 20 de subiecti care au raspuns la aceasta intrebare).








Intrebarea 18: Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?


Group $V18 metode

(Value tabulated = 1)


Pct of Pct of

Dichotomy label                         Name Count Responses Cases


reciclarea hartiei                      V18.1 20 43.5 100.0

vinderea deseurilor metalice V18.2 17 37.0 85.0

realizarea compostului                  V18.3 2 4.3 10.0

reutilizarea deseurilor in gospodarie V18.4 5 10.9 25.0

alta V18.5 2 4.3 10.0

------- ----- -----

Total responses 46 100.0 230.0


30 missing cases; 20 valid cases


Din analiza datelor de mai sus se observa ca metoda cea mai cunoscuta de valorificare a gunoiului menajer este reciclarea hartiei (cu o frecventa de 20 persoane din tot atatea posibile), urmata de vinderea deseurilor metalice (cu o frecventa de 17 persoane care au ales aceasta varianta).





Intrebarea 19: Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai mult?

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul care este cel mai mult valorificat de subiectii intervievati este hartia (65% din totalul de 20 de persoane care au raspuns la aceasta intrebare).




Intrebarea 20: Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer?



Scor=[(+3*5)+(+2*2)+(+1*8)+(-1*8)+(-2*18)+(-3*9)]/50=-0.88


Observam ca respondentii au o parere pe ansamblu negativa despre gradul de implicare al institutiilor publice in activitatea de sortare a gunoiului menajer.



Intrebarea 21: Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie?










Din analiza datelor de mai sus rezulta ca este mai mare numarul celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de respondenti.





Intrebarea 22: Precizati gradul in care considerati importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii mediului?

Se observa ca majoritatea respondentilor considera foarte importanta si importanta introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer.






Repartizam frecventele obtinute in functie de caracteristica sex:

Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca femeile acorda mai multa importanta introducerii obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii poluarii decat barbatii.




Intrebarea 23: In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?





Din analiza tabelelor rezulta camajoritatea subiectilor intervievati sunt de acord cu introducerea obligativitatii

sortarii gunoiului menajer.




Estimarea parametrilor populatiei:

- cu interval de incredere


Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a

Marimea esantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de acord al populatiei privind introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer este cuprins intre [3.96 ; 4.44].





Intrebarea 24: Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii:



Din analiza datelor pentru prima afirmatie rezulta ca cea mai mare parte a respondentilor sunt de acord ca nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea gunoiului menajer.


Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor (62% din cei 50 de subiecti) au ales varianta „acord total” pentru afirmatia a doua, ceilalti 38% optand pentru varianta „acord”.






Intrebarea 25: Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:










Voi calcula pentru fiecare aspect media pentru aprecierea importantei acordate fiecarei caracteristici :


1. Reducerea poluarii mediului inconjurator:

Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea poluarii mediului inconjurator o caracteristica foarte importanta.


2. Reducerea cheltuielilor de salubrizare:

Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea cheltuielilor de salubrizare o caracteristica importanta.


3. Economisirea resurselor naturale:

Deci respondentii considera economisirea resurselor naturale un aspect important.


4. Obtinerea de bani din valorificarea acestuia:

Subiectii intervievati considera obtinerea de bani din valorificarea gunoiului menajer un aspect important.



Intrebarea 26: In ce categorie de varsta va incadrati?


Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea respondentilor sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 46 si 55 de ani (14% din cei 50 de subiecti).




Intrebarea 27: Ultima scoala absolvita de dvs. este:




Din tabelul de mai sus rezulta ca majoritatea celor intervievati (34% din totalitatea respondentilor) au absolvit ultima data o scoala postliceala.




Intrebarea 28: Ocupatia dvs. este:




32% din respondenti au optat pentru varianta de raspuns „alta profesie” printre aceste alte profesii numarandu-se: consilier juridic, croitoreasa, tinichigiu, tamplar, informatician, sudor, vanzator, sofer, gardian public, paznic, reprezentant vanzari, instalator, etc.



Intrebarea 29: Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?






Din analiza datelor de mai sus se observa ca majoritatea respondentilor (50% din totalul lor) au venituri cuprinse intre 2 mil. si 4 mil., iar 44% din ei au veniturile cuprinse intre 4 si 6 milioane.




Intrebarea 30: Sexul interlocutorului:





Se observa ca esantionul ales este destul de omogen din punct de vedere al distributiei pe sexe: 52% - masculin; 48% - feminin.


Testarea ipotezelor:

Ipoteza 1:

H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.


H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 5:


Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:

H0: =30%

H1: >30%

Se accepta un nivel de semnificatie α Ca urmare valoarea teoretica a lui z


Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. £

- respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.>1


Se estimeaza marimea abaterii standard:

Se determina raportul critic:


zobs.<zα Þ se accepta ipoteza nula H0 : Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul menajer.


Ipoteza 2:

H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.

H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.


Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 16:

Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral stanga cu ipotezele:

H0: =50%

H1: >50%

Se accepta un nivel de semnificatie α Ca urmare valoarea teoretica a lui z

Testam ipoteza nula prin utilizarea intervalului de incredere.

-zα*sp £ p £ + zα*sp

=50%

p=


50-1 *7,07 £ p £ 50+1,64*7,07 Û 38,40 £ p £ 61,59

zobs

-zα < zobs. < zα Þ Se accepta ipoteza nula H0: Cel mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer poate fi valorificat.


Ipoteza 3:

H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.

Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 11:


Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele:

H0: =60%

H1: >60%

Se accepta un nivel de semnificatie α Ca urmare valoarea teoretica a lui z

Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. £

- respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.>1


Se estimeaza marimea abaterii standard:


Se determina raportul critic:

zobs. > zα Þ se respinge ipoteza nula H0 si se accepta ipoteza alternativa H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.



Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente


1.Voi testa diferenta dintre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.

H1: Exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.


Masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer

Varsta

Total

Sub 45 ani

Peste 45 ani

Foarte mica masura 1

0

0

0

2

2

3

5

3

2

7



9

4

20

8

28

Foarte mare masura 5

1

7

8

Total

25

25

50






Raportul critic (RC) se compara cu z care are valoarea 1.96. RC<1.96 deci se accepta Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului menajer.


2.Voi testa daca exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer


Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer


H1: Exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.


Intentionati in viitor sa va sortati gunoiul menajer?

Varsta

Sub 45 ani

Peste 45 ani

Nu

60%

47.82%

Da

40%

52.17%

Procent

40%

52.17%


RC>-1.96 se accepta Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.


Analiza legaturii dintre doua variabile


Ipoteza 4:

H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.

H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.


Datorita faptului ca marimea mica a esantionului nu ne permite sa impartim subiectii in doua parti, voi face o testare univariata. Al doilea subesantion care ar trebui realizat il voi constitui dintr-o distribuite medie a valorilor.


Nivelul importantei

Varsta

TOTAL

Esantion real

Distributie medie

1(neimportanta)

0

10

10

2

0

10

10

3

12

10

22

4

27

10

37

5(foarte importanta)

11

10

21

TOTAL

50

50

100


Utilizez testul Kolmogorov-Smirnov pentru testarea ipotezei (am in vedere o variabila nominala+variabila ordinala).

H0: Diferenta maxima dintre frecventele cumulate ale celor doua grupuri este 0.


H1: Diferenta maxima dintre frecventele cumulate ale celor doua grupuri este diferita de 0

Regula de decizie: - daca Dcalc≤Dα, se accepta H0;

- daca Dcalc>Dα, se accepta H1;

Dcalc= maxk[F1(k)-F2(k)]

n1= 50(subiectii din esantionul real);

n2=50(subiectii din distribuita medie);

Nivelul importantei

Varsta

Esantion real Distrib. medie



│F1-F2

f. necum

f. cum

f. necum

f. cum

1(neimportanta)

0.000

0.000

0.200

0.200

0.200

2

0.000

0.000

0.200

0.400

0.400

3

0.240

0.240

0.200

0.600

0.360

4

0.540

0.780

0.200

0.800

0.020

5(foarte importanta)

0.220

1.000

0.200

1.000

0.000


Dcalc= 0,400

Pentru n=50 si un nivel de semnificatie de 0,05


Dcalc > Dteoretic => se accepta ipoteza alternativa H1 : „Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia brasoveana.”


Ipoteza 5:

H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.

Voi folosi testul :


Eij = (total linia i)*(total coloana j) total general)

E11 = 2*48/50 = > E11 = 1,92

E25 = 8*2/50 => E25 = 0

c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata

c2calc=2,704

Pentru un nivel de semnificatie de 0 si grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9,49.

χ2calc(=2,704) < χ2teoretic (=9,49) => se accepta ipoteza nula: „Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei brasovene si sortarea gunoiului menajer.”




Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde

C = coeficientul de contingenta

c2 = valoarea calculata a lui c2 in cazul celor doua variabile nominale

n = marimea esantionului

Legatura care exista intre variabile este de intensitate slaba deoarece C=0.22.


Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:



Legatura care exista intre nivelul de educatie al populatiei si sortarea gunoiului menajer este o legatura slaba.


1. Legatura dintre sexul respondentului si sortarea gunoiului menajer.

Voi folosi testul c pentru a afla daca exista vreo legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.


H0 : Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.


H1 : Exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer





c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata

c2calc=1.923

Pentru un nivel de semnificatie de 0 si grade de libertate (2-1)*(2-1)=1, χ2teoretic=3.84.

χ2calc(=1.923) < χ2teoretic (=3.84) => se accepta ipoteza nula: „Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.”




2. Legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.

Voi folosi testul c pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta respondentilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.


H0 : Nu exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.


H1 : Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.





c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata

c2calc=17.6

Pentru un nivel de semnificatie de 0 si grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9.49.

χ2calc(=17.6) > χ2teoretic (=9.49) => se accepta ipoteza H1 :Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.


Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingenta C:

unde

C = coeficientul de contingenta

c2 = valoarea calculata a lui c2 in cazul celor doua variabile nominale

n = marimea esantionului

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece C=0.51.


In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.



Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.59


3. Legatura dintre caracteristica varsta si intentia de a-si sorta gunoiul menajer in viitor:

Voi folosi testul c pentru a afla daca exista vreo legatura intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.


H0 : Nu exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.

H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.



c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata

c2calc=19.9

Pentru un nivel de semnificatie de 0 si grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9.49.

χ2calc(=19.9) > χ2teoretic (=9.49) => se accepta ipoteza H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.


Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legaturii:



Legatura care exista intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor este o legatura medie.


In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre variabile.



Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie deoarece V=0.63


Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom calcula si coeficientul de contingenta C:

Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie.


4. H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.

H1 : Exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.


Realizam analiza variantei prin metoda Anova:


Se observa din tabel ca Fcalc.=0.7

Se afla valoarea critica a lui F din tabelul distributiei F avand in vedere nivelul de semnificatie stabilit, 0,05 si numarul gradelor de libertate pentru numarator (4) si pentru numitor (45), acesta fiind Ft=2.01.


Deoarece Fcalc.< Ft rezulta ca se accepta ipoteza H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea gunoiului menajer.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact