 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Decizii ale politicii de investitii
|
|
Evaluarea diferitelor componente ale investitiei |
|
| Alegerea institiei este prima mare decizie financiara a intreprinderii. Aceasta alegere constituie pentru intreprindere o decizie importanta si complexa. Importanta caci, este vorba de a angaja fonduri imediat, inainte de a genera nituri in viitor, angajament ce va conditiona activitatea si succesul intreprinderii. Complexa, caci ea trebuie sa tina seama de enimentele situate in viitor, si deci nesigure, fn sfarsit, riscul unei institii rezida in ceea ce ea a schimbat dintr-o certitudine intr-o incertitudine. Institia se defineste ca fiind schimbarea unei sume prezente si certe contra sperantei unor nituri viitoare, care se esaloneaza pe mai multe perioade. Aceasta definitie conduce la precizarea diferitelor componente ale unui proiect de institie. Vom examina suscesiv urmatoarele variabile: > - capitalurile instite; - niturile institiei; - durata de viata a institiei; - valoarea reziduala a institiei. Diferitele categorii de institii si de proiecte fntr-o maniera globala, este necesar sa se separe institiile: - imobiliare, care contin achizitii de bunuri funciare (terenuri, imobile); - financiare, care constau fn a achizitiona valori mobiliare si titluri de capital la alte societati, in special pentru a le controla; - industriale si/sau comerciale, care vizeaza achizitionarea de acti imobilizate corporale si chiar incorporale, indispensabile activitatilor de fabricatie, de productie si/sau de comercializare de bunuri si servicii. Tinand cont de aceasta tipologie initiala se obisnuieste de a se identifica mai multe grupe de proiecte, care raspund alegerilor de politica generala a intreprinderii: - proiecte de inovatie: de natura ofensiva, vizand sa lanseze activitati noi de fabricatie si/sau de comercializare (produse noi, modificari de produse existente) de o maniera care sa duca la cresterea cifrei de afaceri a intreprinderii; - proiectele de extindere sau de capacitate: ele vizeaza, de asemenea, cresterea cifrei de afaceri a intreprinderii, continuand sa creasca capacitatile interne de productie si/sau de comercializare a produselor existente (largirea unei uzine, sau a unui parc de masini); - proiectele de rationalizare sau de productivitate: contrar celor doua precedente, nu cauta teoretic o crestere a volumului afacerilor, ci vizeaza, din contra, o reducere a costurilor de productie si/sau de comercializare. Marimea capitalului instit a) Evaluarea capitalului instit Capitalul instit este suma cheltuielilor pe care intreprinderea le consacra pentru realizarea unui proiect de institie. Abordarea financiara difera de abordarea conili. intr-adevar, cheltuielile institiei nu se gasesc numai insorite in activul imobilizat, ci, de asemenea, in evidenta cheltuielilor perioadei. Aceasta diferenta de tratament nu trebuie sa antreneze excluderea diferitelor cheltuieli de institie, care sunt acceptate de catre intreprindere, in derea obtinerii de nituri viitoare. Astfel, cheltuielile de institie cuprind: - costul total al imobilizarilor si toate cheltuielile anexe si accesorii folosite pentru punerea in lucru a echipamentelor (transport, cost de instalare si montaj, taxe de mutare, cheltuieli pentru obtinerea actelor); - acti incorporale, in special cheltuielile de studii sl de cercetare, la fel ca si cheltuielile pentru formarea personalului; - nevoile de fond de rulemnt indus de institie. Cresterea capacitatii de productie antreneaza o crestere de volum a stocurilor si a portofoliului de creante clienti. Creditul pe care intreprinderea il va putea obtine de la furnizorii sai este o resursa care va fi dedusa din nevoile de exploatare ale institiei b) Probleme ridicate prin aceasta evaluare Bunurile care dau dreptul deducerii TVA trebuie sa fie evaluate cu deducerea de TVA, care va fi recuperata. Pentru anumite institii se poate predea utilizarea de bunuri care sunt deja proprietatea intreprinderii, de exemplu de construirea unei uzine pe un teren ce-i apartine. Chiar daca nu s-a platit terenul, este eronat sa se considere cu valoarea zero aceste acti necesare realizarii institiei. Aceasta ar conduce la subestimarea capitalului instit si Aceste bunuri astfel primite de catre intreprindere, cu titlu gratuit, au un cost de oportunitate, care este egal cu ceea ce intreprinderea ar putea sa obtina vanzandu-le imediat. Trebuie deci sa se adauge acest cost de oportunitate la costul materialelor. Veniturile institiei Venitul este constituit prin fluxul net de trezorerie rezultat din exploatarea institiei, adica soldul intre nituri si cheltuieli de exploatare care pot fi atasate institiei. Acest flux de nituri sunt compuse din doua elemente: - excedentul net de exploatare, care este obtinut prin deducerea din incasarile, datorate vanzarilor, a platilor perioadelor generatoare de cheltuieli, inclusiv impozitele; - economia fiscala asupra amortizarilor legate de actile imobilizate, instite in proiect. O atentie particulara trebuie acordata amortismentelor, de care trebuie tinut cont pentru calculul impozitului, dar care nu constituie o plata. Sunt luate in considerare numai fluxurile monetare dupa plata impozitului. fn acest stadiu al analizei, fluxul net de trezorerie nu cuprinde cheltuielile financiare legate de finantarea proiectului, decizia achizitionarii unui activ fiind, temporar, independenta de alegerea modului de finantare. Durata vietii economice a institiei Durata vietii economice a institiei este perioada in timpul careia institia va permite obtinerea de nituri. Aceasta durata de viata nu este prea simplu de determinat, pentru ca ea depinde de schimbarile de gust ale consumatorilor, de aparitia noilor produse si de serviciile concurente. Orizontul economic al proiectului corespunde duratei celei mai scurte dintre cele 3 durate care urmeaza: - durata de viata fizic normala a institiei: bunul este astfel folosit incat nu poate fi intretinut eficace si trebuie inlocuit; - durata de viata tehnologica: perioada care se termina indata ce un nou procedeu sau o noua masina mai performanta "incheste" institia initiala a intreprinderii; - durata de viata a produsului pe piata: disparitia produsului de pe piata sau modificarile importante in conceptia sa pot face inutil utilajul care-l fabrica. Cu cat durata de viata a utilajului este mai lunga, cu atat mai putin sensibil va fi acest parametru. Anumite intreprinderi folosesc un orizont arbitrar de prudenta, de exemplu 10 ani. Fluxurile posterioare acestui orizont sunt atunci neglijate sau evaluate forfetar. Valoarea reziduala a institiei La sfarsitul vietii produsului, imobilizarea poate aa o valoare reziduala de care trebuie tinut cont, fara a se uita un entual impozit asupra plusvalorii cesiunii. Se poate constata de asemenea incidenta asupra trezoreriei a lichidarii nevoii de fond de rulment. Aceasta valoare reziduala constituie un nit suplimentar, care ajuta fluxul de nituri al ultimului an de folosire. Cum s-a observat mai sus, acest nit cuprinde 2 elemente: - valoarea revanzarii imobilizarilor, diminuate cu impozitul pe plus valoarea cedata. - recuperarea nevoilor de fond de rulment instite in activitate. Stocurile sunt lichidate, creantele reacoperite si datoriile furnizorilor reglate. fn practica, valoarea reziduala se dodeste foarte dificil de determinat. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
