Aspecte generale privind pluralitatea de infractori

ASPECTE GENERALE PRIVIND PLURALITATEA DE INFRACTORI

a) Notiune

Prin pluralitate de infractori, stiinta dreptului penal desemneaza situatia in care aceeasi infractiune este savarsita prin conjugarea eforturilor a doua sau mai mult 424f52e e persoane.

Nu trebuie sa se faca confuzie cu pluralitatea de infractiuni. In cazul pluralitatii de infractiuni aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni, iar in cazul pluralitatii de infractori, dimpotriva, aceeasi infractiune este savarsita de doua sau mai multe persoane.

b) Formele pluralitatii de infractori

Pluralitatea de infractori se poate realiza in trei forme diferite: pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala) si pluralitatea ocazionala (participatia penala).

Pluralitatea naturala

Este o forma a pluralitatii de infractori ce exista in cazul unor infractiuni care, prin natura lor, nu pot fi savarsite decat de mai multe persoane. Apartin acestei categorii infractiunile de subminarea puterii de stat (art. 283 C. P.), incestul (art. 222 C. P.), bigamia (art. 227 C. P.), perversiunea sexuala (art. 220 C. P.), jocul de noroc (art. 240 C. P.), incaierarea (art. 366 C. P.) etc. Nu se cere insa ca toate persoanele sa actioneze cu vinovatie la savarsirea infractiunii. Astfel, in caz de bigamie, e posibil ca unul dintre parteneri sa nu stie ca are de-a face cu o persoana casatorita.

Pluralitatea naturala de infractori nu este reglementata prin norme cu caracter general. Faptele cu pluralitate naturala de subiecti activi au fost special incriminate si sanctionate ca atare, in conditiile specifice fiecarei infractiuni.

Ceea ce este caracteristic pluralitatii naturale este faptul ca fiecare participant la savarsirea faptei este privit ca autor al infractiunii, alaturi de ceilalti faptuitori si raspunde de rezultatul produs.

Pluralitatea constituita

Este o forma a pluralitatii de infractori, care consta in simplul fapt, incriminat de lege, de a alcatui, a forma o grupare de persoane in vederea savarsirii de infractiuni. De exemplu, complotul (art. 286 C. P.), constituirea de structuri informative ilegale (art.287 C. P.), constituirea unui grup infractional organizat (art. 354 C. P.), asocierea pentru savarsirea de infractiuni (art. 355 C. P.) etc.

Aceasta pluralitate este creata prin vointa legiuitorului, fiindca scopul urmarit de cei care s-au asociat prezinta un pericol social mai mare (pentru savarsirea de infractiuni). In literatura juridica s-a subliniat ca lupta impotriva fenomenului infractional trebuie sa loveasca in manifestarile ilegale chiar in forma lor embrionara, pentru ca pericolul latent pe care il prezinta sa fie impiedicat de a evolua catre un rau efectiv.

Pluralitatea ocazionala (participatia penala)

Exista aceasta forma a pluralitatii de infractori cand o infractiune, prin continutul ei legal, se poate savarsi de o singura persoana, dar se comite in concret si ocazional de mai multe persoane, fiecare participand cu acte care pot fi de natura diferita sau chiar de aceeasi natura.

In cadrul acestei forme, cooperarea mai multor persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni este determinata, in general, de nevoia unei mai lesnicioase executari a faptei, mai ales atunci aceasta presupune efectuarea de operatii multiple si complexe.

Pluralitatea ocazionala, spre deosebire de celelalte forme ale pluralitatii de infractori, cunoaste o reglementare ampla in partea generala a Codului Penal.