StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Analiza bugetului de stat al germaniei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Analiza cheltuielilor publice



Continutul notiunii de cheltuiala publicaIntr-o viziune traditionala a finantelor publice, cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte, i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. Pe de alta parte insa, in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in viata social-economica.In conceptia moderna asupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale; ceea ce conteaza nu este atat marimea ei, cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica.
Finantele moderne delimiteaza notiunea de cheltuiala publica de notiunea de cheltuiala privata. Potrivit unei aprecieri pur juridice, diferenta dintre cheltuiala publica si cea privata este determinata de calitatea autorului. Astfel, toate cheltuielile pe care le face statul in calitate de stat-autoritate sunt cheltuieli publice. Toate celelalte cheltuieli facute in baza unui contract reprezinta cheltuieli private ale statului.
Cheltuielile publice au o natura eterogena. Daca sunt judecate dupa efectul lor in viata social-economica, atunci aceste cheltuieli ar putea fi ordonate in trei grupe:


o cheltuieli negati;
o cheltuieli poziti;


o cheltuieli neutre.
Cheltuielile negati sunt un consum efectiv si definitiv de nit national si nu au un efect ulterior asupra viitorului PIB. Sunt reprezentate de cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, dobanzile platite la imprumuturile externe ale statului etc. Se mai numesc si cheltuieli reale.
Cheltuielile poziti sunt cele realizate atat in domeniul economic, cat si in domeniul social-cultural, si care au efecte mai indepartate sau mai apropiate asupra cresterii economice. Dintre cele din domeniul economic putem aminti: dirse institii efectuate de stat, subntionarea anumitor activitati ale agentilor economici etc. in domeniul social-cultural cheltuielile poziti sunt cele care, intr-un fel sau in altul, influenteaza cresterea economica viitoare, chiar daca efectele lor nu imbraca o forma materiala in viitorul imediat: cheltuielile pentru invatamant sau cele din domeniul sanatatii.
Cheltuielile neutre nu reprezinta un consum efectiv de PIB (Produs Intern Brut), dar nu au nicio influenta asupra cresterii ulterioare a acestuia. Aici regasim diferite cheltuieli sociale, dobanzile aferente datoriei publice interne etc.


Aprecierea economica si monetara a cheltuielilor publice
Cu toate ca cheltuielile publice pot fi considerate din punct de dere economic ca fiind poziti, negati sau neutre, se pune problema daca pot fi considerate total sau partial si ca producti sau renile.
Timp indelungat notiunile de productivitate si renilitate (eficienta) au fost asociate doar cheltuielilor din domeniul privat. in prezent, datorita rolului extins al statului si cresterii apreciabile a cheltuielilor publice, se pune tot mai insistent problema determinarii caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri de cheltuieli si masurarea eficientei acestora.
Ca regula generala, orice cheltuiala, daca vizeaza satisfacerea unei nevoi sociale de natura materiala sau nemateriala, este productiva. Din punct de dere conil, productivitatea unei cheltuieli publice rezulta din area valorii sociale a utilitatilor oferite de Stat ca autoritate publica, cu valoarea bunurilor si serviciilor consumate de catre acesta. Diferentele in plus sau in minus influenteaza in fiecare tara PIB-ul, in sensul cresterii, sau respectiv, a scaderii sale.
Renilitatea cheltuielilor publice este mult mai dificil de apreciat pentru ca aceasta presupune ca ceea ce se obtine sa fie mai valoros decat ceea ce s-a consumat, ori in multe cazuri serviciile publice sunt mult mai costisitoare decat ceea ce se obtine. Mai mult, daca consumul de bunuri si servicii poate fi usor si exact cuantificat, nu acelasi lucru se poate spune si despre efectele activitatii statului, atat ca urmare a defazarii in timp a efectelor fata de eforturi (consumuri), cat si din cauza faptului ca unele servicii ale statului pot fi evaluate intr-un mod foarte diferit (controrsat).
Orice cheltuiala, privata sau publica, exercita o oarecare influenta asupra circulatiei monetare. De regula, cheltuielile din domeniul privat (vizeaza profitul), desi au influente asupra circulatiei monetare, nu au consecinte inflationiste deoarece o asemenea cheltuiala creeaza utilitati.
Cheltuiala publica prin definitie sporeste cererea solvabila si reclama si punerea de moneda in circulatie ducand la cresterea masei monetare. O parte din cheltuielile publice au consecinte inflationiste imediate, in sensul ca duc la cresterea cererii solvabile care va depasi oferta, iar echililibrul va fi resilit prin cresterea preturilor. Astfel, spre exemplu, toate cheltuielile de functionare ale aparatului de stat pot aa consecinte inflationiste deoarece sporesc cererea solvabila fara sa fi determinat si cresterea ofertei.
Anumite cheltuieli publice nu au insa consecinte inflationiste si este vorba, spre exemplu, de subntiile acordate pentru sinistrati etc.


Cheltuielile publice pe destinatii
Desigur, exista mai multe tipuri de clasificari si de ordonare a cheltuielilor publice pe destinatii, insa vom prezenta aici doar doua criterii care ni s-au parut mai importante: criteriul administrativ si criteriul economic.
Conform clasificarii administrati ordonarea cheltuielilor publice s-a facut pe structura institutiilor prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice: ministere, unitati administrativ-teritoriale etc. Deoarece in structura acestor institutii cheltuielile pot aa destinatii dirse, lucru care nu reiese din aceasta clasificare, consideram ca aceasta ordonare ar trebui sa tina cont si de criteriul functional, adica cheltuielile sa fie grupate in raport cu functiile statului. Astfel am aa urmatoarea grupare a cheltuielilor publice:
cheltuieli pentru actiuni social-culturale;


cheltuieli cu asigurarile sociale de stat;
cheltuieli pentru interntii economice;


cheltuieli pentru aparare;
cheltuieli pentru ordine publica;


cheruieli cu administratia de stat.
Clasificarea economica ordoneaza cheltuielile publice pe doua grupe:
cheltuieli efecti si care, la randul lor, se impart in doua categorii: cheltuieli curente si cheltuieli de capital;
cheltuielile curente (sau cheltuielile de functionare) sunt cele care asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice, cheltuieli cu servicii publice etc;
cheltuielile de capital sunt reprezentate de cheltuielile pentru institii (institii in infrastructura spre exemplu);
cheltuielile de transfer pot aa fie destinatii economice (subntii pentru anumite ramuri sau intreprinderi), fie destinatii sociale (pensii, burse).
O ordonare aparte a cheltuielilor publice este aceea care se regaseste in clasificarea Organizatiei Natiunilor Unite, care a fost adoptata si de Romania in derea asigurarii compatibilitatii si abilitatii cifrelor din raportarile internationale. Aceasta clasificare, pe care o redam mai jos, are in dere cele doua criterii: economic si functional.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre analiza bugetului de stat al germaniei

Constructia teoriei financiare
Decizia de investitii in mediu probabilistic
Decizii de finantare pe termen lung
Analiza cheltuielilor publice
Sistemul resurselor financiare publice
Imprumuturile de stat. datoria publica
Uniunea europeana
Ajutorul de stat
Bugetul de stat al romaniei
Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
Analiza bugetului de stat al germaniei
Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara
Impozitarea prevazuta de acquis-ul comunitar
Romania intre fiscalitate si politici fiscale

Stiu si altele ...









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics