StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitate generala

Notiuni de contabilitate primara



NOTIUNI DE CONTABILITATE PRIMARA

Organizarea contabilitatii patrimoniale constituie o obligatie stabilita prin lege pentru toate persoanele juridice, precum si pentru persoanele fizice care au fost autorizate sa desfasoare activitati pe cont propriu si au calitatea de comerciant.

Baza legala privind organizarea si conducerea evidentei contabile este

formata in principal din:

- Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 14.01.2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordinul Ministrului Finantelor Publice 94 / 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 20.02.2001, cu modificarile si completarile ulterioare;



- Ordinul Ministrului Finantelor Publice 306 / 2002 pentru aplicarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 25.04.2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incepand cu data de 01.01.2006, OMFP 94/2001 si OMFP 306/2002 se abroga prin Ordinul 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1085 din 30.11.2005.

Legea Contabilitatii nr. 82/1991 enumera unitatile patrimoniale obligate sa-si organizeze si sa conduca contabilitatea, astfel :

o Regii autonome

o Societati comerciale

o Societati agricole

o Organizatii ale cooperatiei mestesugaresti

o Organizatii ale cooperatiei de consum si de credit

o Banca Nationala a Romaniei si organizatiile bancare

o Institutii publice de subordonare centrala si locala

o Unitati de asigurari sociale, altele decit cele de stat

o Asociatii

o Fundatii

o Sindicate

o Unitati de cult

o Organizatii obstesti

o Alte persoane care au dobandit personalitate juridica

o Persoanele fizice care presteaza activitati independente, care exercita in mod obisnuit acte de comert si sunt inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului. Obligatia de a organiza si conduce contabilitatea revine, potrivit legii, si subunitatilor fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin de persoane juridice, cu sediul sau domiciliul in Romania, cit si subunitatilor cu sediul

in Romania care apartin unor persoane juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul in strainatate.

1.1. Rolul contabilitatii in economia de piata

Descentralizarea economiei a determinat aparitia si dezvoltarea liberei initiative care solicita agentului economic sa-si asume riscul in activitatea sa pentru ca activitatea pe care o desfasoara are loc in conditii de concurenta. Pentru a putea sa se mentina si sa reziste in aceasta lupta agentul economic trebuie sa isi cunoasca rezultatele activitatii sale astfel incat din venituri sa-si acopere

cheltuielile si sa obtina si profit. Pentru indeplinirea obiectului de activitate, patrimoniul ag. ec. se afla intr-o permanenta miscare si transformare ca urmare a urmatoarelor procese economice :

. aprovizionarea - urmareste cheltuielile privind transportul si aprovizionarea cu materiale prime si materiale efectuate cu mijloace proprii si straine (inchiriate) ; cheltuielile cu incarcarea, descarcarea materialelor in depozit si magazie (cheltuieli de manipulare); pierderi pe timpul transportului in limita normelor legale

. productia - urmareste totalitatea cheltuielilor aferente productiei precum si cheltuielile realizate ca rezultat al activitatii desfasurate de ag. ec. si care produc in patrimoniul unitatii modificarea de volum si structura, transformari cantitative si calitative, determinand rezultatele financiare ca rezultat al unor operatii economico - financiare consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.

Activitatile desfasurate de un ag. ec. pot fi grupate astfel :

1. activitati de exploatare sau de productie

2. activitati financiare

3. activitati exceptionale

In functie de aceste activitati se angajeaza si cheltuielile, respectiv se utilizeaza mijloace banesti si financiare pentru a satisface anumite necesitati productive sau obligatii.

Cheltuielile se clasifica astfel :

a. cheltuieli de exploatare - consum de materii prime si materiale, amortizarea imobilizarilor, energie, apa, gaz, fond de somaj,

cheltuieli cu deplasari, detasari, reclame, protocol, publicitate, alte servicii executate de terti (transporturi, servicii, etc.)

b. cheltuieli financiare - cheltuieli legate de emiterea, cumpararea si rascumpararea titlurilor de valoare, diferente nefavorabile de

curs valutar, cheltuieli cu depozite.

c. cheltuieli exceptionale - pierderi din calamitati naturale, debitori prescrisi, amenzi, penalitati, donatii, despagubiri. Corespunzator acestor categorii de cheltuieli, unitatea obtine si venituri, ca rezultat al vanzarii de marfuri sau produse, executare de lucrari si prestari de servicii.

Veniturile se impart in :

a) venituri din exploatare - din comercializarea marfurilor, livrari produse, executari de lucrari si prestari servicii

b) venituri financiare - din dobanzi si din participatii (dividendul obtinut prin cumparari de actiuni de la alte SC)

c) venituri exceptionale - din despagubiri si penalitati

. desfacerea - urmareste si tine evidenta cheltuielilor privind desfacerea produselor (cheltuieli cu ambalarea, transportul, depozitarea, sortarea si intretinerea sau conservarea lor)

. repartitie - urmareste modul de constituire si legalitatea formarii fondurilor din resurse proprii pentru a asigura desfasurarea normala a activitatii de finantare.

Cunoscand aceste elemente se apreciaza ca obiectul contabilitatii il reprezinta inregistrarea, urmarirea si controlul sistematic al existentei, miscarii si transformarii patrimoniului in procesul de productie (de exploatare) precum si al surselor de formare ale acestora concomitent cu rezultatul obtinut. Pentru aceasta, contabilitatea utilizeaza procedee comune cum ar fi :

o documentele, care stau la baza prelucrarii informatiilor privind operatiile economice patrimoniale si prin care se face dovada infaptuirii lor;

o evaluarea, care consta in exprimarea operatiunilor economice in unitati monetare reprezentind o identificare a fiecarui element de patrimoniu si care are in vedere prevederile legale, dar nu se ia in consideratie un etalon unic de apreciere sau comparatie ci se au in vedere prevederile legale, dar nu se ia in consideratie un etalon unic de apreciere sau comparatie ci se are in vedere costul de achizitie, perioada de utilizare sau gradul de uzura si alte elemente ce constituie la stabilirea bunului ;

o calculatia care consta intr-o inlantuire de calcule economice ale caror rezultat se urmareste sistematic prin intermediul conturilor si

generalizate cu ajutorul bilantului.

Ca procedee specifice, contabilitatea utilizeaza: contul, dubla inregistrare, balanta de verificare, tehnici de iinregistrare si bilantul contabil.

1.2. Patrimoniul societatilor comerciale

PATRIMONIUL unui ag. ec. este format din totalitatea mijloacelor economice de care dispune ag. ec. in vederea realizarii obiectului de activitate, precum si totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica.

Existenta patrimoniului este legata de existenta unei persoane (fizice sau juridice) ca subiect de patrimoniu, care sa aibe posesia si gestiunea bunurilor materiale, drepturilor si obligatiilor, cu conditia de a exercita liber acte de dispozitie si administratie asupra sa.

Patrimoniul unei SC are urmatoarea structura :

1. Elemente de activ - adica tot ce apartine persoanei

2. Elemente de pasiv - adica toate obligatiunile materiale pe care le are persoana

Elemente de activ

Prin activ se intelege patrimoniul economic, adica valorile economice sub forma lor fizica concreta, respectiv totalitatea mijloacelor economice sub aspectul componentei si structurii materiale sau banesti.

a) active imobilizate

. necorporale

. cheltuieli de constituire

. cheltuieli de cercetare-dezvoltare

. programe informatice

. corporale

. terenuri

. mijloace fixe - cladiri, constructii speciale, 949d35j masini, utilaje, instalatii de lucru, plantatii, animale de munca

. imobilizari in curs (investitii neterminate)

. financiare

. titluri de participare (aportul in natura si bani ai asociatilor)

. creante imobilizate (imprumuturi acordate si dobanzi aferente, sume pe care societatea trebuie sa le incaseze de la alte societati)

b) active circulante

. stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, produse finite, animale, marfuri

. alte active circulante - clienti, decontari cu asociatii, actiuni, obligatiuni, disponibil la banca si in casa, acreditive, cheltuieli de trezorerie

c) conturi de regularizare reprezentate prin:

cheltuieli efectuate in avans, respectiv acea categorie de cheltuieli care se suporta esalonat pe mai multe exercitii financiare (reparatii capitale, reparatii curente, chirii datorate unor ag. ec. sau abonamente);

- cheltuieli in curs de clarificare (amenzi, cheltuieli de judecata) ce necesita lamuriri.

Elemente de pasiv

Prin pasiv se intelege patrimoniul juridic, adica relatiile in care se afla subiectul patrimoniului cu valori care fac parte din activ, respectiv totalitatea mijloacelor economice sub aspectul provenientei, al surselor de formare, al obligatiilor pe care ag.ec. le au fata de salariati, bugetul de stat si alti ag.ec.

a) capitalul propriu - capitalul social, diferente din reevaluare, profit nerepartizat, profitul sau pierderea, fondul de participare la profit si alte fonduri

b) provizioane (rezerve) pentru riscuri si cheltuieli - in vederea acoperirii unor litigii, garantii acordate clientilor, pierderi din diferente de curs valutar

c) datorii - imprumuturi, credite bancare, credite externe, furnizori, creditori, decontari cu salariatii, impozite si taxe (ex. TVA)

d) conturi de regularizare reprezentate prin venituri in avans, respectiv acele venituri anticipate provenite din incasari de chirii, vanzari cu plata in rate, diferente favorabile de curs valutar.

Stabilirea patrimoniului se face prin inventarierea tuturor valorilor (mijloace fixe, materiale, numerarul de casa, disponibilitati banesti in contul bancar). Operatiunea de inventariere consta in verificarea tuturor mijloacelor economice, a sumelor care constituie soldul conturilor in cauza, astfel incat acestea sa exprime realitatea.

Activitatea economico-financiara functioneaza in baza urmatoarelor principii:

1. gestiunea economica - consta in desfasurarea de catre ag. ec. a unei activitati rentabile care sa-i asigure din veniturile obtinute acoperirea tuturor cheltuielilor, inclusiv a dobanzilor si rambursarea creditelor si societatile sa obtina profit.

V - Ch = Pb

Nota: V = venituri; Ch = cheltuieli; Pb = profit brut

2. autonomia financiara - consta in posibilitatea ag. ec. ca din profitul net realizat sa-si constituie fonduri proprii.

3. Pb - Ip = Pnet

Nota : Pb = profit brut ; Ip = impozit pe profit ; Pnet = profit net

Din profitul brut societatile comerciale sunt obligate sa-si constituie fond de rezerva legala prin preluarea a 5% din profit, pana la limita a 20% din capitalul social.

Toti ag. ec. au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie care trebuie sa sigure :

. inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute, precum si relatiile ag. ec. cu asociatii, actionarii, clientii, bancile, furnizorii, organele fiscale.

. exactitatea datelor contabile

. furnizarea informatiilor pentru stabilirea patrimoniului national si a executiei bugetului public national.

Contabilitatea unitatilor economice se organizeaza in compartimente distincte conduse de directorul financiar-contabil sau alta persoana imputernicita sa aiba aceasta functie.

Contabilitatea este organizata sub 2 aspecte :

1. contabilitatea generala sau financiara - care se organizeaza si conduce, cu caracter obligatoriu, de catre toate unitatile si care are ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare activitatilor proprii, asociatilor, actionarilor (stocuri de materii prime si materiale, etc.)

2. contabilitatea de gestiune - se organizeaza in functie de specificul si necesitatile proprii ale ag. ec. urmarind costurile, rezultatele financiare, rentabilitatea productiilor, lucrarilor si serviciilor.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine conducatorului societatii (administratorului) sau ordonatorului de credite (ex. directorul unui liceu), precum si conducatorului compartimentului financiarcontabil.

1.3. Evaluarea elementelor patrimoniale

Toate bunurile care intra si ies din patrimoniul unei societati comerciale se evalueaza, operatiune ce consta in stabilirea unei valori bunurilor intrate.

Bunurile pot intra in patrimoniul unei societati comerciale prin urmatoarele cai :

1) prin achizitie (de la furnizori)/cu titlu oneros - la cost de

achizitie (format din pret de cumparare, taxe fiscale nerecuperabile - taxe vamale si accize), cheltuieli de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii.

2) din productie proprie - la cost de productie (format din costul de achizitie al materialelor, alte cheltuieli directe - salarii, contributii asigurari sociale, fond somaj, contributii asigurari sanatate - si cheltuieli indirecte de interes general : caldura, apa, energie, salarii personal administrativ, etc.)

3) prin aport - la valoarea de utilitate, care se formeaza in functie de valoarea actuala de circulatie, tinand seama de amplasament, grad de uzura, compararea cu preturile produselor noi.

4) prin donatii/cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate, care se formeaza in functie de valoarea actuala de circulatie.

Evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii se face la valoarea lor actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar.

In bilantul contabil ce se intocmeste la incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se evalueaza astfel :

- la valoarea de intrare in patrimoniu.

- la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

In cazul iesirii din patrimoniu, bunurile se evalueaza sau se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Pentru o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute, evaluarea trebuie sa respecte urmatoarele principii contabile :

1. Principiul prudentei - potrivit caruia nu se permite

supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor.

2. Principiul permanentei metodelor - materializat in aplicarea regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate a elementelor de patrimoniu pe tot parcursul exercitiului financiar, astfel incat sa asigure compararea in timp a informatiilor.

3. Principiul continuitatii activitatii - potrivit caruia unitatea este apreciata ca-si continua activitatea in viitor fara a fi in situatia de a se lichida.

4. Principiul independentei exercitiului - potrivit caruia veniturile si cheltuielile aferente activitatii si rezultatele financiare sunt delimitate in timp (de regula, pe un an calendaristic)

5. Principiul intangibilitatii exercitiului bilantului de deschidere - potrivit caruia exercitiul incheiat trebuie sa corespunda cu exercitiul care incepe.

6. Principiul necompensarii - potrivit caruia, elementele de activ si cele de pasiv se inregistreaza si se evalueaza in contabilitate separat si nu este admisa compensarea intre posturile din activul bilantului cu cele din pasivul bilantului.

Patrimoniul, apartinand societatii, si nu asociatilor, are un caracter autonom, de aceea este denumit si patrimoniu social. Societatile comerciale trebuie sa aiba o evidenta clara a patrimoniului fizic al societatii, cu evidentierea permanenta a oricaror schimbari.

Patrimoniul nu trebuie confundat cu capitalul social, pentru ca in timp ce capitalul social este expresia valorica a aporturilor asociatilor, patrimoniul societatii este o universalitate (juridica) care cuprinde toate drepturile si obligatiile precum si bunurile societatii. Mai putem retine si faptul ca in timp ce capitalul social este fix (cu rare modificari), patrimoniul variaza in functie de rezultatele activitatii desfasurate.

1.4. Bilantul contabil

Toate mijloacele economice aflate in administrarea operativa si care formeaza patrimoniul agentilor economici pot fi reprezentate la sfarsitul unei perioade intr-o forma sintetica cu ajutorul unui tabel specific numit bilant.

Mijloacele economice ale unui agent economic se prezinta sub doua forme:

1. o forma concreta, materiala sau reala

2. sub forma de resurse sau sub aspectul provenientei

Aceste doua aspecte trebuie sa fie intr-o egalitate permanenta : « total mijloace » = « total resurse »

Prezentarea acestor doua aspecte fata in fata reprezinta bilantul contabil cu cele doua parti fundamentale : activ = pasiv, prin intermediul caruia se reprezinta patrimoniul agentilor economici in expresie baneasca si sub dublu aspect: in partea stanga componenta mijloacelor economice, respectiv activul, iar  in partea dreapta provenienta acestora, respectiv pasivul.

Activul cuprinde totalitatea mijlocelor economice sub aspectul componentei si structurii materiale sau banesti (ex. : active imobilizate,

circulante).

Pasivul cuprinde totalitatea mijloacelor economice sub aspectul provenientei, al surselor de formare, al obligatiilor pe care agentii economici le au fata de salariati, bugetul de stat si alti agenti economici.

Intre totalul sumelor din activ si a celor din pasiv trebuie sa se mentina o egalitate permanenta pentru ca mijloacele economice din activ au o sursa de provenienta din pasiv. Bilantul este un calcul de sinteza al contabilitatii prin intermediul caruia se prezinta la un moment dat situatia economica exprimata in bani a agentilor economici. Patrimoniul agentilor economici se afla intr-o continua miscare si transformare, ca rezultat al trecerii succesive a mijloacelor economice prin faze ale proceselor economice si sunt reflectate in contabilitate sub forma operatiunilor privind aprovizionarea, consumul de mijloace de productie sau forta de munca, expedierea sau desfacerea produselor, realizarea (incasarea) produselor, obtinerea si repartizarea profitului.

Fiecare operatiune economica produce schimbari in situatia patrimoniului, modificari care pot fi:

a. de volum, in sensul cresterii sau reducerii concomitent a elementelor de activ si de pasiv

Exemple:

1. aprovizionarea cu marfuri de la furnizori in suma de 1000 ron

Marfuri = Furnizori 1000 ron

A + P + - in acest caz, vor creste stocurile de marfuri (element de activ) cu 1000 ron, concomitent cu o crestere a obligatiilor de plata fata de furnizori (element de pasiv) cu 1000 ron

2. plata catre furnizori din disponibilul din contul deschis la banca a unei sume de 250 ron

Furnizori = Conturi la banci in lei 250 ron

P - A - - in acest caz, vor scadea obligatiile de plata fata de furnizori (element de pasiv) cu 250 ron, concomitent cu reducerea disponibilitatilor din contul bancar cu 250 ron.

b. de structura, in sensul cresterii sau reducerii elementelor de activ sau de pasiv.

Exemple:

1.incasarea in contul deschis la banca de la clienti a sumei de 500 ron

Conturi la banci in lei = Clienti 500 ron

A + A - - in acest caz, vor creste disponibilitatile in contul deschis la banca (element de activ) cu 500 ron, concomitent cu o scadere a creantelor fata de clienti (element de activ) cu 500 ron

2.retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii in suma de 50 ron

Personal - remuneratii datorate = Impozit pe veniturile din salarii 50 ron

P - P + - in acest caz, vor scadea sumele de plata catre salariati drept salarii (element de pasiv) cu 50 ron, concomitent cu o crestere a datoriei la bugetul de stat privind impozitul pe veniturile din salarii cu 50 ron.

Rezulta ca orice modificare a patrimoniului afecteaza doua posturi din bilantul contabil. Modificarile care produc schimbari de structura nu influenteaza totalul activului sau al pasivului, deci nici totalul bilantului. Modificarile de volum determina cresteri sau reduceri in totalul bilantului. In toate cazurile, in permanenta se mentine egalitatea, ca rezultat al respectarii principiului dublei inregistrari sub cele doua aspecte : al componentei si al provenientei.

Contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure :

1. inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor economice, simultan in debitul unor conturi si creditul altor conturi denumite conturi corespondente.

2. stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare si al soldului final al fiecarui cont.

3. intocmirea lunara a balantelor de verificare care sa evidentieze egalitatea intre total sume debitoare si total sume creditoare, si intre total solduri debitoare si total solduri creditoare.

4. prezentarea situatiei patrimoniului, a rezultatelor obtinute, structura activului si pasivului, prin bilant, veniturile, cheltuielile, profitul sau pierderea prin contul de profit si pierdere. Dubla inregistrare este procesul care da caracterul de a nu gresi al contabilitatii in calitatea sa de sistem ideal pentru evidenta patrimoniului agentilor economici. Acest lucru rezulta din urmatoarele rationamente de baza :

- orice operatiune economica produce o dubla modificare in situatia patrimoniului

- daca pentru fiecare post sau element al bilantului s-a deschis cate un cont, inseamna ca orice operatiune va afecta doua conturi

- legatura dintre bilant si conturi, precum si mecanismul de functionare al acestora sunt astfel concepute incat orice operatiune economica afecteaza debitul unui cont si creditul altui cont.

Inregistrarea concomitenta a unei operatiuni economice in doua conturi, adica in debitul unui cont si creditul altui cont, poarta denumirea de dubla inregistrare. De aici si denumirea de contabilitate in partida dubla.

Din punct de vedere stiintific, denumirea de contabilitate in partida dubla nu vine de la inregistrarea in mod obligatoriu in doua conturi. Esenta contabilitatii consta in aceea ca prin conturi se fac doua serii de calcule : una privind dinamica activului, iar alta privind dinamica pasivului, iar in final se stabileste rezultatul.

Cele doua conturi care reflecta o anumita operatiune economica poarta denumirea de conturi corespondente, iar operatiunea de corespondenta conturilor.

Corespondenta dintre conturi se stabileste prin articole contabile, care indica contul debitor si conturile creditoare sau numai contul creditor, sau conturile debitoare sau numai contul debitor, pe de o parte, si contul creditor, pe de alta parte.

1.5. Balanta de verificare

Toate operatiunile economice care afecteaza patrimoniul se sistematizeaza in conturi exact si riguros astfel incat la momentul dorit fiecare cont ne ofera informatii despre fiecare element de patrimoniu si anume :

a. sold initial sau existent la inceputul perioadei

b. intrarile (cresterile) si iesirile (scaderile)

c. existentul final sau soldul final

Pornind de la aceste date inregistrate in conturi, la sfarsitul fiecarei luni se intocmeste o situatie de sinteza a tuturor operatiunilor economice inscrise in conturile contabile, situatie care numeste balanta de verificare.

Prin aceasta situatie de sinteza se asigura:

1. exactitatea tuturor operatiunilor inscrise in contabilitatea sintetica si analitica descoperind orice eroare ce s-ar putea strecura in prelucrarea informatiilor contabile

2. stabilirea legaturilor intre conturi si bilant, in sensul ca balanta pregateste soldul conturilor la sfarsitul perioadei

3. prin rulaje si solduri, furnizeaza informatii necesare analizei economico-financiare si conducerii societatii

Operatiunile economice din cursul lunii se inregistreaza in jurnale (note contabile) grupate dupa felul si natura lor, pe conturi sau grupe de conturi, cu continut economic asemanator. Documentele se inregistreaza zilnic in situatii auxiliare, iar la sfarsitul lunii documentele grupate pe conturi debitoare sau creditoare se inregistreaza in sume totale din situatii auxiliare (anexe) in jurnale.

Aceste jurnale poarta un numar si o liniatura speciala adaptata pentru inregistrarea articolelor contabile si care nu reprezinta altceva decat nota contabila lunara pentru toate operatiunile inregistrate in cursul lunii in contul respectiv. Baza inregistrata in jurnale o formeaza documentele justificative intocmite la timp si cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Dupa verificarea de forma si de fond, documentele se conteaza, adica se indica pe ele conturile debitoare si creditoare, dupa care se inregistreaza in situatiile auxiliare sau direct in jurnale. In cazul operatiunilor economice numeroase (operatiuni de casa, banca, furnizori, clienti, etc.) se utilizeaza situatiile auxiliare in centralizatoare, iar la sfirsitul lunii totalul Rd si Rc din aceste situatii se trec fie in jurnal, fie in cartea

mare.

1.6. Documente justificative (primare)

Documentele justificative stau la baza inregistrarii in contabilitate. Orice operatie economica sau financiara trebuie consemnata in momentul efectuarii ei in documente justificative care cuprind urmatoarele elemente principale :

. Denumirea documentului

. Denumirea si sediul unitatii care l-a intocmit

. Nr. si data intocmirii documentului

. Continutul operatiunii economice (procese legate de obtinerea produselor) sau financiare (procese legate de bani)

. Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare (cand este cazul);

. Datele cantitative si valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate;

. Numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economice si financiare patrimoniale, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in dreptnsa aprobe operatiile respective, dupa caz;



. Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor in documente justificative

Rolul documentelor contabile este acela de inregistrare cronologica si sistematica a operatiunilor efectuate.

Relatia documentelor justificative cu contabilitatea este cu dublu sens: pe de o parte, toate documentele justificative sunt reflectate in contabilitate reflectandu-se o imagine sintetica a operatiunilor, iar pe de alta parte toate inregistrarile din contabilitate trebuie sa aiba la baza un document justificativ. Inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pasta de pix, cu masina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul. Nu sunt admise stersaturi. Eventualele erori se corecteaza prin taierea cu o linie a cifrei sau a textului gresit,

deasupra careia se trece cifra sau textul corect. Corectura se efectueaza pe toate exemplarele si este confirmata de persoana sau persoanele care au efectuat corectura mentionandu-se si date cand aceasta a fost efectuata. Nu sunt admise corecturi in documentele pe baza carora se primeste, se elibereaza sau justifica numerarul.

In cazul operatiunilor de predare-primire, eventualele erori vor fi confirmate atat de persoana care preda cat si de persoana care primeste.

Documentele justificative se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:

a. Dupa rolul lor:

- documente primare;

- documente cumulative (centralizatoare);

- registre contabile.

b. Dupa modul de circulatie:

- documente cu format tip prestabilit;

- documente cu format liber.

c. Dupa aria de utilizare:

- documente comune pe economie;

- documente specifice unor anumite domenii de activitate.

d. Dupa regimul de circulatie:

- documente cu regim special;

- documente cu regim normal.

Un rol important il au documentele cu regim special pentru ca acestea prezinta o serie de particularitati de circulatie:

- se obtin numai dintr-o sursa autorizata sa le distribuie, care aplica sistemul national unic de numerotare si inseriere, sub directa supraveghere a R.A. Imprimeria Nationala;

- obligatia pastrarii documentelor intr-o gestiune distincta si obligatia de a intocmi fise de magazie pentru documente cu regim special pentru fiecare tip de document;

- obligatia de a declara nule documentele cu regim special distruse sau pierdute si de a publica seriile in Monitorul Oficial, partea a III;

Datorita amplificarii fenomenului de trafic cu documente false, Ministerul Finantelor emite la anumite intervale de timp acte normative cuprinzand seriile documentelor declarate nule.

Dupa destinatie, documentele se pot clasifica in:

1. documente de evidenta a mijloacelor fixe constructiile, masinile, utilajele, mijloacele de transport se inscriu in evidenta in baza facturilor, avizelor de insotire a marfii, avizelor de expeditie si procesul verbal de receptie finala, iar pe tot parcursul functionarii in unitate se intocmeste fisa mijlocului fix in care gasim date privind denumirea, valoarea de inventar, reparatii efectuate.

Toate mijloacele fixe se regasesc inscrise in registrul numerelor de inventar.

Receptia mijloacelor fixe se face in baza documentelor emise de furnizori, iar cumparatorul intocmeste nota de intrare in gestiune.

2. documente de evidenta a valorilor materiale (active circulante) operatiunile de aprovizionare cu materiale, obiecte de inventar,

piese de schimb solicita intocmirea a 2 documente care nu stau la baza inregistrarii in contabilitate si anume comanda si contractul economic.

Relatiile contractuale se regasesc stipulate in contractul economic, are urmatoarele elemente :

. subiectul, respectiv partile contractuale (vanzator-cumparator)

. o suma de bani sau o cantitate de produse, de marfuri, executare de lucrari, prestari de servicii

. termenul de livrare sau scadenta.

. pretul (dobanda pentru credite, pret unitar pentru produse).

Relatiile de decontare pot imbraca urmatoarele forme :

1. justificarea cheltuielilor efectuate

2. achitarea unor sume de bani fara a folosi numerarul, ci cu ajutorul

viramentelor (dispozitie catre casierie plata/incasare, cec cu limita de suma) facute direct in conturi deschise la banci

3. plata salariilor personalului muncitor

Debitorii sunt persoane fizice/juridice care primesc bani, produse, marfuri, li se executa lucrari sau presteaza servicii avand obligatia de a restitui sau achita contravaloarea lor la scadenta (o data fixata).

Creditorii sunt persoane fizice/juridice care dau cu imprumut sume de bani, livreaza produse, marfuri, executa lucrari sau presteaza servicii avand dreptul de creanta, respectiv dreptul de a i se restitui suma de bani sau de a primisume ce reprezinta contavaloarea produselor sau marfurile livrate, lucrari executate sau servicii prestate.

Clientul este ag. ec. care primeste produse, i se executa lucrari sau presteaza servicii.

Furnizorul este persoana juridica care livreaza aceste produse, executa lucrari si presteaza servicii.

Primirea si receptionarea materiilor prime si materialelor se face in baza facturii sau avizului de expeditie emis de furnizor. La primirea si receptia materiilor prime si materialelor se confrunta de obicei datele inscrise in comanda sau contractul economic cu cele din factura sau avizul de expeditie si se intocmeste nota de receptie si constatare de diferente.

Bonul de consum se intocmeste la iesirea din magazie si darea in consum a materiilor prime si materialelor. La SC care elibereaza sau dau in consum marfuri sau produse finite de acelasi fel si de mai multe ori pe zi se va intocmi fisa

limita de consum.

CLIENT Cumparator Debitor

FURNIZOR Vanzator Creditor

Obligatii Drepturi de creanta

Relatii de decontare

Relatii contractuale (contract economic)

La locul de depozitare (depozit/magazie) evidenta cantitativa se tine cu ajutorul fisei de magazie pe fiecare material in parte, iar evidenta cantitativa si valorica se tine cu ajutorul fisei de cont pentru valori materiale.

3. documente de evidenta operativa a muncii si a salariilor

Foaia colectiva de prezenta (pontaj) in care se consemneaza timpul efectiv lucrat, absentele sau alte mentiuni privind personalul (invoiri, absente motivate, etc.)

Rapoartele de lucru - stau la baza calcularii drepturilor cuvenite personalului sub forma de salarii.

Lista de avans chenzinal - folosita pentru plata chenzinei a I-a

Statul de plata - utilizat la plata chenzinei a II-a.

4. documente privind evidenta marfurilor

In cazul intrarilor de marfuri se utilizeaza Factura fiscala emisa de furnizor pentru care la receptia in societate se intocmeste Nota de intrare-receptie si constatare de diferente.

In cazul vanzarilor de marfuri pentru care incasarile se efectueaza in numerar se intocmeste Monetarul si Raportul de gestiune.

In cazul vanzarilor de marfuri cu plata ulterioara se intocmeste Factura fiscala.

5. documente privind evidenta mijloacelor banesti si a operatiunilor de decontare

In relatia SC - banca, incasarile si platile in numerar se efectueaza in baza Cecului de numerar pentru incasari, iar pentru depunerea numerarului din casieria unitatii in contul bancar se utilizeaza Foaia de varsamant. Ambele documente au regim special si se elibereaza de unitatile bancare. In cazul SC, incasarile si platile in numerar se efectueaza prin casieria unitatii. Atat pentru incasari cat si pentru plati, compartimentul financiar-contabil emite Dispozitia de plata / de incasare catre casierie.

Dispozitia de incasare catre casierie se semneaza de compartimentul financiar-contabil si se vizeaza de conducatorul acestui compartiment, iar in baza acestei dispozitii casierul unitatii emite o CHITANTA daca suma de bani reprezinta un debit al persoanei in cauza inregistrat in evidenta societatii comerciale. Dispozitia de plata catre casierie se intocmeste de compartimetul

financiar-contabil si este vizata de conducatorul acestui compartiment, precum si de conducatorul unitatii.Ordinul de deplasare sau delegatia este documentul in baza caruia se justifica anumite sume de bani cheltuite.

Toate documentele privind operatiuni de incasari si plati in numerar se inscriu de casier in Registrul de casa.

Plata sumelor, precum si incasarea acestora, ca rezultat al relatiilor de decontare dintre agentii economici si bugetul de stat se fac in baza Ordinului de plata.

Pentru toate operatiunile care se deruleaza prin contul bancar, unitatea primeste Extrasul de cont in care sunt trecute incasarile si platile efectuate de societate prin contul deschis la banca, document care are anexat si documentele in baza carora s-au efectuat incasarile si platile. Toate operatiunile inscrise in documente se « conteaza », adica se trece simbolul conturilor contabile, corespunzator operatiunii economice, iar inregistrarea in contabilitate se face in baza Notei contabile, document in care gasim redactat sumar continutul operatiunii economice si se stabileste articolul contabil.

Documentele comune utilizate in activitatea economico-financiara sunt prevazute si reglementate de Ordinul nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.

Documentele cu regim special sunt reglementate si prezentate de Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor, formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

1.7. Modele de evidenta a gestiunilor in activitatea de desfacere

In cazul activitatii de desfacere de marfuri se disting doua metode de evidenta a gestiunilor:

a. metoda global valorica - se foloseste in special in cazul vanzarilor prin magazine, iar evidenta marfurilor are loc la pretul de vanzare al bunurilor, iar scaderea din gestiune a marfurilor vandute se efectueaza printr-un coeficient K.

La acest tip de evidenta se utilizeaza urmatoarele documente:

- Factura fiscala sau Avizul de insotire a marfurilor - emisa de furnizor si care atesta cumpararea bunurilor;

- Nota de intrare-receptie si constatare de diferente - intocmita in doua exemplare de catre gestionarul care primeste si receptioneaza marfurile (un exemplar se anexeaza la Factura fiscala sau Avizul de insotire a marfurilor si merge la contabilitate, iar un exemplar ramane la carnet);

- Monetarul, emis de vanzator in doua exemplare, sau Factura fiscala de vanzare emisa in trei exemplare (unul la cumparator-albastru, unul la contabilitate-rosu, unul la carnet-verde), impreuna cu Chitanta sau Bonul fiscal emis de casa de marcat, pentru vanzarea bunurilor;

- Registrul de casa - reflecta in ordine cronologica toate operatiunile de incasari si plati in numerar; se intocmeste in doua exemplare (un exemplar pentru contabilitate si un exemplar ramane la carnet);

- Raportul de gestiune - reflecta in ordine cronologica toate intrarile si iesirile de marfuri; se intocmesc doua exemplare (un exemplar pentru contabilitate si un exemplar ramane la carnet).

b. metoda cantitativ valorica- se foloseste in special in cazul vanzarilor en-gross, prin depozite, iar evidenta marfurilor are loc la pretul de intrare al bunurilor, scaderea din gestiune a marfurilor vandute efectuandu-se prin centralizarea marfurilor vandute la pret de intrare.

La acest tip de evidenta se utilizeaza urmatoarele documente:

- Factura fiscala sau Avizul de insotire a marfurilor - emisa de furnizor sicare atesta cumpararea bunurilor;

- Nota de intrare-receptie si constatare de diferente - intocmita in doua exemplare de catre gestionarul care primeste si receptioneaza marfurile (un exemplar se anexeaza la Factura fiscala sau Avizul de insotire a marfurilor si merge la contabilitate, iar un exemplar ramane la carnet);

- Factura fiscala de vanzare emisa in trei exemplare (unul la cumparator-albastru, unul la contabilitate-rosu, unul la carnet-verde), pentru vanzarea bunurilor;

- Registrul de casa - reflecta in ordine cronologica toate operatiunile de incasari si plati in numerar; se intocmeste in doua exemplare (un exemplar pentru contabilitate si un exemplar ramane la carnet);

- Fise de magazie - reflecta in ordine cronologica toate intrarile si iesirile de marfuri; pentru fiecare reper de stocuri se intocmeste cate o fisa separat.

1.8. Registrele contabile

Registrele utilizate in evidenta financiar-contabila sunt:

A. REGISTRUL JURNAL - se poate prezenta sub forma unui registrujurnal general in cazul unitatilor cu un volum mare de activitate, situatie in care se utilizeaza si REGISTRE-JURNALE AUXILIARE.

Orice inregistrare in registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente privind felul, numarul si data documentului justificativ, explicatie sumara a operatiunii economice, suma, conturile debitoare si cele creditoare in care se inregistreaza operatiunea economica.

Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare sau lucreaza automatizat informatia financiar-contabila vor trece in acest jurnal sumele centralizate (pe total). Acest registru se numeroteaza si se parafeaza la inceperea activitatii, la incetarea activitatii sau ori de cate ori este nevoie de catre organele fiscale.

B. Registrul CARTEA MARE - este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic miscarea si existenta elementelorpatrimoniale la un moment dat. Acest registru capata forme foarte variate, cea mai des folosita fiind

FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE, care sta la baza intocmirii balantelor de verificare a conturilor contabile, servind la :

- stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice

- verificarea inregistrarilor contabile efectuate.

- furnizarea datelor pentru analiza economica si financiara.

Fisele se intocmesc lunar, separat pentru debit si separat pentru credit, iar la inceputul anului, la deschiderea fiselor, pe primul rand din coloana " Suma" se inregistreaza soldul initial din balanta de verificare incheiata la sfarsitul anului.

Soldul se bareaza dupa care se efectueaza inregistrarile operatiunilor economice incepand cu luna ianuarie. La sfarsitul fiecarei luni, fisele se bareaza, iar totalul sumelor din coloana " Suma" trebuie sa fie egala cu totalul sumelor adunate pe

orizontala din coloanele "Conturi corespondente". Este procedeul ce se utilizeaza in cazul intocmirii balantelor de verificare cu 8 coloane sau 4 egalitati.

C. REGISTRUL INVENTAR - se intocmeste de catre toti agentii economici si serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. Se intocmeste fara stersaturi si spatii libere pe baza Listelor de inventariere si a Proceselor verbale de inventariere. Acest registru se numeroteaza si se parafeaza la inceperea activitatii, la incetarea activitatii sau ori de cate ori este nevoie de catre organele fiscale.

D. REGISTRUL JURNAL DE INCASARI SI PLATI - se utilizeaza de catre persoanele care aplica contabilitate in partida simpla, si sunt trecute toate documentele justificative si serveste pentru inregistrarea operativa a incasarilor si platilor si stabileste situatia financiara a agentului economic respectiv.

1.9. Inventarierea patrimoniului

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor

obtinute.

Unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii:

a) in cazul modificarii preturilor;

b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege;

c) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;

d) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;

e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;

f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora sau in alte cazuri prevazute de lege.

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate prevazute la pct. 8 din prezentele norme. In decizia de numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor. La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:

a)inainte de inceperea operatiunii de inventariere, se ia de la gestionarul

raspunzator de gestiunea valorilor materiale o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:

- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;

- in afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale respective, are in gestiune si altele apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;

- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;

- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente;

- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;

- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;

- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor in/din gestiune;

b)sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate;

c)sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.

Daca valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea nu se termina intr-o singura zi. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact; in caz contrar, acest fapt de va consemna intr-un proces-verbal de desigilare, care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar, luandu-se masurile corespunzatoare.

Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in fisete, casete, dulapuri etc., incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza, pe durata inventarierii, de catre responsabilul comisiei de inventariere.

Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea valorilor materiale si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in prezenta sa;

d)sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze

documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea. La unitatile de desfacere cu amanuntul care folosesc metoda globalvalorica sa asigure intocmirea de catre gestionar, inainte de inceperea inventarierii, a raportului de gestiune in care sa se inscrie valoarea tuturor documentelor de intrare si de iesire a marfurilor, precum si cele privind numerarul depus la casierie, intocmite pana in momentul inceperii inventarierii, precum si depunerea acestui raport la contabilitate;

e)sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la casieria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si stampila unitatii (acolo unde este cazul) si sa le pastreze in siguranta;

f)sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functionare. In cazul in care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplica sigiliul si comunica aceasta conducerii unitatii patrimoniale. Conducerea unitatii are obligatia sa incunostinteze imediat in scris, pe gestionar, despre inventarierea ce trebuie sa se efectueze, indicand locul, ziua si ora fixate pentru inceperea lucrarilor.

Daca gestionarul sau reprezentantul sau legal nu se prezinta la locul, data si ora fixate, inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta altei persoane, numita prin decizie scrisa, care sa-l reprezinte pe gestionar. Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se materializeaza prin inscrierea cu cerneala sau pix, fara spatii libere si fara stersaturi, a valorilor inventariate in formularul 'Lista de inventariere', in urma verificarii existentei fizice a fiecarui bun inventariat.

Lista de inventariere serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor si a plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii prin preluarea din listele de inventariere numai a pozitiilor cu diferente. Pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat deprecieri, se intocmesc liste de inventariere distincte. Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice are rolul de

stabilire a diferentelor valorice in plus sau in minus, cu deosebirea ca se foloseste la acele gestiuni la care evidenta analitica a valorilor materiale se tine dupa metoda global-valorica.

In cazul imobilizarilor corporale, cat si al celorlalte elemente patrimoniale pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila neta a acestora, care se va compara cu valoarea lor actuala, stabilita cu ocazia inventarierii.

Pentru inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezinta valori materiale, este suficienta prezentarea lor in situatii analitice distincte care sa fie totalizate si sa justifice soldul conturilor sintetice respective in care acestea sunt cuprinse, si care se preiau in centralizatorul listelor de inventariere.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si din contabilitate. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere, potrivit prezentelor norme. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita.

Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere, dupa confirmarea de catre compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, intr-un proces-verbal.

Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: data intocmirii; numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere; numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariata; data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si la persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri; constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

1.10. Obligatii de plata ale agentilor economici

Ca urmare a desfasurarii activitatii lor, societatile sunt supuse la plata de impozite si taxe catre bugetul consolidat al statului.

Baza legala principala care reglementeaza impozitele si taxele este reprezentata prin Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, care face referire la impozitul pe venitul microintreprinderilor, impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul de dividende, taxa pe valoarea adaugata, accizele, impozitele si taxele locale.

a. Impozitul pe profit

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmatoarele persoane denumite contribuabili:

a) persoanele juridice romane;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%. In cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de 80%. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.





Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.

Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere "100" pana la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusiv.

b. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

O microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile de mai sus sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului (a,c,d), iar conditia privind numarul de salariati (b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii. Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile de mai sus.

Nu pot opta pentru acest sistem de impunere persoanele juridice romane care:

a) desfasoara activitati in domeniul bancar;

b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei

de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 3% aplicata asupra veniturilor obtinute de societate.

Procedura de declarare a optiunii

Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica "010", pana la data de 31 ianuarie inclusiv. Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la Registrul Comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, cat timp sunt indeplinite conditiile mai sus specificate. In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de acest sistem de impozitare, chiar daca ulterior indeplineste conditiile.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia privind obigatiile de plata "100".


c. Impozitul pe dividende

O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat. Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit. Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 20 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

d. Impozitul pe veniturile din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Plata impozitului

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

e. Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati economice.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;

b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii. Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza.

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii.

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei

pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;

b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d) livrarile de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman si veterinar;

f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora. Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.

Pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic. Persoanele impozabile care se incadreaza in conditiile de mai sus au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 ianuarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.

Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul. Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul "300" intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora.

Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import. Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire, se considera ca sunt in regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii.

f. Accize

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:

a) bere;

b) vinuri;

c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;

d) produse intermediare;

e) alcool etilic;

f) produse din tutun;

g) uleiuri minerale.

h) alte produse.

Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.

In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv, momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import. Depunerea declaratiilor de accize Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna in care este valabila autorizatia de antrepozit fiscal, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre

antrepozitarii autorizati pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia. Exista cazuri in care trebuie sa se depuna o declaratie de accize la autoritatea fiscala competenta imediat dupa realizarea operatiunii si acciza se plateste a doua zi dupa depunerea declaratiei.

g. Impozite si taxe locale

Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:

a) impozitul pe cladiri;

b) impozitul pe teren;

c) taxa asupra mijloacelor de transport;

d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;

e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxa hoteliera;

h) taxe speciale;

i) alte taxe locale.

Pe langa impozitele si taxele reglementate de Codul Fiscal, agentii economici mai sunt supusi si trebuie sa aplice si alte acte normative referitoare la fonduri speciale si contributii la bugetul statului.

Dintre acestea fac parte:

Lege nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale reglementeaza contributiile angajatorilor si a angajatilor la asigurarile sociale, in functie de conditiile de munca (normale, speciale, deosebite). Pentru conditiile normale de munca cotele sunt de 22% pentru angajatori si 9,5% pentru angajati, aplicate la fondul de salarii realizat. Angajatorii sunt obligati sa achite si contributia la fondul pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale (cota de 0,5%-4%, in functie de specificul activitatii).

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate reglementeaza contributiile angajatorilor si a angajatilor la asigurarile sociale de sanatate.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:

a) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente;

c) veniturilor din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);

d) indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de sprijin;

e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a)-d).

In cazul persoanelor care realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunara de 6,5% datorata se calculeaza asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara.

Persoanele juridice sau fizice care au angajat personal salariat au obligatia platii contributiei de 7% raportat la fondul de salarii realizat. Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca se refera la contributiile angajatilor si a angajatorilor la fondul de somaj.

Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut, pentru salariati.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 3%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.

1.11. Modele de formulare utilizate in activitatea economico-financiara

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

(cod 14-3-6A)

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite - albastru, exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.

1. Serveste ca:

- document de insotire a marfii pe timpul transportului;

- document ce sta la baza intocmirii facturii;

- dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;

- document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.

2. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se

mentiunea 'Urmeaza factura'.

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea 'Fara factura'. Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire.

Pe avizul de insotire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie, se face mentiunea 'Pentru prelucrare la terti' sau 'Pentru vanzare in regim de consignatie', dupa

caz, etc. In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei

pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.

3. Circula:

▪ la furnizor:

- la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii (exemplarele 2 si 3);

- la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3);

▪ la cumparator:

- la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);

- la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).

In cazul valorilor materiale prelucrate la terti, pe exemplarul respectiv se face mentiunea 'Din prelucrare la terti'.

4. Se arhiveaza:

▪ la furnizor:

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

- la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);

▪ la cumparator:

- la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii

(exemplarul 1).

14-3-6A

Notiuni de contabilitate primara, Managementul afacerilor, Marketing si dezvoltarea afacerilor

- notiuni de baza

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie - ANIMMC

31

CHITANTA

(cod 14-4-1)

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in carnete cu cate 100 de file.

1. Serveste ca:

- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria

unitatii;

- document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea

Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre

casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2

ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate

in registrul de casa.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a

carnetului (exemplarul 2).

14-4-1

FACTURA FISCALA si FACTURA

(cod 14-4-10/A) si (cod 14-4-10/aA)

Formular cu regim special de inseriere si de numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.

1. Serveste ca:

- document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

- document de insotire a marfii pe timpul transportului;

- document de incarcare in gestiunea primitorului;

- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

2. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de

compartimentul emitent.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.

Factura fiscala (cod 14-4-10/A) se intocmeste numai de catre platitorii de

T.V.A. In Factura, bunurile, lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.

Factura (cod 14-4-10/aA) se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de T.V.A.

3. Circula:

▪ la furnizor:

- la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3;

- la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate exemplarele);

- la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3);

▪ la cumparator:

- la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit produsul sau marfa, daca este cazul, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente, in cazul in care marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului (exemplarul 1);

- la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz).

4. Se arhiveaza:

▪ la furnizor:

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);

▪ la cumparator:

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

14-4-10/aA

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

(Cod 14-3-1A si 14-3-1/aA)



1. a) Serveste ca:

- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

- document justificativ pentru incarcare in gestiune;

- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

b) Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:

- bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;

- bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;

- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

- bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;

- bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;

- marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare cu

amanuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA).

In alte cazuri decat cele mentionate la lit. b), receptia si incarcarea in gestiune, dupa caz, si inregistrarea in contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).

2. Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.


3. Circula:

- la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii);

- la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

a) pentru formularul cod 14-3-1A

- denumirea unitatii;

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- numarul facturii/avizului de insotire al marfii;

- numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor insotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar si valoarea;

- numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie; data primirii in gestiune si semnatura gestionarului;

b) pentru formularul cod 14-3-1/aA, pe langa informatiile de la lit. a) (mai putin pretul unitar si valoarea), sunt obligatorii si informatiile urmatoare.

- pretul de achizitie al cantitatii receptionate; adaosul comercial unitar si total; pretul de achizitie unitar plus adaosul comercial; valoarea la pret de vanzare, inclusiv tva.

LISTA DE INVENTARIERE

(Cod 14-3-12)

1. Serveste ca:

- document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;

- document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;

- document pentru intocmirea registrului-inventar;

- document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;

- document centralizator al operatiunilor de inventariere.

2. Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile prevazute de dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinand altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. si se semneaza de

catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar. In cazul bunurilor primite in custodie si/sau consignatie, pentru prelucrare etc., se intocmeste in doua exemplare iar copia se inainteaza unitatii in a carei evidenta se afla bunurile respective In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atat de persoana (sau persoanele) care preda gestiunea, cat si de gestionarul (gestionarii) care primeste gestiunea. In listele de inventariere a bunurilor aflate in ambalaje originale intacte, a lichidelor a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare sau a materialelor de masa, in vrac etc., a caror inventariere prin cantarire sau masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor atasa notele de calcul privind inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor. Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele

etc. aflate in sectiile de productie si nesupuse prelucrarii se inscriu separat in listele de inventariere.

Materialele, obiectele de inventar, produsele finite si ambalajele se inscriu in listele de inventariere pe feluri, indicandu-se codul, unitatea de masura, unii indici calitativi (tarie alcoolica, grad de umiditate la cereale etc.).

Listele de inventariere intocmite pentru bunurile apartinand altor unitati trebuie sa contina, pe langa elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea, valoarea etc.), numarul si data actului de predare-primire.

Pentru stocurile fara miscare, de calitate necorespunzatoare, depreciate, fara desfacere asigurata, se intocmesc liste de inventariere separate, la care se anexeaza procesele-verbale in care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorarii sau deprecierii, daca este cazul, cauzele care au determinat starea bunurilor respective, precum si persoanele vinovate, dupa caz.

Constatarile facute se solutioneaza de conducerea unitatii in conformitate cu dispozitiile legale.

3. Circula:

- la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor si a deprecierilor constatate la inventar, precum si pentru consemnarea in procesulverbal a rezultatelor inventarierii;

- la gestionar, prin semnarea fiecarei file, mentionand pe ultima fila a listei de inventariere ca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta sa, ca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa;

- la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferentelor valorice si semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum si pentru verificarea calculelor efectuate;

- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si la compartimentul juridic, impreuna cu procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii sau deteriorarii bunurilor, inclusiv persoanele vinovate, precum si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor facute de comisia de inventariere;

- la conducatorul unitatii, impreuna cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a decide asupra solutionarii propunerilor facute;

- la unitatea careia ii apartin valorile materiale primite in custodie, pentru prelucrare etc., in scopul comunicarii eventualelor nepotriviri (exemplarul 2).

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea formularului;

- data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea unitatii;

- gestiunea;

- locul de depozitare;

- numarul curent;

- denumirea bunurilor inventariate;

- codul sau numarul de inventar;

- unitatea de masura;

- cantitati: stocuri faptice, stocuri scriptice, diferente in plus, diferente in minus;

- pret unitar;

- valoarea contabila: valoarea, diferente in plus, diferente in minus;

- valoarea de inventar;

- deprecierea: valoarea, motivul;

- comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;

- gestionar: numele si prenumele, semnatura;

- contabilitate: numele si prenumele, semnatura.

LISTA DE INVENTARIERE

(pentru gestiuni global-valorice - Cod 14-3-12/a)

1. Serveste ca:

- document pentru inventarierea marfurilor, ambalajelor si altor materiale aflate

in evidenta cantitativ-valorica in unitatile cu amanuntul;

- document pentru stabilirea minusurilor si plusurilor valorice din gestiunile inventariate;

- document justificativ de inregistrare in evidenta de la locurile de depozitare si in contabilitate;

- document pentru intocmirea registrului-inventar;

- document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri.

2. Se intocmeste in doua exemplare la locurile de depozitare, pe gestiuni si conturi de materiale, marfuri si ambalaje si se semneaza de membrii comisiei de inventariere, de gestionar si contabilul care tine evidenta gestiunii. In cazul predarii-primirii gestiunii, listele de inventariere se intocmesc in trei exemplare din care un exemplar la gestionarul predator, un exemplar la gestionarul care

primeste gestiunea, iar un exemplar la contabilitate.

Pentru bunurile deteriorate total sau partial, degradate, precum si pentru cele fara miscare sau cele care nu mai pot fi valorificate, se intocmesc liste de inventariere separate.

In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semneaza de toti gestionarii sau de persoanele care au calitatea de gestionari, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atat de persoana

(sau persoanele) care preda (predau) gestiunea, cat si de gestionarul (gestionarii) care primeste (primesc) gestiunea.

Pentru bunurile aflate in ambalaje originale intacte, lichidele a caror cantitate faptica nu se poate stabili prin transvazare si masurare sau marfurile in vrac etc., a caror inventariere prin cantarire sau masurare ar necesita cheltuieli importante

sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, in listele de inventariere se mentioneaza modul in care s-a facut inventarierea si datele tehnice care stau la baza calculelor.

In listele de inventariere se inscriu stocurile faptice stabilite de comisia de inventariere prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Datele privind bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere imediat dupa determinarea cantitatilor inventariate, in ordinea in care ele au fost grupate, tinand seama de dimensiunile si unitatile de masura cu care figureaza in evidenta

de la locurile de depozitare si in contabilitate. Evaluarea stocurilor faptice in listele de inventariere se face cu aceleasi preturi

folosite la inregistrarea bunurilor in contabilitate. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic

valoric al bunurilor inventariate cu soldul scriptic din contabilitate, se procedeaza la o verificare amanuntita a exactitatilor tuturor evaluarilor, calculelor, totalizarilor si inregistrarilor din contabilitate si din evidenta de la locurile de depozitare.

Greselile identificate cu aceasta ocazie trebuie corectate inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii.

3. Circula:

- la gestionar (sau gestionari in cazul predarii-primirii gestiunii), pentru semnarea fiecarei file a listei, mentionand pe ultima fila a listei ca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta sa (lor), ca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa (lor), ca nu mai are (au) bunuri care nu au fost supuse inventarierii, precum si faptul ca preturile, cantitatile, calitatile si unitatile de masura au fost stabilite in prezenta sa (lor) si nu are (au) obiectiuni de facut;

- la membrii comisiei de inventariere, pentru semnarea fiecarei file a listei, calcularea listelor de inventariere, intocmirea recapitulatiei listelor de inventariere, stabilirea minusurilor sau a plusurilor valorice, stabilirea perisabilitatilor, conform dispozitiilor legale, in cadrul procesului-verbal al rezultatelor inventarierii;

- la compartimentul financiar-contabil unde se efectueaza confruntarea intre raportul de gestiune predat la contabilitate si valoarea totala a inventarului faptic.

Totodata, se iau masuri pentru corecta determinare a valorii deprecierilor constatate si inregistrarea in contabilitate a provizioanelor pentru depreciere;

- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si la oficiul juridic, impreuna cu procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii, deteriorarii bunurilor, numele persoanelor vinovate si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor facute de comisia de inventariere;

- la conducatorul unitatii, impreuna cu procesele-verbale sus-mentionate, pentru a decide asupra solutionarii propunerilor facute.

4. Se arhiveaza:

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

- la compartimentul de verificari gestionare (exemplarul 2).

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea formularului;

- data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea unitatii;

- gestiunea;

- locul de depozitare;

- numarul curent;

- denumirea bunurilor inventariate;

- unitatea de masura; cantitatea;

- pretul unitar de inregistrare in contabilitate;

- valoarea contabila;

- valoarea de inventar;

- deprecierea: valoarea, motivul;

- comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;

- gestionar si gestionar primitor (in cazul predarii - primirii gestiunii): numele si

prenumele, semnatura;

- contabilitate: numele si prenumele, semnatura.

DISPOZITIE DE PLATA/INCASARE CATRE CASIERIE

(colectiva - Cod 14-4-4/a)

1. Serveste ca:

- dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

- dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;

- document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

2. Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata, cand nu exista alte documente prin

care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);

- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.;

- in cazul utilizarii ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea (avize de plata, somatii de plata etc.).

Se semneaza de intocmire la compartimentul financiar-contabil.

3. Circula:

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege;

- la persoanele autorizate sa aprobe incasarea sau plata sumelor respective;

- la casierie, pentru efectuarea operatiunii de incasare sau plata, dupa caz, si se semneaza de casier; in cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma;

- la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea unitatii;

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza/restituie suma;

- suma incasata/restituita (in cifre si in litere); scopul incasarii/platii;

- semnaturi: conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil;

- date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;

- casier; suma platita/incasata; data si semnatura.

REGISTRU DE CASA

(Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA)

1. Serveste ca:

- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative;

- document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;

- document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

2. Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati.

La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se bareaza.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

3. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor

de casa (exemplarul 2).

Exemplarul 1 ramane la casier.

4. Se arhiveaza:

- la casierie (exemplarul 1);

- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea unitatii;

- denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- numarul curent; numarul actului de casa; numarul anexelor; explicatii; incasari; plati;

- report/sold ziua precedenta;

- semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.

14-4-7A

ORDIN DE DEPLASARE

(DELEGATIE - Cod 14-5-4)

1. Serveste ca:

- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea;

- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor fectuate;

- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

2. Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale in numerar.

3. Circula:

- la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare;

- la persoana care efectueaza deplasarea;

- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme sosirea si plecarea persoanei delegate;

- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de catre titular la intoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit,

avandu-se in vedere eventualele penalizari si semnand pentru verificare. In cazul in care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste Dispozitie de plata catre casierie (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, dupa caz). In cazul in care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit, diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pe baza de dispozitie de incasare (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, dupa caz);

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza;

- la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea unitatii;

- denumirea si numarul formularului;

- numele, prenumele si functia persoanei delegate; scopul, destinatia si durata deplasarii; stampila unitatii; semnatura conducatorului unitatii; data;

- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii si plecarii in/din delegatie; stampila unitatii; semnatura conducatorului unitatii;

- ziua si ora plecarii; ziua si ora sosirii; data depunerii decontului; penalizari calculate; avans spre decontare;

- cheltuieli efectuate: felul actului si emitentul, numarul si data actului, suma;

- numarul si data chitantei pentru restituirea diferentei; diferenta de primit/restituit;

- semnaturi: conducatorul unitatii, controlul financiar preventiv, persoana care

verifica decontul, seful de compartiment, titularul de avans.

NOTA DE CONTABILITATE

(Cod 14-6-2A)

1. Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica, de regula pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative (stornari etc.).

2. Se intocmeste, intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil.

3. Circula:

- la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul;

- la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul compartimentului financiar-contabil.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea unitatii;

- explicatii; simbolul contului debitor/creditor; suma;

- semnaturi: intocmit, verificat.

1.12. Planul de conturi general

(conform OMFP nr. 306 din 26/02/2002 pentru aprobarea Reglementarilor

contabile simplificate, armonizate cu directivele europene)

Conturile se clasifica in urmatoarele clase:

Clasa I - Conturi de capitaluri

Clasa II - Conturi de active imobilizate

Clasa III - Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Clasa IV - Conturi de terti

Clasa V - Conturi de trezorerie

Clasa VI - Conturi de cheltuieli

Clasa VII - Conturi de venituri

Clasa VIII - Conturi speciale (in afara bilantului)

Clasa IX - Conturi interne de gestiune

Simbolizarea conturilor se bazeaza pe sistemul zecimal de codificare. Planul de conturi contine 9 clase. Clasele sunt divizate in maxim 10 grupe sau conturi principale, simbolizate de la 00 la 99, iar grupele cuprind maxim 10 conturi sintetice de gradul I, simbolizate de la 000 la 999. Fiecare cont divizionar se diferentiaza pe maxim 10 conturi sintetice de gradul II (denumite si subconturi), simbolizate de la 0000 la 9999. Conturile care fac parte din aceeasi clasa sunt recunoscute dupa cifra initiala, grupa dupa cifra a doua a simbolului, contul sintetic de gradul I, dupa cifra a treia, iar conturile sintetice de gradul II functie de cifra a patra. Planul de conturi este elaborat in concordanta cu conceptul de contabilitate in doua circuite :

- contabilitate financiara (generala) - clasele I-VII

- contabilitate de gestiune - clasa IX

Fata de alte tari, planul adoptat in Romania prezinta o abatere de esenta pentru ca, conturile din clasa IX au drept continut si sfera de aplicare numai calculatia costului pe lucrari, servicii si produse, si nu asigura o gestionare analitica a stocurilor, nu determina rezultate si nu le compara cu costul de productie.

Clasificarea costurilor pe clase si grupe s-a efectuat in concordanta cu structurile de activ si de pasiv, veniturile si cheltuielile din bilantul contabil si contul de profit si pierdere, realizand legatura dintre contabilitatea curenta (financiara) si bilantul contabil.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact