StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Romania, stat suvern si independent Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Romania, stat suvern si independent



Romania, stat suvern si independent


Intelegerea suveranitatii de stat a Romaniei impune o succinta prezentare a notiunii de suveranitate. Pentru explicarea suveranitatii, este necesara luarea in consideratie a cel putin trei probleme teoretice si anume: evolutia istorica a conceptului de suveranitate, existenta a trei notiuni care, desi se gasesc intr-o stransa corelatie, sunt totusi notiuni distincte si anume suveranitatea poporului, suveranit 434i86e atea nationala si suveranitatea de stat, problema titularului suveranitatii. Suveranitatea, ca atribut al statului a aparut odata cu aparitia acestuia, dar ideile si conceptiile despre suveranitate, apar mult mai tarziu, ele fiind situate spre sfarsitul Evului Mediu. Se considera ca primul care a clarificat conceptul de suveranitate a fost Jean Bodin (1530-1595) in cunoscuta sa lucrare 'Les sixs livres de la Republique' (1576), care considerand suveranitatea de origine divina a definit-o ca puterea suprema absoluta a statului, inalienabila, constanta, imprescriptibila si indivizibila.



In decursul istoriei s-au emis numeroase conceptii, opinii diferite asupra suveranitatii, mergandu-se de la afirmarea si justificarea suveranitatii, ca realitate si principiu, la negarea suveranitatii, la considerarea suveranitatii ca ceva invechit, demodat, si mai mult chiar pana la considerarea suveranitatii ca sursa a conflictelor dintre state.

Uneori, in doctrina juridica mai veche, suveranitatea era considerata unul si acelasi lucru cu puterea de stat. Problema de mare importanta si actualitate, suveranitatea de stat se impune si astazi ca una din marile realitati ale lumii contemporane.

Ideea de baza ce trebuie subliniata este aceea ca, in decursul istoriei conceptul de suveranitate a evoluat in functie de scopurile societatii de interesele si valorile ce trebuiau protejate. Continutul suveranitatii se deosebeste de la o oranduire sociala la alta, deoarece chiar aceste oranduiri se deosebesc intre ele. Asa cum se subliniaza in literatura juridica, continutul suveranitatii, adica domeniile in care se exercita s-au extins de la politic la economic, cu precizarea ca insusi politicul si-a schimbat in timp semnificatia.

Precum observam, in stabilirea conceptului de suveranitate trebuie explicate si alte doua notiuni, des intalnite in literatura juridica si mai ales in cea politica, si anume suveranitatea poporului si suveranitatea nationala.

Prin suveranitatea poporului se intelege dreptul poporului de a decide asupra sortii sale, de a stabili linia politica a statului si alcatuirea organelor lui, precum si de a controla activitatea acestora. In societatea in care, puterea de stat apartine real intregului popor, suveranitatea poporului se identifica cu suveranitatea de stat. Suveranitatea poporului legitimeaza dreptul acestuia la insurectie, atunci cand s-au epuizat toate mijloacele legale.



Prin suveranitatea nationala se intelege dreptul la autodeterminare si la dezvoltarea independenta a fiecarei natiuni, care ii apartine fie ca poseda sau nu o organizatie proprie de stat.

Bineinteles ca, atunci cand natiunea s-a constituit intr-un stat suveran si independent, suveranitatea nationala se identifica cu cea de stat.

Apare, credem noi, evidenta atat deosebirea cat si legatura intre suveranitatea de stat, pe de o parte si suveranitatea nationala, pe de alta parte. Se observa ca numai suveranitatea de stat este o caracteristica generala a puterii de stat. Realitatea ca deseori aceste trei notiuni se regasesc inmanuchiate intr-una singura, atotcuprinzatoare, nu ne poate duce la ideea negarii existentei a trei notiuni distincte.



In aceasta categorie de definitii, suveranitatea de stat este considerata a fi acea caracteristica a puterii de a fi suprema pe teritoriul statului si independenta fata de orice putere straina, caracteristica exprimata in dreptul statului de a-si rezolva liber treburile interne si externe, cu excluderea oricarui amestec al altor state si cu respectarea drepturilor corespunzatoare ale acestora si a regulilor generale admise ale dreptului international. Se adauga deci la suprematie si independenta obligatia respectarii drepturilor altor state si a normelor si principiilor dreptului international.



Este foarte adevarat ca din modul cum sunt formulate aceste definitii nu reiese intotdeauna in mod expres ca este vorba de doua conditii alaturate, suprematie si independenta, dar o asemenea interpretare este posibila. Cei care definesc suveranitatea in modul mai sus aratat pleaca de la ideea reciprocitatii in relatiile dintre state. Se arata, corect de altfel, ca suveranitatea exclude arbitrariul, incalcarea suveranitatii altor state, ca ea nu trebuie sa fie un privilegiu al statelor mari si puternice in dauna altor state. Statul suveran este obligat sa respecte drepturile altor state, normele unanim admise ale dreptului international, sa respecte principiul legalitatii suverane a statelor.

Mentionarea insa in definitia suveranitatii de stat a obligatiei de a respecta drepturile altor state, precum si normele dreptului international, poate fi interpretata in sensul de conditii pentru existenta suveranitatii ceea ce este, bineinteles criticabil. Pentru ca asa cum se arata in literatura de specialtate, practica internationala a cunoscut exemple de incalcare a drepturilor statelor din partea unor state puternice, dar aceasta nu poate duce la concluzia ca, aceste state care au incalcat drepturile altora nu sunt suverane.

Un al doilea mod de definire al suveranitatii este acela in care nu sunt retinute in definitie, ca nefiind elementele neconstitutive ale suveranitatii, obligatiile de respectare a dreptului international si a drepturilor altor state. Nu inseamna insa ca acesti autori nu dau importanta cuvenita egalitatii suverane a statelor, reciprocitatii in viata internationala, normelor si principiilor dreptului international.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact