StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Aplicarea si executarea pedepsei : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aplicarea si executarea pedepsei



APLICAREA SI EXECUTAREA PEDEPSEI

Operatia de adaptare a pedepsei in raport cu fiecare infractiune si cu fiecare infractor, in vederea realizarii scopului de preventie generala si speciala, poarta denumirea de individualizarea pedep 323d39d sei, institutie prevazuta in art.72 – 89 din Codul penal.

Exista trei forme de individualizare a pedepselor:

- legala – se realizeaza in faza de elaborare a normelor juridice penale de catre legiuitor si se concretizeaza in stabilirea cadrului general al pedepselor, a felului si limitelor generale ale fiecarui gen de pedepse, in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune in parte, precum si in stabilirea cadrului si mijloacelor legale in care se va realize individualizarea judiciara si administrativa;

- judiciara – se realizeaza in faza de aplicare a pedepsei si a celorlalte sanctiuni de drept penal de catre instanta

judecatoreasca si intervine dupa savarsirea infractiunii;

- administrativa –se realizeaza in faza de executare de catre organele administrative de executare

Individualizarea judiciara a pedepselor se realizeaza de judecatori in functie de anumite criterii prevazute de lege. Aceste criterii pot fi generale (ce trebuie avute in vedere fara exceptie la individualizarea oricarei pedepse) si speciale (incidente doar in anumite cazuri prevazute de lege).

Criteriile generale de individualizare (art72 alin.1 C.pen.) sunt: dispozitii ale partii generale a Codului penal (exemplu: reglementarile privitoare la sistemul pedepselor); limitele de pedeapsa fixate in partea speciala; gradul de pericol social al faptei savarsite; persoana infractorului; imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala

Definitie. Prin imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala se inteleg diferite stari, situatii, calitati sau alte date ale realitatii care, desi nu fac parte din continutul constitutiv al infractiunii, au totusi legatura fie cu fapta savarsita, fie cu persoana infractorului si determina reducerea pedepsei sub minimul special sau, dimpotriva, agravarea pedepsei, cu posibilitatea depasirii maximului special. In ce priveste cauzele care agraveaza sau atenueaza raspunderea, avem cauze de atenuare si cauze de agravare a pedepsei, in cadrul fiecarei categorii de cauze facandu-se distinctie intre stari si circumstante. Avem, de exemplu:, stari de agravare, cum ar fi starea de recidiva, concursul de infractiuni si infractiunea continuata, si stari de atenuare, care

sunt tentativa si minoritatea faptuitorului.

Clasificarea circumstantelor

• circumstante legale, prevazute expres de lege si, odata constatata existenta lor, necesar a fi retinute de judecatori, si circumstante judiciare (nedeterminate de lege, ci de instante, care le recunosc si le aplica facultativ);

circumstante reale (care privesc fapta savarsita) si personale (care privesc persoana faptuitorului), cele din urma nerasfrangandu-se asupra participantilor, spre deosebire de primele, care, daca au fost cunoscute sau prevazute, se rasfrang asupra acestora;

• circumstante cunoscute (ce au fost cunoscute sau prevazute de infractor) si



necunoscute (ce nu au fost cunoscute sau prevazute de infractor).

Circumstantele atenuante pot fi atat legale, cat si judiciare

Circumstantele atenuante legale: depasirea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil) – prevazuta de art.73 lit.a teza I C.pen.; depasirea limitelor starii de necesitate – art 73 lit.a teza II C.pen.; provocarea – prevazuta de art.73 lit.b C.pen. – ce exista atunci cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinate de o provocare din partea persoanei vatamate.

Circumstantele atenuante judiciare reprezinta realitati obiective pe care instanta le poate constata, fara a fi totusi obligata sa retina caracterul atenuant. Art.74 C.pen. enumera cu titlu exemplificativ (nu limitativ) mai multe imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: conduita buna a infractorului inainte de savarsirea faptei, staruinta depusa de acesta pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita si atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezenta sa in fata

autoritatii, comportarea sincera in timpul procesului, inlesnirea descoperirii sau arestarii participantilor.

Circumstantele agravante se clasifica tot in circumstante agravante legale si circumstante agravante judiciare.

Circumstantele agravante legale (prevazute limitativ in art.75 C.pen.) sunt: savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna; savarsirea infractiunii prin acte de cruzime (constand in producerea unor suferinte grele si prelungite victimei), prin violente asupra membrilor familiei (ce vizeaza manifestari brutale constrangeri fizice de orice natura care ar cauza suferinte fizice) ori prin metode sau prin mijloace care prezinta pericol public constand in orice metode sau mijloace susceptibile sa produca urmari grave pentru un numar nedeterminat de persoane, pentru

bunurile acestora sau pentru alte valori sociale importante; savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor(dispozitie incidenta atat in caz de participatie, cat si in cazul pluralitatii naturale), circumstanta reala ce se rasfrange asuora participantului major in conditiile art.28 alin.2 C.pen.; savarsirea infractiunii din motive josnice; savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocate in vederea comiterii faptei;

savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate (de o nenorocire, un flagel, un dezastru care loveste o colectivitate sau un numar de persoane) care are un caracter real.

Circumstantele agravante judiciare

Legea nu le exemplifica (ca in cazul celor atenuante), art.75 alin.2 C.pen. precizand doar ca pot fi retinute ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter grav, cum ar fi, de exemplu:, premeditarea savarsirii infractiunii. Consecintele evidentierii circumstan-telor agravante sunt prevazute de art.78 C.pen. si constau in faptul ca infrac-torului i se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special sau chiar adau-ga un spor pana la 5 ani care nu poate depasi 1/3 din acest maxim (iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult jumatate din

maximul special).






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact