StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Primirea de foloase necuvenite : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Primirea de foloase necuvenite



PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE



Continutul legal

Primirea de foloase necuvenite, fapta incriminata prin art.256 C.pen., nu este altceva decat o varianta de specie a infractiunii de „luare de mita”[1].



Infractiunea este prevazuta in „art. 256 C. pen”. [2] si consta in primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

Infractiunea sus-amintita - manifestare antisociala incompatibila cu calitatea de functionar, ca si luarea de mita - este totusi mai putin grava decat aceasta. In literatura juridica de specialitate s-a aratat ca cel care da sau promite inainte de a 151i85b se efectua actul, o face din nevoie pentru ca actul functional sa fie asa cum il doreste. Cel care da dupa ce actul functional s-a efectuat, o face din multumire, de bunavoie. Inainte de efectuarea actului exista un fel de constrangere, dupa efectuare, o totala libertate. Or, aceste deosebiri evidente, nu raman fara repercusiuni asupra gradului de pericol social al celor doua infractiuni in discutie, care – asa cum rezulta si din limitele diferite ale pedepselor prevazute de lege – este mai redus in cazul primirii de foloase necuvenite.

Aceasta infractiune a fost incriminata in codul penal, deoarece exercitarea atributiilor de serviciu, indeplinirea actelor la care un functionar este obligat in temeiul functiei, nu trebuie sa constituie pentru aceasta o sursa de venituri ilicite, o cale de initiere a unor „foloase necuvenite.” [3]

Poate comite, de exemplu aceasta infractiune un functionar de la o primarie care, dupa ce a eliberat autorizatii de constructie pentru locuinte la o parte din cetateni, a primit diferite sume de bani de la acestia care au considerat ca au fost serviti cu precadere.


Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ al infractiunii, asa cum rezulta din interpretarea art 256 C.pen. este circumstantiat, putand fi un functionar public (sau functionar)

Participatia este posibila, in situatia in care actul de care a beneficiat persoana fizica a fost indeplinit de mai multe persoane care aveau acest drept (comisie sau echipa formata din mai multi functionari publici sau functionari) iar foloasele au fost date intregului colectiv, simultan sau succesiv. Astfel membrii comisiei sau echipei, care au primit banii sau foloasele in mod nemijlocit, sunt coautori la infractiunea de primire de foloase necuvenite, iar daca exista trei sau mai multi functionari publici (sau functionari) se poate aplica si circumstanta agravanta legala generala prevazuta de art. 75 lit. a) C.pen. – „savarsirea faptei de trei sau mai multe pesoane impreuna”. [4]

O persoana care coopereaza nemijlocit la comiterea faptei, dar care nu are calitatea de functionar sau “alt salariat”, nu poate raspunde pentru coautorat, ci numai pentru complicitate la savarsirea infractiunii.

Autor sau coautor poate fi decat acela care, savarsind un act de executare nemijlocita, intruneste, totodata in persoana sa, calitatea ceruta de lege. Participantul care, desi desfasoara o activitate specifica actiunii constitutive, nu are aceasta calitate, nu poate realiza integral continutul infractiunii si, deci, nu o poate savarsi; ori, potrivit art.24 C. pen., autor (coautor) este numai persoana care savarseste in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala. Lipsa calitatii prevazute de lege ca element al infractiunii, atribuie activitatilor sale un caracter accesoriu, secundar, caracterizand activitatea lui ca un act de complicitate.

Intrucat, conform art.256 C.pen., primirea banilor sau a celorlalte foloase se poate face de catre functionar sau alt salariat, direct sau indirect, rezulta ca – prin derogare de la dispozitiile art.24 C.pen. - in cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite trebuie considerat autor si cel care savarseste actiunea tipica printr-o persoana interpusa, prin intermediar.

In legatura cu pozitia juridica a intermediarului s-a aratat ca activitatea acestuia constituie complicitate la infractiunea prevazuta in art.256 C.pen.

Subscriind la aceasta opinie, observam totusi, ca nu este exclus, uneori – desi aceste situatii sunt extrem de rare, deoarece in cazul infractiunii de care ne ocupam, initiativa apartine celui care da sau ofera folosul-, ca intermediarul sa-l fi determinat el insusi pe functionar sa comita fapta, prin mijlocirea sa; in asemenea situatii, intermediarul va cumula si calitatea de instigator, urmand sa raspunda numai pentru instigare, deoarece „complicitatea se absoarbe in instigare” .

b) Subiect pasiv la aceasta infractiune poate fi un organ sau o institutie de stat, o unitate din cele prevazute la art. 145 C.pen., precum si orice alta persoana juridica unde isi desfasoara activitatea functionarul public (sau functionarul) care se face vinovat de primirea de foloase necuvenite.

Existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite nu este subordonata vreunei conditii privind locul savarsirii. Exista insa o conditie de timp si anume, ca fapta sa se fi comis dupa ce a fost indeplinit actul pentru care s-a primit folosul necuvenit.


Sanctiuni



Tentativa infractiunii nu se pedepseste.

„Consumarea infractiunii”[6] are loc in moment in care faptuitorul, dupa indeplinirea actului, primeste banii sau foloasele. Infractiunea poate fi savarsita in forma continuata.

Infractiunea prevazuta in art. 256 C pen. se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani indiferent ca fapta este savarsita de un functionar public art. 147 alin. (1) C. pen. sau de un functionar art. 147 alin. (2) C. pen.

De asemenea, instanta poate aplica si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi (art. 64 C.pen.) daca pedeapsa principala cu inchisoarea este mai mare de 2 ani.

Conform art. 256 alin. (2) C. pen. cu privire la banii sau bunurile primite de functionar se dispune confiscarea speciala, acestea fiind considerate conform art. 18 lit.a C.pen. “lucruri dobandite prin comiterea infractiunii”.

In situatia in care bunul supus confiscarii nu se mai afla in posesia inculpatului, persoana care il detine sau care urmeaza sa fie obligata la plata echivalentului banesc, trebuie sa fie introdusa in proces in „calitate de detinator al bunului”.[7]

Daca persoana care a dat foloasele necuvenite denunta fapta autoritatilor inainte ca aceasta sa fie descoperita, acestea se vor restitui persoanei care le-a dat, iar daca functionarul a restituit chiar el banii, foloasele celui de la care le primise, atunci aceste bunuri, foloasele nu mai sunt supuse confiscarii speciale.

Consideram ca in realitate este foarte putin probabil ca beneficiarul actului indeplinit de catre functionar sa denunte fapta autoritatilor, avand in vedere faptul ca acesta remite bunurile, banii de buna voie, uneori neexistand din partea functionarului nici macar o simpla aluzie.

De aceea dovedirea acestei fapte este foarte greu de facut, putandu-se realiza dor prin prinderea in flagrant.

In plus, mai exista un incovenient, in sensul ca anumite daruri cu o semnificatie deosebita (zile de nastere, onomastica) exclud chiar existenta luarii (in cazurile in care ar fi indeplinite toate conditiile de acolo). Cu atat mai mult si in cazul primirii de foloase necuvenite s-ar putea motiva in acelasi fel.

In cazul in care infractiunea a fost savarsita in coautorat, iar valorile, bunurile nu se mai gasesc, instanta va trebui sa stabileasca ce cantitate din acestea a revenit fiecaruia, dupa care sa oblige pe fiecare la plata echivalentului in bani al acestor bunuri sau valori de care a profitat fiecare.




Idem, op. cit., pg.530.

Codul general al Romanie, op. cit., pg. 373.

Gheoghe Nistoreanu si colab, op. cit.,  pg.425.

Gheoghe Nistoreanu si colab, op. cit., pg.425.

Vasile Dobrinoiu si colab, op. cit.,  pg.532.

Tudorel Toader, op. cit., pg.288.

Vasile Dobrinoiu si colab, op. cit.,  pg.537.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact