StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a stapani AFACERILE!
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » contabilitate » impozite » Impozite si taxe locale

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice



Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice


Din categoria impozitului pe venit persoanele fizice pot datora impozit pentru urmatoarele venituri:

venituri din activitati independente: venituri comerciale, venituri din profesii libere sau venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala;

venituri din salarii;

venituri din cedarea folosintei bunurilor;

investitii;

venituri din pensii;



venituri din activitati agricole;

venituri din premii si jocuri de noroc;

venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

alte venituri.

Datoreaza impozit pentru veniturile realizate din orice sursa in Romania si in afara Romaniei, orice persoana fizica avand sediul intereselor vitale in Romania sau fiind prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat timp de 3 ani consecutiv, incepand cu anul al patrulea.

Se observa ca primele categorii de venituri enumerate anterior sunt rezultatul diverselor forme de prestare a muncii. Drept urmare desfasurarea unei activitati se poate face:

pe baza de contract / conventie civila, incheiat in baza Codului civil si / sau a unor legi speciale;

de persoanele fizice si sau asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice in mod independent;

pe baza de contract individual de munca, incheiat in baza Codului muncii;

conform cutumei (obiceiului locului), nereglementate corespunzator.[1]



1. Impozitarea veniturilor din activitati independente


Veniturile din activitati independente cuprind:

venituri comerciale: venituri din faptele de comert asa cum sunt ele definite de Codul comercial[2], venituri din prestarea de servicii cu exceptia celor din profesii libere, venituri din practicarea unei meserii;

venituri din profesii libere: 444e44e cum sunt cele obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, executor judecatoresc, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect, expert tehnic, traducator, sportiv, arbitru sportiv sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent.

Venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala: venituri din brevete de inventie, desene si  modele, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, venituri din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente datoreaza in cursul anului un impozit sub forma de plati anticipate, urmand ca in cursul anului urmator realizarii veniturilor[3] sa se determine impozitul anual datorat si diferenta de plata sau de recuperat.

In vederea impunerii veniturilor mentionate anterior, sunt folosite trei modalitati de stabilire a venitului net:

in sistem real:

contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si nu isi desfasoara activitatea individual;

contribuabilii care desfasoara atat activitati impuse pe baza de norme de venit, cat si activitati care nu se regasesc in nomenclatorul activitatilor care se impoziteaza pe baza de norme de venit sau nu isi datoreaza activitatea in mod independent, apeland la munca salariala;

contribuabilii care desfasoara mai multe activitati independente, printre care si cea de transport de bunuri si persoane in regim de taxi;

contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, pe baza optiunii pentru impunerea in sistem real,;

contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pe baza optiunii pentru determinarea venitului net in sistem real;

pe baza de norme de venit: contribuabilii inscrisi in nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza de norme de venit; aceste persoane trebuie sa-si desfasoare activitatea individual, fara salariati;

pe baza de cheltuieli forfetare: contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Determinarea venitului net in sistem real presupune calculul acestuia ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Astfel, contribuabilii care determina venitul net in sistem real trebuie sa tina evidenta operatiunilor prin sistemul de contabilitate in partida simpla, sa completeze Registu-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in vigoare.

Pentru contribuabilii mentionati la stabilirea venitului net in sistem real, fara ca ei sa fi optat pentru aceasta, posibilitatile de diminuare a sarcinii fiscale sunt in parte, asemanatoare cu cele aflate la dispozitia persoanelor juridice si anume: cresterea cheltuielilor deductibile (optiunea pentru amortizare accelerata), diminuarea cheltuielilor nedeductibile, cresterea cheltuielilor cu deductibilitate limitata, insa pana la limita deductibilitatii.

Persoanele fizice ce desfasoara activitati independente, in mod individual, fara salariati si se regasesc in nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit, pot determina venitul net conform normelor de venit stabilite de directiile generale ale finantelor publice teritoriale sau pot opta pentru determinarea venitului net in sistem real. Din punct de vedere fiscal, este important ca fiecare dintre aceste persoane sa cunoasca aceasta optiune si sa aleaga modalitatea de stabilire a venitului net care conduce la plata unui impozit minim. Aceeasi optiune este valabila si pentru contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Modul concret, pe baza de exemple practice, in care minimizarea impozitului datorat se poate stabili numai prin alegerea corespunzatoarea a modalitatii de stabilire a venitului net este demonstrat in cea de-a doua parte a lucrarii.


2. Impozitarea veniturilor din salarii. Posibilitatea reducerii impozitului prin alegerea corespunzatoare a unitatii la care se declara functia de baza


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

In baza prevederilor actualului Cod al muncii, o persoana poate incheia mai multe contracte individuale de munca, atat cu timp integral de munca[4], cat si cu timp partial de munca[5], pe perioada nedeterminata[6] si/sau determinata[7]. Problema care se pune este aceea a posibilitatii ca o persoana bine pregatita profesional, care in cele opt ore de munca pe zi incearca sa-si duca la indeplinire sarcinile alocate, sa fie apta ca, in acelasi timp, sa desfasoare si alte activitati aducatoare de venituri. Acest lucru este se explica daca avem in vedere ca restul activitatilor se exercita de cele mai multe ori scriptic, pe statul de plata, fie pe baza de conventii civile, fie in virtutea unor calitati indeplinite la diferite unitati si/sau institutii de stat si/sau private precum membru in consiliu de administratie, in comisia de cenzori, consultant, cadru didactic, conducator de doctorat, sef de catedra, sef de sectie, sef de, decan, rector, director, parlamentar, ministru, liber profesionist cu cabinet particular medical, de avocatura, notarial si alte asemenea.



Faptul ca in Codul muncii nu sunt prevazute obligativitatea stabilirii timpului de munca pentru fiecare activitate desfasurata, precum si numarul de activitati ce se pot desfasura pe aceeasi perioada de timp constituie, nu de putine ori, cauza realizarii unor venituri ilegale, frauduloase, fara munca. Astfel, se explica cum unele persoane, in decursul unei zile de 24 de ore, obtin venituri din 8-10 surse de venit, "muncind scriptic, numai pe statul de plata" cate 30-40 de ore pe zi si chiar mai mult, asa cum rezulta din adunarea minimului de ore de munca necesar a fi prestate pentru obtinerea unui numar atat de mare de surse de venit, de pana la 8-10.

Intrucat codul muncii nu prevede niciun fel de restrictii cu privire la numarul maxim de contracte individuale de munca pe care le poate incheia o persoana, in prezentarea metodologiei de calcul al impozitului pe salarii, frecvent se face referire la "unitatea la care salariatul are functia de baza", "unitatea la care salariatul nu are functia de baza", "functie de baza". Clasificarea si intelegerea pe deplin a notiunilor de "functie de baza" si "functie" sunt deosebit de importante, intrucat metodologia de calcul al impozitului pe salarii este diferita la "unitatea la care salariatul are functia de baza", fata de "unitatea la care salariatul nu are functia de baza".

Functia de baza[8] se poate alege de salariat, la oricare din unitatile cu care are incheiat contract individual de munca, indiferent ca acesta este cu timp integral sau partial, pe durata nedeterminata sau determinata[9]. Prin urmare, Codul muncii nu face nicio distinctie intre contractele de munca cu timp integral si cele cu timp partial, intre cele incheiate pe durata nedeterminata si cele incheiate pe perioada determinata.

In cadrul normelor metodologice de aplicare a art. 58 din Codul fiscal se prevede: "In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:

a.     pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;

b.     in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice."

Din punct de vedere fiscal, pentru fiecare salariat este foarte important sa se stie faptul ca functia de baza se poate alege si la o unitate unde exista incheiat un contract de munca cu timp partial, inclusiv pe perioada determinata, intrucat unitatea la care a fost aleasa functia de baza este unitatea care acorda deducerea personala.

Salariatii care obtin venituri din mai multe surse si au mai multe persoane in intretinere pot beneficia de reduceri la plata impozitului pe salariu/venit, pe seama deducerilor personale, numai in conditiile in care au stiut sa-si aleaga unitatea la care sa-si declare functia de baza.

"Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, impozitul se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:

asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a deducerii personale, acordate in luna respectiva, dupa caz, pentru veniturile din salarii la functia de baza;

asupra venitului net, calculat ca diferenta intre vanitul brut realizat intr-o luna si contributiile obligatorii retinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la functia de baza.Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice, ulterior incetarii raporturilor de munca." [10]

Modul concret, pe baza de exemple practice, in care minimizarea impozitului datorat se poate stabili numai prin alegerea corespunzatoarea a unitatii la care se declara functia de baza este demonstrat in cea de-a doua parte a lucrarii prezente.


3. Impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor


Veniturile din cedarea folosintei bunurilor cuprind veniturile din inchirieri sau subinchirieri de bunuri mobile sau imobile, precum si bunurile din arendarea terenurilor agricole.

Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal. Venitul net se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente, care se stabilesc prin aplicarea unei cote de 25% asupra venitului brut.

Este important de stiut faptul ca persoanele fizice care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor pot opta pentru determinarea venitului net in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Optiunea se realizeaza dupa aceeasi modalitate ca in cazul veniturilor dina activitati independente. Contribuabilul va opta pentru aceasta metoda in cazul in care venitul net astfel determinat va fi mai mic, impozitul aferent fiind de asemenea mai redus.


4. Impozitarea veniturilor din investitii


4.1. Impozitarea veniturilor din dobanzi

Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice natura si sume de orice fel aferente utilizarii banilor imprumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare.

Sunt scutite de impozit:

dobanzile aferente depozitelor la vedere/conturilor curente;

dobanzile aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;

veniturile sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ;

venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc in functie de fondul social detinut.

Impozitul pe veniturile din dobanzi reprezinta 16% din suma acestora.

4.2. Impozitarea castigurilor din transferul titlurilor de valoare

In cazul valorilor mobiliare, castigul reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, daca este cazul, cu comisioanele datorate intermediarilor.

Impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare de 1% asupra castigului obtinut din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare daca acestea au fost detinute in proprietate pentru o perioada mai mare de 365 de zile inclusiv, sau prin aplicarea unei cote de impozitare de 16% daca titlurile au fost detinute in proprietate o perioada mai mica de 365 de zile. In cursul anului se datoreaza un impozit anticipat de 1% aplicat asupra castigului dintr-o tranzactie[11]. La sfarsitul anului se determina diferenta de impozit de plata sau de recuperat, in functie de platile anticipate realizate in cursul anului.





Se observa ca se doreste stimularea detinerilor titlurilor pe termen lung, fiind impozitate cu o cota redusa de 1%, iar detinerile pe termen scurt sunt impozitate cu o cota mai mare, de 16%. Daca o persoana fizica doreste sa vanda actiunile detinute in portofoliu si mai este putin timp pana la implinirea celor 365 de zile, poate astepta acea perioada pentru a plati un impozit de doar 1%, decat daca ar fi vandut titlurile mai devreme si impozitul ar fi fost de 16%.


5. Impozitarea veniturilor din pensii


Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat.

Impozitul asupra veniturilor din pensii se determina prin aplicarea unveil cote de 16% asupra venitului impozabil. Trebuie precizat ca venitul impozabil lunar se stabileste prin scaderea unei sume neimpozabile lunare de 1.000 RON[12] din venitul din pensie.

Venit impozabil = Venit din pensie - 1.000 RON - contributii obligatorii[13]

Impozit pe veniturile din pensii = 16% * Venit impozabil

Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

Trebuie precizat de asemenea faptul ca pensiile de sub 1.000 RON nu se impoziteaza.


6. Impozitarea veniturilor din activitati agricole


Se supun impozitului pe veniturile din activitati agricole persoanele fizice care realizeaza venituri din:

cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solare special amenajate si/sau in sistem irigat;

cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;

exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;

valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.

Venitul net se determina pe baza normelor de venit[14] care se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Trebuie precizat faptul ca normele de venit se reduc in caz de calamitati naturale, precum si in situatia inceperii sau a incetarii activitatii in cursul anului.

Persoanele fizice care obtin venituri supuse impozitului pe veniturile din activitati agricole pot opta pentru determinarea venitului net in sistem real[15].

Impozitul pe veniturile din activitati agricole = 16% * Venitul net

Contribuabilii care realizeaza venituri banesti din agricultura, prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se determina prin retinere la sursa, in cuantum de 2% asupra valorii produselor livrate.


7. Impozitarea veniturilor din premii si jocuri de noroc


Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri[16] si cele din promovarea produselor sau serviciilor ca curare a practicilor comerciale. Veniturile din jocuri de noroc cuprin castigurile realizate din participarea la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.

Veniturile obtinute din premii si jocuri de noroc, care au o valoarea mai mica decat valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 RON, sunt neimpozabile.

Cota de impozitare este de 16% pentru veniturile din premii, iar pentru jocuri de noroc: 20% pentru veniturile nete al caror cuantum nu depaseste 10.000 RON si 25% pentru ce depaseste aceasta suma. Venitul net se obtine din valoarea premiilor sau veniturilor din jocuri de noroc, din care se deduce suma neimpozabila de 600 RON.

Precizam faptul ca este foarte dificil pentru contribuabil de a face ceva in legatura cu acest impozit, deoarece el se determina in functie de valoarea premiilor sau a veniturilor din jocuri de noroc castigate, iar obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.


8. Impozitarea veniturilor din transferul proprietatilor imobiliare

din patrimoniul personal


Prin instituirea acestui impozit se urmareste impozitarea valorii rezultate din valorificarea proprietatilor imobiliare, facand distinctia intre detinerile pe o perioada mai mica sau mai mare de trei ani. Astfel, la transferul dreptului de proprietate contribuabilii datoreaza un impozit care se determina:

a)     Pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:

3% pana la valoarea de 200.000 RON inclusiv;

peste 200.000 RON, 6.000 RON + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 RON inclusiv.

b)     Pentru imobilele de la punctul a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:

2% pana la nivelul de 200.000 RON inclusiv;

peste 200.000 RON, 4.000 RON + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 RON inclusiv.

Se observa ca acest impozit este mai mare in cazul in care perioada de detinere a imobilelor este mai mica de 3 ani; deci pentru a beneficia de un impozit mai mic, se recomanda, daca este posibil, vanzarea proprietatilor imobiliare dupa o perioada de detinere de cel putin 3 ani.

Este de retinut si faptul ca pentru urmatoarele trei cazuri nu se datoreaza impozitul:

la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in termenul legilor speciale;

la dobandirea dreptului de proprietate cu titlu de donatie intre rude si afini pana la gradul al treilea inclusiv, precum si intre soti;

la transmiterea dreptului de proprietate cu titlu de mostenire, daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.

Impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate, insa in cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va determina la nivelul valorii stabilite prin expertiza.



Un aspect important in ceea ce priveste transferul proprietatilor imobiliare se refera la achizitia unui imobil de catre o persoana fizica, cand se poate aplica cota redusa de TVA de 5%, asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite[17]. Exista si anumite conditii care trebuie indeplinite, pentru a putea beneficia de cota redusa de TVA:

in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionato cu cota redusa de 5%;

in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a achizitionat-o cu cota de 5%.


Impozitarea veniturilor din alte surse

In categoria altor venituri realizate de persoanele fizice care se supun impozitarii se includ:

prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii;

castiguri primite de la societati de asigurari ca curare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;

venituri primite de persoanele fizice pensionare sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, de fosti salariati potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;

venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

venituri primite de persoanele fizice dina activitati desfasurate pe baza contractelor sau conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele provenind din activitati independente.

Avand in vedere faptul ca pentru toate aceste categorii de venituri, impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, nu exista modalitati de diminuare a sarcinii fiscale suportate de persoana fizica in cauza.




[1] Muncitori zilieri

[2] Cum ar fi spre exemplu activitati de productie, activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii, transport de bunuri si persoane si alte asemenea

[3] Pe baza depunerii declaratiilor anuale de  venit pana la 15 mai

[4] De opt ore pe zi

[5] Intre doua si opt ore pe zi

[6] In care nu se prevede perioada pe care se incheie contractul

[7] De pana la 24 de luni

[8] Conform prevederilor actualului Cod al muncii

[9] Fapt confirmat de Normele metodologice de aplicare a art. 58 din Codul fiscal

[10] Normele metodologice de aplicare a art. 58 din Codul fiscal

[11] daca rezultatul tranzactiei este pierdere, atunci nu se datoreaza impozit anticipat pentru respectiva tranzactie

[12] in cazul in care pensia efectiva depaseste suma de 1.000 RON

[13] reprezentand CASS in cuantum de 5,5% din aplicat la diferenta dintre venitul din pensii si suma neimpozabila lunara de 1000RON

[14] stabilite pe unitatea de suprafata

[15] in cazul in care considera ca astfel vor plati un impozit mai mic decat in cazul stabilirii venitului net pe baza normelor de venit

[16] cu exceptia celor obtinute de sportivi la competitiile specifice sau de elevi si studenti cu ocazia competitiilor interne si internationale

[17] livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodrestia caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 RON, exclusiv TVA, ahizitionata de rice persoana fizica sau familie





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact