Sistemul constitutional al germaniei

SISTEMUL CONSTITUTIONAL AL GERMANIEI

a)         Organizarea federativa.

Din anul 1935 pana in anul 1945 Germania a fost un stat unitar. In anul 1949 s-a revenit la organizarea federativa a statului in landuri. Landurile au o organizare proprie in domeniul activitatii legislative, executive si judecatoresti.

La nivelul Parlamentului federal se reglementeaza din punct de vedere legislativ, cele mai importante domenii ale vietii sociale, cum ar fi securitatea statului; apararea nationala; relatiile internationale; problema cetateniei s. a. Landurile sunt autonome si beneficiaza de dreptul de a fi reprezentate in Parlament prin Bundesrat.

Institutia parlamentului are o organizatie bicamerala: Bundestag si Bundesrat. Alegerea membrilor primei camere se face prin vot universal, egal, direct si secret.

Fiecare alegator dispune de doua voturi. Un vot il acorda persoanei care si-a prezentat candidatura in circumscriptia electorala unde este arondat, iar altul listei prezentate de un partid politic in Landul in care domiciliaza.

Bundesratul este format din reprezentantii guvernelor landurilor.

Presedintele Bundestagului este ales pe durata mandatului legislativ, iar cel al Bundesratului este ales anual.

Membrii Bundestagului reprezinta intregul popor si sunt independenti de cel care i-au ales.

Deputatii se bucura de statutul clasic al parlamentarilor. In plus sunt scutiti de obligatia de a depune marturie in ce priveste persoanele de la care detin informatii sau despre datele pe care le-au folosit in exercitarea mandatului, lor parlamentar (art. 47). Atata timp cat acest drept este in vigoare este inadmisibila sechestrarea de documente.

In art. 46 din Constitutia Germaniei se prevede:

'1)Un deputat nu poate fi urmarit in nici un moment, judiciar sau disciplinar, din cauza votului lui sau a unei declaratii pe care a facut-o in Bundestag sau intr-una din comisiile sale sau sa fie tras la raspundere in alt mod in afara Bundestagului. Aceasta nu se aplica pentru injuriile defaimatoare. 2)Un deputat nu poate fi tras la raspundere sau arestat pentru fapte pedepsite de lege decat cu incuviintarea Bundestagului, afara numai daca a fost arestat in flagrant delict sau in cursul zilei urmatoare comiterii faptei. 3)Incuviintarea Bundestagului este de asemenea, necesara pentru orice alta ingradire a libertatii personale a unui deputat sau pentru pornirea unei proceduri judiciare impotriva unui deputat in baza art. 18 (din Constitutie). 4)Orice actiune penala si orice urmarire in baza art. 18 impotriva unui deputat, orice arest sau orice alte ingradiri ale libertatii sale personale trebuie suspendate la cerera Bundestagului'.

b)         Procedura legislativa se desfasoara paralel in Bundestag si Bundesrat, legea adoptata fiind rezultatul colaborarii celor doua adunari parlamentare. Potrivit Constitutiei, initiativa legislativa se poate exercita de Guvernul federal precum si de membrii Bundestagului si ai Bundesratului. Depunerea unui proiect de lege la Bundesrat este motivata de faptul ca proiectul de lege nu trebuie sa afecteze caracterul federal al organizarii statale sau competentele exclusive ale landurilor.

In termen de cel mult 3 zile de la data cand proiectul de lege i-a fost notificat, Bundesratul il transmite Bundestagului pentru initierea procedurii legislative propriu-zise. In aceasta faza Bundesratul nu-l va examina in detaliu. Dupa primirea de la Bundesrat, a proiectului in prima faza este supus unei examinari normale din partea deputatilor din Bundestag. Cu acest prilej, se enunta principiile generale ale viitoarei legi.

Dupa aceasta prima lectura, proiectul este inaintat unei comisii permanente de specialitate formata din membrii diferitelor partide reprezentate in Bundestag. In comisie proiectul este discutat in detaliu, prezentandu-se si amendamente.

Membrii comisiei voteaza orice modificare adusa proiectului. Concluziile dezbaterii si formele definitive ale textelor convenite in comisie se consemneaza intr-un raport si se prezinta din nou Bundestagului.

In a doua lectura, Camera ia in dezbatere raportul comisiei. Cu prilejul dezbaterilor se discuta si se voteaza articol cu articol. In situatia in care se considera ca trebuie clarificat alte probleme legate de proiect, acesta este returnat comisiei care a intocmit raportul. Cea de-a treia lectura consta in aprobarea final a proiectului in intregul sau. Dupa adoptare in Bundestag, proiectul este trimis Bundesratului. Camera Superioara poate adopta proiectul in forma aprobat de Bundestag sau poate cere constituirea unei comisii mixte pentru a dezbate proiectul in care i s-a remis. Daca, Comisia propune modificarea proiectului, modificarile sunt supuse aprobarii Bundestagului. Dupa ce comisia a prezentat concluziile, Bundesratul are posibilitatea de a opune veto proiectului votat de Bundestag. Veto-ul Bundesratului poate fi inlaturat daca proiectul este votat din nou de majoritatea membrilor Bundestagului. Rolul legislativ al Bundesratului este foarte limitat.

c.         Controlul parlamentar este limitat.

Responsabilitatea politica a Guvernului federal in fata Parlamentului poate fi asumat in doua situatii.

In primul caz Primul-ministru (cancelarul) solicit Bundestagului un vot de incredere, care poate fi acordat de majoritatea deputatilor. In caz contrar, Cancelarul beneficiaz de dreptul de a propune Presedintelui Republicii intr-un termen de 41 de zile de la rezultatul votului, dizolvarea Bundestagului si organizarea alegerilor anticipate. In termenul de 41 de zile Bundestagul poate propune presedintelui un nou prim-ministru evitand astfel dizolvarea.

In situatia in care Presedintele Republicii nu dispune dizolvarea Bundestagului, iar aceast Camera nu desemneaz aun nou Cancelar, Cancelarul caruia is-a refuzat votul de incredere poate cere Presedintelui sa declare cu acordul Bundesratului, starea de necesitate legislativ.

Mentionam ca starea de necesitate legislativ nu presupune acordul Bundestagului. Starea de necesitate legislativ, presupune ca Guvernul poate adopta in regim de urgent, numai cu aprobarea Bundesratului acte normative cu caracter primar, pentru o perioada de cel mult 6 luni.

In al doilea caz, Bundestagul, din proprie initiativa adopta o motiune de cenzura impotriva Guvernului fapt ce antreneaza inlaturarea acestuia. In motiunea de cenzura aprobata se va desemna si noul Cancelar.

d)         Presedintele Republicii

Presedintele federal este ales pe 5 ani de catre Adunarea Federala compus din membrii Bundestagului si dintr-un numar de membrii egal cu cel al deputatilor, alesi potrivit principiului reprezentarii proportionale in adunarile reprezentative ale landurilor. Acesta nu poate fi reales decat o singura data.

Presedintele federal are urmatoarele prerogative:

a)reprezentara Germaniei pe plan international;

b)inchis tratatele internationale;

c)acreditarea si primirea reprezentantilor diplomatici;

d)numirea si revocarea judectorilor;

e)exercitarea dreptului de gratiere;

f)promulgarea legilor;

g)atributii in ceea ce priveste formarea Guvernului federal.

Acesta nu raspunde din punct de vedere politic de actele sale. Presedintele federal este insa raspunzator pentru incalcarea Constitutiei sau a unei legi federale. Cererea de punere sub acuzare trebuie prezentata de cel putin 1/4 din membri, oricarei camere legislative. Decizia de punere sub acuzare trebuie adoptate cu votul a 2/3 din numrul membrilor Camerei in care s-a initiat procedura.

Competenta de a judeca si stabili vinovatia Presedintelui revine Tribunalului Constitutional Federal.

Daca acest organism constata ca presedintele este vinovat poate decide revocarea din functie a acestuia.

Guvernul Federal

Guvernul Federal este compus din Cancelarul Federal si din ministri federali.

Cancelarul Federal este ales de Bundestag fara dezbateri, la propunerea Presedintelui Federal. Este ales cel care intruneste majoritatea voturilor Bundestagului. Cel ales trebuie sa fie numit de Presedintele Federal. Daca cel propus nu este ales, Bundestagul poate in termen de patrusprezece zile dupa turul de scrutin sa aleaga un Cancelar Federal cu mai mult de jumtate din membri si. Daca alegerea nu se realizeaza in luntrul acestui termen, atunci are loc un nou tur de scrutin in care este ales cel care obtine cele mai multe voturi. Daca cel ales intruneste voturile majoritatii Bundestagului, Presedintele trebuie sa-l numeasca in sapte zile de la alegere. Daca cel ales nu intruneste aceast majoritate, Presedintele Federal trebuie in termen de sapte zile fie sa-l numeasca fie sa dizolve Bundestagul.

Ministri federali sunt numiti si revocati de catre Bundestag la propunerea Cancelarului Federal. Cancelarul Federal si ministri federali depun inaintea Bundestagului jurmantul.

Cancelarul Federal hotarste liniile directoare ale politicii si poarta raspunderea pentru aceasta. In limitele acestor linii directoare fiecare ministru federal conduce departamentul sau in mod independent si sub propria raspundere. Asupra divergentelor de opinie dintre ministrii federali decide Guvernul Federal. Cancelarul Federal conduce treburile sale dup un Regulament Interior hotarat de Guvernul Federal si aprobat de Presedintele Federal.

Ministrul Federal are putere de conducere si de comanda asupra fortelor armate.

Cancelarul Federal si ministrii federali nu pot sa exercite nici o alta functie salariat, nici o ocuptie sau profesiune si nici sa apartin, fara aprobarea Bundestagului, directiei sau consiliului de administratie ale unei intreprinderi bazate pe profit.

Bundestagul nu poate sa pronunte neincrederea in Cancelarul Federal decat prin alegerea, cu majoritatea membrilor sai, a unui succesor si solicitand Presedintelui Federal sa-l revoce pe cel in functie.

Presedintele Federal trebuie sa se conformeze cererii si sa-l numeasca pe cel ales.

Intre propunere si alegere trebuie sa treaca patruzeci si opt de ore.

Daca o propunere a Cancelarului Federal de a i se acorda increderea nu a fost aprobate de Bundestag cu majoritatea membrilor sai, atunci Presedintele Federal, la propunerea Cancelarului Federal, poate, in termen de douzeci si una de zile, sa dizolve Bundestagul. Dreptul de dizolvare se stinge de indata ce Bundestagul alege un nou Cancelar Federal cu majoritatea membrilor sai.

Intre propunere si scrutin trebuie sa treaca patruzeci si opt de ore.

Functia de Cancelar Federal si cea de ministru federal iau sfarsit in mod automat la revenirea unui nou Bundestag functia de ministru federal ia de asemenea sfarsit prin incetarea din orice motive a functiei Cancelarului Federal. La cererea Presedintelui Federal, Cancelarul Federal, iar la cererea Cancelarului Federal sau a Presedintelui Federal, ministri federali sunt obligati sa continue conducerea afacerilor pana la numirea unor succesori.

Puterea judecatoreasca

Titlul IX din Constitutia Germaniei este numit 'Puterea judecatoreasca'

Puterea judecatoreasca este incredintat judecatorilor ea este exercitat de Tribunalul Constitutional Federal, de tribunalele federale si de tribunalele landurilor.

Tribunalul Constitutional Federal statueaz:

1.asupra interpretarii Legii Fundamentale in caz de litigii, privind intinderea drepturilor si obligatiilor unui organ federal suprem sau ale altora interesate, inzestrate cu drepturi proprii de Legea Fundamentala sau de Regulamentul Interior al unui organ federal suprem.

2.in caz de divergente de opinii sau de dubiu asupra compatibilitatii formale sau materiale a dreptului federal sau a dreptului de land cu Legea Fundamental sau asupra compatibilitatii dreptului de land cu orice alt drept federal, la cererea Guvernului Federal, a unui Guvern de land sau a unei treimi din membrii Bundestagului.

3.in caz de divergent de opinii, dac o lege corespunde conditiilor domeniului legiferarii concurente landurilor¹⁾ la propunerea Consiliului Federal (Bundesratu), a unui guvern de land sau a Reprezentantei Populare a unui land.

4.in caz de divergenta de opinii asupra drepturilor si obligatiilor Federatiei si ale landurilor, in special in ceea ce priveste aplicarea dreptului federal de catre landuri si aplicarea controlului federal.

5.in celelalte litigii de drept public intre Federatie si landuri, dintre diferitele landuri, si in interiorul unui land afara de cazul cand este deschis recursul la o alta jurisdictie.

6. asupra recursurilor constitutionale care pot fi introduse de oricine consider ca a fost lezat de puterile publice intr-unul din drepturile sale fundamentale sau alte drepturi garantate de legea fundamental.

7. asupra recursurilor constitutionale introduse de comune si de asociatii de comune pentru violarea printr-o lege a dreptului de autogestiune in virtutea articolului 28, dar pentru violarea printr-o lege de land numai in masura in care nu poate fi introdus un recurs inaintea Tribunalului Constitutional al Landului. Tribunalul Constitutonal are dublu grad de jurisdictie (judeca in prima si in ultima instanta). Totodata, jurisdictia sa se extinde si asupra deciziilor tribunalelor obisnuite carora le anuleaza sentintele aflate in contradictie cu Legea fundamentala. Tribunalului Constitutional federal ii revin, de asemenea, competenta de a judeca acuzatiilor ce se aduc Presedintelui federal si judecatorilor.