StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Planificarea financiara pe termen scurt
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Planul de trezorerie



Planificarea pe termen scurt va pivota in jurul conceptului de trezorerie, fntr-adevar, aceasta joaca un rol centralizator de gestiune a intreprinderii, deoarece ea este punctul de intalnire a tuturor consecintelor monetare, legate de operatiunile si deciziile intreprinderii.
O buna gestionare a trezoreriei se bazeaza pe o prognoza a incasarilor si platilor itoare, incepand cu evenimentele care le-au dat nastere (vanzari, cheltuieli de exploatare, investitii).
Un astfel de program prezional, care se numeste al trezoreriei, poate acoperi o perioada oarecare (dar, in general, sub un an) si retraseaza fluxurile trezoreriei zilnice, saptamanale, lunare sau chiar trimestriale, dupa natura datelor.
Procesul de ificare financiara pe termen scurt comporta urmatoarele trei faze:
-faza de bugetizare (alocare), cu silirea bugetelor;
- faza de ificare, constand din a elabora situatiil


e financiare prezionale (conturile rezultatelor si bilanturile) si ca urmare, in a elabora un al trezoreriei;
- faza de control a priori, zand gestionarea, in mod prezional, a disponibilitatilor si/sau finantarilor pe termen scurt.


Elaborarea bugetelor si urilor
Planul trezoreriei este fondat pe prognoze. Prin definitie, prognozele zeaza o anticipare a itorului si ele trebuie, deci, sa fie elaborate in functie de periodicitate: ele pot fi anuale, semestriale, trimestriale, lunare potrit gradului de analiza pe care intreprinderea doreste sa-l obtina.
fn practica, intreprinderile retin, adesea, prognozele lunare coordonate, cu un orizont de un an.
a) Bugetele exploatarii
Ele se raporteaza la elementele care se regasesc in mod conventional intr-un cont al rezultatului (profit si pierderi), excluzand rubricilor exceptionale, care sunt prin definitie imprezibile. Din aceasta cauza, ele sunt, de asemenea, in corelare cu elementele din josul bilantului.
Astfel, se elaboreaza urmatoarele bugete:
- bugetele de venituri, relativ la veniturile exploatarii; ele sunt cele care reflecta nivelul de actitate asteptat al intreprinderii, tinand cont de actitatile existente efectiv, de actitatile existente dar abandonate de curand, si de actitatile noi;
- diferitele bugete ale cheltuielilor variabile ale intreprinderii, ale caror marimi sunt determinate (restrictionate) de bugetul de venituri. Astfel, se edentiaza bugetul de aprozionare, bugetul altor cumparari si cheltuieli externe, bugetul impozitelor si taxelor si bugetului cheltuielilor de personal;
- bugetele cheltuielilor fixe, independent de nivelul de actitate a intreprinderii.
La bugetele de exploatare se ataseaza alte bugete, avand incidenta asupra rezultatului:
- bugetul amortismentelor, care depinde de politica investitiilor;
- bugetul cheltuielilor financiare, care este functie a politicii de finantare existente si prezibile.


b) Bugetele in afara exploatarii
Ele consemneaza datele relative la operatiunile strategice ale intreprinderii, adica miscarile de fonduri care trebuie sa surna intr-un an, avand in vedere deciziile de investitie si de finantare pe termen lung.


Bugetele resurselor strategice cuprind in special:
- bugetul cresterilor de capital;


- bugetul noilor imprumuturi pe termen lung;
- bugetul dezinvestitiilor.


Bugetele utilizarilor strategice cuprind:
- bugetul investitiilor;


- bugetul rambursarilor imprumuturilor;
- bugetul didendelor.


Construirea situatiilor financiare prezionale
Chiar daca trezoreria este importanta, ea va fi prea restrictiva si incompleta, limitand prognozele doar la fluxurile lichiditatii. Este indispensabil de a avea o vedere de ansamblu, prin prognozele relative la elementele de cheltuieli si de venituri, ca si asupra rubricilor de activ si de pasiv.
Astfel, inainte de a sili un al trezoreriei, este necesara construirea a doua studii financiare prezionale: un bilant si un cont al rezultatului.
a) Contul rezultatului prezional
Un cont al rezultatului prezional poate fi prezentat in diferite maniere. Totul depinde de utilizarile interne carora le este destinat din ratiuni de gestiune.
El se poate conforma structurii legal prevazute, dar nu este sigur ca aceasta ar fi adecvata nevoilor gestiunii. S-ar putea elabora un model bazat pe structura bugetului exploatarii.
Elaborarea unui cont al rezultatului prezional reclama date care nu pot fi gasite decat in bugetele fundamentale ale exploatarii.
b) Bilantul prezional
Datele continute in bugetele fundamentate si in contul rezultatului prezional permit sa se construiasca un bilant prezional.
Elaborarea unui bilant prezional reclama cunoasterea relatiilor conile elementare, de exemplu:
- Imobilizarile corporale nete la sfarsitul unei perioade t sunt egale imobilizarilor corporale nete in t-l, la care se adauga investitiile perioadei si din care s-au scazut dotat iile de amortismente ale perioadei, ca si cesiunile sau dezinves-titiile, la valoarea lor conila;
- Clientii si conturile asimilate la sfarsitul perioadei t sunt egale cu soldul acestora la t-l, caruia i se adauga veniturile perioadei si din care se deduc incasarile perioadei.
Proceduri de conilizare similare sunt aplicate tuturor rubricilor bilantului, cu exceptia posturilor trezoreriei active si/sau pasive, fntr-adevar, trezoreria este, prin definitie, "rezultanta" tuturor miscarilor care influenteaza toate celelalte posturi ale bilantului.
Demersul constructiei unui bilant prezional este urmatorul:
- Se determina valoarea prezibila a tuturor posturilor din bilant, cu exceptia rubricilor de disponibilitati si de credite bancare pe termen scurt;
- Se atribuie rubricii "disponibilitati" o suma care corespunde cu nivelul unei incasari minimale pe care intreprinderea doreste sa o pastreze in permanenta in cursul perioadei;
- Pe baza acestor date se a totalul activului si totalul pasivului.
Daca totalul pasivului este superior totalului activului, exista un surplus de lichiditati, care ar putea face obiectul plasamentului si care va mari trezoreria.
Invers, daca totalul activului este superior totalului pasivului exista un gol de lichiditati, care va trebui acoperit prin credite bancare pe termen scurt.
Diferitele uri ale trezoreriei
Planul trezoreriei este o tehnica de prognoza a incasarilor i a platilor. El obliga pe trezorier sa sileasca minimum
ua uri de trezorerie: un anual si prognoze de pe o I pe alta. Un intermediar (de 3-6 luni) poate fi, de semenea, elaborat in functie de importanta fluxurilor finan-lare ale intreprinderii.


a) Planul anual de trezorerie
Planul anual al trezoreriei are drept scop:
- de a recapitula, luna de luna, incasarile si platile de orice atura;
- de a diminua, tinand cont de disponibilitatile existente la ifciceputui exercitiului, soldul anual (deficitar sau excedentar) prezional al trezoreriei;
- cunoscand importanta si repartizarea in timp a nevoilor degajate, sa prognozeze mijloacele financiare necesare pentru a face fata acestor nevoi.
Planul anual al trezoreriei permite astfel sa se prevada profilul excedentelor si al nevoilor trezoreriei. Cunoasterea acestui profil asigura de a:


- plasa mai bine excedentele;
- acoperi mai bine necesitatile prin credite pe termen scurt, mai putin scumpe si mai accesibile.


b) Planul intermediar al trezoreriei
Acest trebuie sa corespunda duratei celei mai lungi a creditelor pe termen scurt. El permite sa se actualizeze bugetul si sa se ia deciziile referitoare la mobilizarea sau la descoperirea contului bancar, fntr-adevar, gestiunea trezoreriei presupune o reactualizare permanenta a prognozei de baza.
Astfel, pentru a decide daca intreprinderea trebuie sa sconteze o cambie la 90 zile, trebuie sa cunoasca evolutia soldului pe urmatoarele trei luni. Aceasta informatie eta costurile de supra-mobilizare.
fn practica, ul intermediar poate fi un anual glisant, reajustat luna de luna conform realizarilor inregistrate.


c) Prognozele zilnice ale trezoreriei.
Realizarea prognozelor zilnice permite trezorierului:
- sa reduca utilizarile creditelor fortand accelerarea incasarilor si/sau sa intarzie platile;
- sa limiteze la maximum recurgerea la creditele necesare pentru satisfacerea nevoilor de finantare;
- sa efectueze, la o data propice, acoperirea debitelor bancare, tinand cont de decalajul valorilor zilnice;
- sa efectueze, pentru sumele necesare si la o data accepila, echilibrarea zilnica a diferitelor conturi bancare ale intreprinderii. Aceste prognoze sunt efectuate cu ajutorul unei situatii, in care sunt raportate la zi scadentele lor:


- mai intai, intrarile si iesirile trezoreriei prezionale;
- apoi, pe masura ce ele sunt cunoscute, intrarile si iesirile reale.


Rubricile ului trezoreriei
Planul anual al trezoreriei se intinde, in principiu, pe un singur exercitiu. Dar el poate fi prelungit pe mai multe exercitii consecutive, pentru a examina evolutia itoare a trezoreriei, pe o perioada mai lunga. Poate fi de asemenea elaborat pe perioade glisante de 12 luni.


Modelul 1
Primele doua rubrici (A) si (B) sunt rezervate mentionarii incasarilor, apoi a platilor prezionale. Acestea sunt clasificate in functie de originea lor.


- exploatare;
- imobilizari;


- capitaluri permanente;
- diverse..Incasarile si platile sunt luate in considerare incluzand TVA. De altfel, TVA de platit trezoreriei face obiectul unui calcul prezional, a carei suma este ea insasi trecuta la plati, fn mod paralel, recomandarile care ar putea genera credite de TVA, esential degajate din acest calcul, trebuie sa fie incluse in incasarile lunii scadentei lor prezibile.
Soldul lunar (C) al operatiunilor de trezorerie este egal cu diferenta algebrica intre totalul incasarilor (A) din fiecare luna si totalul platilor (B) al aceleiasi luni. Acest sold este afectat, conform sensului sau, de semnul ( + ) sau semnul (-).
Introducerea soldului trezoreriei existent ia inceputul perioadei (D), afectat el insusi dupa caz, de semnul ( + ) sau semnul (-), permite sa se determine soldul lunar cumulat (E). Rubrica (F) este destinata inregistrarii creditelor prevazute pe termen scurt, pentru a face fata situatiilor lunare negative.
Trezoreria sfarsitului de luna (G), egala cu suma algebrica (E + F) trebuie, in mod normal, sa fie usor pozitiva, pentru a dispune de oarecare marja de securitate.
Aparitia unei cifre negative va semnifica, pentru luna sau lunile considerata(e), un impas de trezorerie, care reclam



a in mod necesar o solutie constand:
- fie in cautarea unei resurse complementare pe termen scurt;
- fie in reducere a nevoilor de finantare. Modelul 2
O alta structura a unui de trezorerie consta in a clasifica fluxurile financiare dupa cum se raporteaza la operatiunile exploatarii sau la acelea in afara exploatarii si, in aceasta grupare, dupa cum indica incasari sau cheltuieli.
fncasarile exploatarii


- Cheltuielile exploatarii
(1) = Soldul financiar al exploatarii fncasarile in afara exploatarii


- cheltuielile in afara exploatarii
(2) = Soldul financiar in afara exploatarii
(1) + (2) = Fluxurile lunare nete ale trezoreriei Aceasta repartitie, intre operatiunile de exploatare si in afara exploatari, permite sa se constituie o logica care corespunde perfect structurii deciziilor intreprinderii.
Elaborarea ului trezoreriei
Problemele puse de elaborarea unui prezional al trezoreriei cuprind doua aspecte:
- edentierea lunara a incasarilor si cheltuielilor;
- echilibrarea lunara a trezoreriei. Pentru 0 intreprindere care dispune de proceduri
bugetare, acest al trezoreriei este elaborat plecand de la diferite bugete:
- bugetul de vanzari, in care sunt incluse incasarile; din acestea din urma se scad preziunile vanzarilor decalate de amanarile creditului clienti. Aceste preziuni au, in general, un caracter foarte incert incepand cu al doilea sau al treilea trimestru;
- bugetele de aprozionare, de personal, de investitii etc. care conduc la platile obtinute prin translatarea adecvata a actiunilor generatoare.
a) Edentierea lunara a incasarilor si platilor Abordarea lunara a incasarilor si a cheltuielilor comporta doua operatiuni:


- mai intai edentierea lunara a facturarilor;
- apoi, edentierea lunara a incasarilor, care consta in a prevedea repartitia in timp a incasarii efective a venitului inscris in factura.
Prognoza vanzarilor constituie punctul de plecare al silirii ing-ului incasarilor cifrei de afaceri. Contul rezultatului prezional inregistreaza toate vanzarile, din momentul facturarii lor.
Edentierea lunara a incasarilor este realizata in functie de durata creditelor acordate clientelei si tinand seama de incidenta tuturor intarzierilor de plata, susceptibile de a interveni pana la incasarea definitiva a venitului facturarilor.
Pentru a ajunge aici, trebuie sa se analizeze cum au fost repartizate in timp incasarile in cursul perioadei anterioare. Aceste procente statistice ar putea fi aplicate incasarilor prezionale, sub rezerva schimbarilor aduse de amanarea consimtita a platii.
Pentru cheltuieli, prognoza este facilitata de faptul ca intreprinderea are toate mijloacele sa determine momentele la care ea va trebui sa achite platile sale. intreprinderea se gaseste deci eliberata de incertitudinea legata de intarzierile la plata ale clientilor sai.
amanarile creditului clienti. Aceste preziuni au, in general, un caracter foarte incert incepand cu al doilea sau al treilea trimestru;
- bugetele de aprozionare, de personal, de investitii etc. care conduc la platile obtinute prin translatarea adecvata a actiunilor generatoare.
a) Edentierea lunara a incasarilor si platilor Abordarea lunara a incasarilor si a cheltuielilor comporta doua operatiuni:


- mai intai edentierea lunara a facturarilor;
- apoi, edentierea lunara a incasarilor, care consta in a prevedea repartitia in timp a incasarii efective a venitului inscris in factura.
Prognoza vanzarilor constituie punctul de plecare al silirii ing-ului incasarilor cifrei de afaceri. Contul rezultatului prezional inregistreaza toate vanzarile, din momentul facturarii lor.
Edentierea lunara a incasarilor este realizata in functie de durata creditelor acordate clientelei si tinand seama de incidenta tuturor intarzierilor de plata, susceptibile de a interveni pana la incasarea definitiva a venitului facturarilor.
Pentru a ajunge aici, trebuie sa se analizeze cum au fost repartizate in timp incasarile in cursul perioadei anterioare. Aceste procente statistice ar putea fi aplicate incasarilor prezionale, sub rezerva schimbarilor aduse de amanarea consimtita a platii.
Pentru cheltuieli, prognoza este facilitata de faptul ca intreprinderea are toate mijloacele sa determine momentele la care ea va trebui sa achite platile sale. intreprinderea se gaseste deci eliberata de incertitudinea legata de intarzierile la plata ale clientilor sai.
Astfel, trezorierul procedeaza de maniera urmatoare, in functie de diferitele posturi de cheltuieli:
- pentru cumparari: o tehnica analoaga celei a vanzarilor va fi utilizata pentru edentierea lunara a platilor. Se determina apoi desfasurarea lunara a receptionarii marfurilor, dupa care se procedeaza la edentierea lunara a platilor, avand la baza amanarile platii negociate cu furnizorii;
- pentru cheltuielile de exploatare: trebuie sa se distinga elementele cheltuielilor pentru care e posibil sa se identifice exact platile efective (salarii, impozite, chirii, taxe sociale) si cele care sunt in functie de programele de productie si de vanzari (transporturi, comisioane etc).
Alte plati de exploatare (furnituri si sercii diverse), care la data angajamentului sunt incerte si a caror importanta nu justifica o analiza indiduala, sunt global abordate, adica masa lor totala este repartizata forfetar, cel mai adesea prin fractiuni lunare egale.
- pentru alte elemente (investitii, capitaluri permanente), care corespund operatiunilor cu caracter nonrepetitiv si adesea programate in timp, scadenta platilor este prezibila fara dificultate.
Chiar daca TVA este un impozit care nu afecteaza contul de rezultate, intreprinderea joaca rolul de colector al acestui impozit fata de stat.
fntr-adevar, in fiecare luna trebuie sa plateasca trezoreriei soldul datorat intre TVA datorata vanzarilor si TVA deductibila cumparaturilor lunii precedente, fn acest context, intreprinderea suporta un efect de numerar defavorabil, cand ea acorda o amanare de plata prea lunga clientilor, in timp ce ea apare imediat datoare cu TVA.
b) Conceptul lichiditatii minimale
Este necesar ca o intreprindere sa detina in permanenta un nivel minimal de lichiditate: acesta este conceptul lichiditatii minimale.
Aceasta nevoie a unui "fond de casa" minimal se justifica din ratiuni de:
- tranzactie: este vorba de a contracara desincronizarea incasarilor si a platilor, generata de factori legati de operatiunile de productie si comercializare.
» precautie: trebuie sa prena eventualele probleme ale trezoreriei care decurg din imposibilitatea de plata a clientilor, eventuale tulburari sociale, din erorile de prognoza a nivelului vanzarilor etc;
» speculatie: trebuie sa dispuna de rezerve pentru a putea (daca se iveste ocazia), sa cumpere materii prime in cantitati mai mari, beneficiind de o scontare sau etand o crestere prezibila a preturilor.
Lichiditatea minimala interne ca o constrangere ; lichiditatii in bugetul trezoreriei, ea urand ca o nevoie de fonduri ce va trebui acoperita imperativ. Din punct de vedere tehnic, se indica aceasta diminuare numai pentru prima luna si permanenta sa luna de luna fiind asigurata prin operatiunile de cumul.


c) Echilibrarea trezoreriei lunare
Daca soldurile lunare sunt toate pozitive, nu se pune nici o problema de finantare pe termen scurt. Va trebui deci, sa se verifice daca aceasta situatie nu rezulta din existenta unus fond de rulment net excedentar, si in orice caz, sa se studieze formele de plasament cele mai adecvate pentru renilizarea acestor disponibilitati excedentare.
Daca dimpotriva, soldurile cumulate sunt in intregime sau in parte negative, este necesar sa se studieze solutiile de natura sa faca fata nevoilor trezoreriei, astfel degajate, insa in prealabil trebuie examinat daca aceste nevoi nu pot fi resorbite sau diminuate printr-o ajustare adecvata a scadentelor incasarilor si platilor. Pentru aceasta, doua procedee pot fi utilizate:
- sa se accelereze incasarile in avans: reducerea duratei creditelor acordate clientilor, obtinerea platilor anticipate, accelerarea punerii in aplicare a imprumuturilor pe termen lung sau mediu;
- intarzierea platilor: suprimarea realizarilor unor investitii, prelungirea termenului de plata al furnizarilor.
Nevoile de finantare degajate cu ocazia elaborarii ului trezoreriei sunt, in principiu, destinate sa fie acoperite de credite sub un an (pe termen scurt).


Analiza rezultatelor ificarii
Un de trezorerie nu este decat un instrument a carei validitate economica depinde de datele care sunt folosite in elaborarea sa si in punerea sa in aplicare. Or, aceste date se raporteaza la itor, si sunt supuse riscurilor.
Pentru a evalua repercursiunile elementelor de risc asupra urilor trezoreriei, trebuie avut in vedere ecarturile posibile in raport cu preziunile bugetare initiale si masurarea efectelor acestor deatii dupa nivelul variabilitatii nevoilor sau excedentelor de fonduri.
Este necesar sa se procedeze la o analiza de sensibilitate. Aceasta consta in a modifica cateva variabile cheie care se regasesc in bugetele exploatarii. De exemplu, nivelul cifrei de afaceri sau evolutia cheltuielilor fixe. Se va observa atunci cum reactioneaza soldurile trezoreriei la scaderea vanzarilor cu x% sau la cresterea cheltuielilor fixe cu y%.
Pentru a face aceasta se pot imagina mai multe ipoteze de evolutie a nivelului de actitate: regresia, stagnarea, cresterea moderata, cresterea puternica Apoi, se apreciaza, pentru fiecare ipoteza, amplitudinea fluxurilor trezoreriei.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre planificarea financiara pe termen scurt

Teorii recente in finante
Elementele financiare ale unei investitii in mediu cert
Functia financiara
Mecanismele financiare ale firmei
Informatia contabila in managementul financiar
Retratarea informatiilor contabile
Agregate financiare
Tabloul fluxurilor financiare
Metoda ratelor
Metoda scorurilor
Efectele de levier
Riscul
Sfera planificarii financiare
Planificarea financiara pe termen scurt
Planificarea financiara pe termen mediu sau lung
Politica financiara
Decizii ale politicii de investitii
Decizii cu privire la structura financiara si costul capitalului
Decizii cu privire la distribuirea dividendelor
Evaluarea intreprinderii
Planificarea financiara in management
Decizia financiara








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics