StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Cererea de marfuri : Economie comerciala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cererea de marfuri



Semnificatii ale conceptului de cerere

Factorii de influenta asupra cererii de marfuri

Metode utilizate in studiul cererii de marfuri

Semnificatii ale conceptului de cerere

Liantul care face legatura intre consum si piata se asigura prin intermediul cererii de marfuri.




Literatura de specialitate cuprinde in patrimoniul sau diverse puncte de vedere cu privire la definirea notiunii de cerere.

Astfel, Adam Smith, distingea in lucrarea lui fundamentala, Avutia Natiunilor, cererea absoluta ca fiind echivalenta cu dorinta totala a individului si cererea efectiva. Prin cererea efectiva el intelegea acea categorie de indivizi care sunt dispusi sa plateasca pretul natural al marfii, adica „valoarea intreaga a rentei, a muncii si profitului”.

J. S. Mill, reluand aceasta idee sublinia ca cererea nu este pur si simplu dorinta de a obtine o marfa. Saracul poate sa doreasca un diamant, dar aceasta dorinta, oricat de mare ar fi ea nu influenteaza pretul. De asemenea , J.S.Mill numeste cererea care are acoperire monetara cerere solvabila.

La randul sau Alfred Marshall, considera ca cererea devine efectiva numai atunci cand pretul pe care cumparatorul este dispus sa-l plateasca, atinge nivelul la care vanzatorul este dispus sa vanda.

In general, cererea inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor.

In sens microeconomic, cererea exprima cantitatea dintr-un bun pe care un agent economic sau toti agentii economici sunt dispusi sa o achizitioneze intr-o perioada de timp, in conditiile pretului existent si ale altor imprejurari economice si subiective care o determina.

Asa cum reiese din cele subliniate anterior, cererea de marfuri, ca o categorie a pietei, reprezinta forma de materializare a nevoii reale. Ea se refera la bunurile si serviciile destinate consumului final, avand drept beneficiar individul, si la cele privind consumul intermediar, unde ca beneficiar apare intreprinzatorul.

Cererea de marfuri a populatiei se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale oamenilor si exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manifesta in cadrul pietei.

Notiunea de cerere are deci o sfera de cuprindere mult mai mica decat notiunea de nevoie reala, in timp ce nevoia reala are in vedere intreaga sfera a trebuintelor materiale ale oamenilor, cererea de marfuri exprima doar acele trebuinte pentru care exista posibilitatea reala a satisfacerii lor. Cererea de marfuri presupune:

o anumita putere de cumparare din partea populatiei, care sa-i dea gradul necesar de solvabilitate,

o anumita oferta care sa-i satisfaca gusturile si preferintele de consum.

In ceea ce priveste analiza raportului cerere – nivel al nevoilor, in timp se observa urmatoarele tendinte:

sfera nevoilor nu ramane constanta, ci se mareste continuu, pe masura dezvoltarii societatii; intensitatea ritmului de crestere a acestora este extrem de ridicat, depasind, in permanenta, posibilitatile de satisfacere asigurate de societate prin oferta;

cererea nu exprima nevoile reale decat in masura in care exista posibilitatea solvabilitatii acesteia, prin existenta puterii de cumparare corespunzatoare;

notiunea de cerere exprimata in cadrul pietei are o sfera mai restransa comparativ cu nevoile, ca urmare a faptului ca o parte dintre acestea sunt satisfacute si prin intermediul consumului natural (caracteristic pentru populatia din mediul rural).

Cererea de marfuri ca materializare a nevoilor reale solvabile, face legatura intre acestea si consumul efectiv, aparand ca o expresie a consumului. Precedand momentul consumului, ea reprezinta, de fapt, un consum potential fara ca sfera cererii de marfuri sa se identifice cu cea a consumului. Ea este mai restransa decat sfera consumului, asa cum s-a subliniat anterior, ca urmare a fenomenelor de autoconsum si, in unele situatii, urmare a interventiei statului la consumul populatiei, prin fondurile alocate pentru asigurarea nevoilor de instruire, intretinerea sanatatii, precum si pentru oferirea unor ajutoare materiale anumitor categorii de populatie.

Cererea de marfuri se refera atat la bunuri materiale cat si la sfera serviciilor. Dezvoltarea societatii, cresterea gradului de civilizatie al populatiei, in satisfacerea nevoilor de trai, atat de ordin material, cat si spiritual, a determinat ca, satisfacerea nevoii de consum, sa se intregeasca cu ajutorul serviciilor.

Cererea are un caracter:

obiectiv determinat de prioritatile cu care sunt satisfacute diferitele trebuinte in functie de disponibilitatile banesti,

subiectiv determinat de modificarea permanenta a cererii manifestata odata cu schimbarea factorilor sub influenta carora se formeaza si evolueaza,

Clasificarea cererii

*      In functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fi:

Cererea efectiva - se manifesta pe piata, avand o solvabilitate corespunzatoare.

Cererea potentiala reprezinta nevoi reale, dar nu se manifesta pe piata, deoarece:

desi exista solvabilitate marfurile comercializate sunt la un nivel cantitativ ori calitativ inferior celui solicitat de cumparatorul potential;

nu exista solvabilitate – este cerere in formare sau in devenire. Ea se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin:

cresterea veniturilor,

reducerea preturilor,

existenta unui sistem de creditare eficient.

*      In functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, deosebim:

Cererea curenta se manifesta pentru marfurile de prima necesitate - produse alimentare si o parte redusa de articole nealimentare - si se caracterizeaza printr-o rigiditate si repetabilitate pronuntata.

Cererea periodica se refera, in special, la produse de imbracaminte, incaltaminte, unele obiecte de uz casnic, materiale de intretinere etc., caracterizandu-se printr-o repetare cu o anumita regularitate, la perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau sezonalitatea consumului.

Cererea rara este specifica bunurilor de folosinta indelungata - automobile, mobila, televizoare etc. - cand este vorba de satisfacerea consumului final, precum 545g66f si utilajelor si bunurilor de echipament - strunguri, freze, linii tehnologice automate, pupitre de comanda etc. - cand se are in vedere satisfacerea consumului intermediar al industriei, agriculturii sau prestatiilor de servicii.

*      Dupa modul in care se formuleaza cererea de marfuri poate fi:

Cererea ferma are in vedere:

produsele de prima necesitate si de sortiment simplu (paine, ulei, zahar, diferite medicamente etc., in cadrul consumului final si materiile prime, combustibilii, carburantii etc., in cadrul consumului intermediar).

produse cu caracteristici precise (marime, talie, parametri tehnologici etc., la care cererea nu poate fi finalizata sub influenta factorilor de piata, ea fiind strict determinata de imperativele nevoii).

Cererea spontana se formeaza prin contactul cumparatorului cu marfa, exprimand preferintele individuale ale consumatorului pentru modele, culori, marci, calitati etc.

*      Din punctul de vedere al modului in care evolueaza in timp, cererea de marfuri poate fi:

Cererea constanta – dimensiunile cererii se mentin neschimbate pe o anumita perioada de timp mai indelungata. Modificarea cererii poate intervenii ca urmare a modificarii numarului populatiei si numarului intreprinderilor, firmelor sau al altor tipuri de unitati economico-sociale consumatoare.

Cererea descrescanda se restrange in timp datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceeasi nevoie la un nivel superior.

Cererea crescanda - sporeste in timp sub influenta factorilor formativi; este specifica bunurilor de folosinta indelungata.

*      In functie de gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor, cererea poate fi:

Cererea de baza se manifesta fata de marfurile care satisfac o anumita trebuinta determinata a cumparatorului (de exemplu, automobilul).

Cererea suplimentara se manifesta fata de o marfa care apare necesara in mod obligatoriu pentru satisfacerea trebuintelor, venind in ajutorul marfii de baza (de pilda, combustibilul pentru masina).

Cererea complementara satisface o trebuinta aflata in stransa legatura cu aceea fata de care s-a manifestat cererea de baza si completeaza, respectiv amplifica, gradul de satisfacere asigurat de catre cererea de baza. in aceasta situatie se afla, de exemplu, cererea pentru accesoriile de vestimentatie: palarii, cravate, manusi etc.

*      In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta:

Cerere satisfacuta – este cererea care gaseste echivalentul structurii sale in oferta de pe piata.

Cererea nesatisfacuta este acea parte a nevoii solvabile care, in momentul manifestarii sale ca cerere, nu s-a corelat cu oferta existenta pe piata, datorita neconcordantei dintre caracteristicile lor sau a perioadei si a locului de manifestare.

Factori care influenteaza cererea de marfuri

Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi si foarte diferiti factori:

v     Factori economici:

venitul consumatorilor,

preturile bunurilor si serviciilor,

oferta si diversitatea ofertei;

v     Factori demografici:

dimensiunile pietei

numarul populatiei;

structura populatiei pe varste, sexe, profesii,

gradul de cultura si instruire,

particularitati zonale;

v     Factori sociologici, psihologici:

gradul de urbanizare,

mediu social,

starea de sanatate a populatiei,

gusturi si preferinte etc.

v     Factori sezonieri si conjuncturali.

A. Factorii economici:

*     Venitul mediu al consumatorilor este principalul factor determinant al cererii. Daca veniturile personale cresc, indivizii tind sa cumpere mai mult, chiar daca preturile raman neschimbate. Dependenta cererii de marfuri de venituri este directa, deoarece ea reprezinta una dintre importantele destinatii pe care le imbraca atat veniturile curente, cat si o parte din economiile realizate pana in momentul consumului. Modul de influenta al venitului asupra cererii este diferit in functie de destinatia bunurilor achizitionate astfel:

In cazul bunurilor destinate consumului final, utilizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane, indivizii aloca o parte importanta din veniturile sale curente. Ponderea utilizarii veniturilor este diferita in functie de situatia economica, variaza intre 60% in perioadele prospere ale evolutiei economico-sociale a natiunii si 100% in perioadele de depresiune, perioade in care, se apeleaza si la economii. Aceasta pondere este mai ridicata in cazul persoanelor cu venituri reduse.

In cazul bunurilor destinate consumului intermediar, de asemenea, volumul veniturilor curente afectate cererii isi sporesc puternic influenta in functie de conjunctura activitatii economice. De asemenea, influenta respectiva este diferita si in functie de locul produselor in cadrul consumului intermediar. Cand este vorba de bunuri care urmeaza a fi consumate prin incorporare in unele produse, veniturile mobilizate de intreprinzatori determina o crestere de ansamblu a cererii de marfuri. Cand, insa, se au in vedere produsele care participa prin distrugere la realizarea noilor produse, cum ar fi combustibilii, ingredientele, diferitele materiale auxiliare etc., veniturile pot influenta indeosebi directionarea si structura cererii, orientand intreprinzatorii fie spre materiale mai eficiente in procesul lucrativ, fie spre acelea care, utilizate pentru realizarea noilor produse, asigura avantaje superioare beneficiarilor potentiali, ducand astfel la cresterea prestigiului noilor produse.

*     Preturile bunurilor si serviciilor . Cererea este influentata direct de preturile bunurilor si serviciilor oferite pe piata. In general, legea cererii se manifesta prin faptul ca: o crestere a preturilor determina o reducere a cererii, reducerea preturilor determina cresterea cererii. Preturile altor bunuri, influenteaza, de asemenea, cererea pentru un anumit produs astfel:

Preturile bunurilor substituibile – acele bunuri care tind sa indeplineasca aceiasi functie (ex. fulgi de porumb si fulgi de ovaz; sau creioane si stilouri, sau lana si bumbacul etc.). Cererea pentru produsul A tinde sa scada daca pretul substituibilului B scade.

Preturile bunurilor complementare – acele bunuri care se completeaza in consum. (ex. Autoturisme si cauciucuri, sau aparatul de fotografiat si filmul etc.). Cererea pentru produsul A tinde sa scada daca pretul produsului complementar B a crescut.

*     Oferta si diversitatea ofertei - influenteaza atat volumul, cat si structura cererii. Cererea nu se poate manifesta decat pentru produsele existente obtinute in conditiile unui anumit grad de dezvoltare a industriei, agriculturii si a ramurilor prestatoare de servicii.

In ultima jumatate a sec. XX, aparitia si dezvoltarea de noi ramuri producatoare de bunuri materiale destinate atat consumului intermediar si final, indeosebi in domeniul electrotehnic si electronic sau cel al inlocuitorilor de materii prime, folosirea mai larga a inlocuitorilor de materii prime, ridicarea calitatii produselor etc. au amplificat si diversificat cererea de marfuri, au dus la cresterea si diversificarea cererii, la substituirea cererii de produse traditionale cu altele noi.

B. Factorii demografici

Dimensiunea pietei – exprimata prin numarul si structura populatiei pe varste, sexe, profesii, grad de cultura si instruire; particularitatile zonale.

*     Dimensiunea pietei – influenteaza in mod evident cererea, exprimata prin numarul populatiei in calitate de consumator final, cat si in calitate de intreprinzator generator al consumului intermediar. Elementele demografice si particularitatile acestora influenteaza volumul si structura cererii, astfel:

numarul populatiei influenteaza direct volumul cererii la majoritatea produselor, datorita caracterului individual al nevoilor. Sunt insa si cazuri in care unele produse au folosinta colectiva, unitatea de consum devenind familia, in asemenea cazuri, numarul familiilor si componenta acestora devin elemente de referinta pentru caracterizarea influentei factorilor demografici;

structura pe varsta, sexe si profesii – diferentierile apar chiar si la marfurile alimentare in ceea ce priveste necesarul de calorii si structura elementelor nutritive in functie de varsta, de natura efortului cerut de diferite profesii etc. De asemenea, la articolele de imbracaminte si incaltaminte apar deosebiri de marimi, talii, grosimi si preferinte pentru diferite modele, culori etc.;

gradul de cultura si instruire influenteaza structura cererii mai ales prin manifestarea unor preferinte individuale, inclinatiile artistice, gustul pentru frumos, preferintele pentru, confort, dorinta de a se distinge etc., preferinte care diferentiaza cererea consumatorilor in cadrul acelorasi grupe de populatie;

*     Particularitatile zonale ale factorilor demografici, ca urmare a dezvoltarii istorice diferite de la o zona la alta, a conditiilor naturale de clima si sol etc., influenteaza, de asemenea, volumul si structura cererii de marfuri a populatiei. Astfel, in functie de aceste particularitati este influentata structura cererii si modul de desfacere a bunurilor si serviciilor.

C. Factori sociologici, psihologici

Gradul de urbanizare, mediu social, starea de sanatate a populatiei, gusturi si preferinte etc.

*     Gradului de urbanizare influenteaza structura unor nevoi legate de conditiile si locul de munca, de transport, de petrecere a timpului liber etc., in sensul cresterii sau descresterii preferintei pentru anumite bunuri si servicii. Cresterea gradului de urbanizare este insotita de intensificarea mobilitatii populatiei, de dorinta oamenilor de recreare si de petrecere a concediilor de odihna in alte localitati, de practicare a turismului la sfarsit de saptamana etc., aspecte care schimba ierarhia acestor nevoi la structura cererii de marfuri a populatiei, antrenand in acelasi timp cerinte si pentru alte produse;

*     Mediul social al consumatorului influenteaza obiceiurile de consum, in functie de mediu urban sau rural. Structura cererii este diferita chiar si de la un oras la altul, in functie de marimea, importanta si concentrarea diferitelor activitati in zonele respective (cererea pentru anumite produse este diferita in orasele centre universitare in comparatie cu un oras de mic dimensiuni. De asemenea, in mediul rural, in localitatile satesti, populatia conserva in mai mare masura vechile traditii atat in ce priveste tinuta vestimentara, cat si consumul alimentar, conturand o anumita zonare etnografica in structura macroeconomica a cererii de marfuri.

*     Starea de sanatate a populatiei influenteaza cererea de marfuri prin faptul ca diversele categorii de populatie care sufera de exemplu, de anumite boli care necesita un anumit regim alimentar, vor fi preocupate in consumarea numai a anumitor categorii de bunuri care respecta normele de compozitie chimica, concentratie de grasimi etc. De asemenea, acest fenomen genereaza o serie de modificari ca urmare a descoperirilor si recomandarilor sectoarelor profilactice naturiste etc.

*     Gusturile si preferintele consumatorilor – sunt rezultatul influentelor de ordin cultural si istoric. Ele pot reflecta existenta unor nevoi psihologice (nevoia de dragoste, de senzational etc.), precum si a unor placeri intretinute in mod artificial (placerea de a fuma, de a consuma cafea, de a cumpara masini sport la moda etc.). Gusturile pot contine elemente legate de traditie sau de religie (consumul carnii de vaca este ceva obisnuit in Romania, dar reprezinta un lucru interzis in India; meduza condimentata este o delicatesa in Japonia etc.).

Moda - determina un anumit dinamism cererii si totodata determina micsorarea duratei de viata a produselor din aceasta categorie. Moda este izvorata din necesitatile estetice si chiar practice, fiind un atribut al vietii moderne si al unui standard de viata ridicat, fapt pentru care este creata si stimulata.

D. Factori sezonieri si conjuncturali

*     Fenomenele de sezonalitate, generate de productie si de consum, precum si actiunea diverselor forme de relief si clima, influenteaza evolutia cererii de marfuri a populatiei intr-o marime mai mare sau mai mica in functie de intensitatea si frecventa factorilor de influenta.

Sezonalitatea productiei - determina un nivel si o structura diferita a ofertei in cursul anului si, drept urmare, o intensitate oscilanta a cererii satisfacute, in perioadele de varf ale productiei de legume, de exemplu, oferta ridicata determina o diminuare a preturilor si o crestere, pe aceasta baza, a cererii, spre deosebire de perioadele cand productia este redusa sau lipseste, oferta se restrange, pretul creste si cererea scade;

Sezonalitatea consumului - este determinata de caracterul oscilant al manifestarii diferitelor nevoi ale oamenilor. Cererea este sensibil diferita pentru unele produse in sezonul cald fata de sezonul rece, iar in cadrul aceluiasi sezon, intre inceputul si sfarsitul acestuia.

Formele de relief si clima specifice fiecarei zona actioneaza direct asupra cererii, cantitativ si structural, locul diferitelor produse in ierarhia cumparaturilor de marfuri depinzand de conditiile in care traieste si isi desfasoara activitatea fiecare categorie de populatie. Actiunea factorilor natural - climaterici este mai puternica in mediul rural, unde cererea inregistreaza o mare variatie de la o localitate la alta, atat ca volum, cat si ca structura.

*     Factorii conjuncturali sunt determinati de o serie de fenomene, cum ar fi:

situatia recoltei dintr-o anumita perioada,

unele conditii climaterice neobisnuite,

diverse evenimente politice,



elemente de conjunctura locala, zonala, nationala sau internationala etc.

Metode utilizate in studiul cererii de marfuri

Cererea este conceptul care face legatura intre cantitatile produse, servicii dorite si achizitionate de catre consumatori de sacrificiile (preponderent banesti) pe care acesta trebuie sa le faca pentru obtinerea lor. In categoria „sacrificii” pe langa pretul platit in bai, consumatorul mai plateste, pentru satisfacerea cererii, timp, energie umana, consum nervos etc. Din aceasta perspectiva, toate bunurile si serviciile oferite pe piata, au un pret, chiar si acelea care, din motive de reclama, atragere a loialitatii etc., sunt oferite gratuit.

Cererea rationala se manifesta atunci cand achizitiile facute sunt justificabile din punct de vedere economic, functional, moral, estetic etc. In acelasi context, se poate considera ca detinerea mai multor aparate radio, TV, computere etc., pentru a satisface preferintele mai multor generatii sau ale fiecarui membru al familiei, este rationala. Deci, atata timp cat se justifica necesitatea unei achizitii cererea poate fi considerata rationala.

Cererea irationala, poate fi exemplificata prin achizitionarea unor bunuri si serviciu „de prestigiu”, majoritatea realizate de consumatori din segmentul celor foarte bogati. De exemplu, se cumpara o haina de blana extrem de scumpa, sau cel mai mare diamant din lume, case cu manere la usi si robinete aurite etc., nu atat din considerente estetice, cat din dorinta si speranta ca astfel se achizitioneaza si prestigiu.

Pentru explicarea unor astfel de oferte si implicit cereri ce pot fi considerate irationale, se pot analiza urmatoarele principii

sa fi (re)cunoscut ca foarte (sau cel mai) bogat si cel mai scump din regiune, tara, continent, lume;

consumatorii (vizitatorii) sa stie ca, devenind clientii (prietenii) tai, vor putea sa imprumute ceva din „prestigiul” tau, impresionand la randul lor, pe altii.

Legea generala a cererii rationale

Legea generala a cererii:

v     daca pretul scade cererea creste,

v     daca pretul creste cererea scade.

Pentru cererea rationala (bunurile normale si majoritatea bunurilor inferioare ) consumatorii isi coordoneaza comportamentul de cumparare pe baza legii generale a cererii. In conditiile acestei legi cererea consumatorilor va fi intotdeauna un sir de preturi si un sir de cantitati pe care ei le achizitioneaza la preturile cunoscute (afisate). In aceasta relatie pretul are rolul de variabila independenta, factor cauzal, iar cantitatea ceruta are ipostaza de variabila dependenta, de efect, care rezulta in functie de nivelul si evolutia pretului unitar.

Exceptii de la legea generala a cererii:

*      Paradoxul Giffen

Englezul Robert Giffen a observat ca in Irlanda secolului al XIX-lea, ca urmare a cresterii preturilor produselor agricole din cauza unei recolte proaste, taranii saraciti si-au orientat resursele lor limitate spre procurarea cartofilor pentru a-si asigura hrana, marind astfel cererea pentru ei, cu toate ca si pretul acestora crescuse.

In situatia reducerii veniturilor si a cresterii preturilor, menajele defavorizate au tendinta de a-si reduce drastic consumul din anumite bunuri si sa-si sporeasca cererea si consumul altor bunuri, care substituie pe cele precedente, si care devin relativ mai ieftine si accesibile pentru populatia cu venituri mici.

*      Paradoxul Veblen

Acest paradox surprinde comportamentul „atipic” sau „irational” al indivizilor imbogatiti „peste noapte”, recent patrunse intr-un grup social superior care practica atitudinea de „snob effect”.  Pentru a-si etala situatia materiala si noul statul social ei cumpara mai ales bunuri ale caror preturi cresc (sau cresc cel mai rapid) si renunta la achizitionarea si consumul acelor bunuri ale caror preturi s-au redus si care devin astfel accesibile unui cerc mai larg de consumatori.

*      Paradoxul Rugina

Profesorul Anghel Rugina, analizand unele comportamente din economiile grav dezechilibrate, care cunosc o inflatie foarte puternica si de durata, a observat, ca la un anumit nivel de crestere a preturilor fenomenul este insotit de o extindere a cererii ca masura partiala de aparare a cumparatorului fata de o crestere si mai substantiala a preturilor in viitor. Se merge pe principiul „sa facem provizii inainte ca pretul sa creasca si mai mult”. De fapt aceasta situatie nu este o abatere de la legea cererii, comportamentul este motivat e schimbarea asteptarilor si consumatorii doresc sa cumpere pana la momentul unei noi cresteri o cantitate mai mare decat anterior, cand pretul era mai mic, pentru a cumpara mai putin in viitor si a-si proteja astfel economiile. Este de fapt, un comportament de adaptare la conditiile de functionare ale economiei.

Elasticitatea cererii fata de pret

Amplitudinile diferite ale modificarii cantitatilor cerute, sub influenta diversilor factori (pret, venit, etc.), l-au determinat pe Alfred Marshall sa le numeasca elasticitati.

Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea unuia din factorii de influenta.

Elasticitatea cererii fata de pret exprima raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau scaderii pretului cu un procent.

Elasticitatea cererii are loc pentru produsele a caror pret se modifica se gasesc inlocuitori. Cu cat pretul produsului original va creste cu atat mai mult consumatorii se vor orienta asupra inlocuitorilor.

De exemplu : In perioadele In care a crescut sensibil pretul la produsele petroliere (benzina) a scazut sensibil cererea recurgandu-se la diferiti inlocuitori:

producatorii au inceput sa fabrice, iar consumatorii sa cumpere, automobile cu consum mai mic de carburanti;

motoarele clasice au fost inlocuite cu noi tipuri, care utilizeaza: gazul metan, gazolina, alcool (Brazilia), motorina etc.;

posesorii de automobile, uneori, s-au asociat pentru folosirea lor in comun si la capacitatea maxima de incarcare;

s-a recurs la transportul in comun, la motociclete, biciclete etc.;

Este de prevazut a in mileniul trei, criza ecologica va impune automobilul electric. Primele realizari notabile le-a anuntat General Motors, cea mai mare firma producatoare de automobile din lume. De altfel, si in Europa, firmele „Pegeot” si „Citroìn” si-au unit eforturile pentru a impune automobilul electric. Potrivit revistei „Science et Vie” experimentele au inceput in orasul Tours si, incepand cu 1995, conducatorii auto se pot folosii de automobilul electric – silentios si nepoluant – deci, nedaunator pentru mediul ambiant.

Daca in cazul produselor petroliere cautarea inlocuitorilor a avut o serie de efecte pozitive, in altele, elasticitatea nu are consecinte dintre cele mai bune – oricum, nu pe termen lung. De exemplu , cand biletele la o manifestare artistica sunt mult prea scumpe comparativ cu o cina la restaurant, consumatorii mai putin preocupati de dimensiunea spirituala a existentei sale va opta pentru a petrece o seara la restaurant.

Deci, elasticitatea sau rigiditatea cererii este determinanta de existenta bunurilor substituibile, precum si de importanta produsului respectiv in bugetul de consum al cumparatorului.

Astfel, in functie de elasticitate fata de pret cererea poate fi:

*     Cerere elastica – de ex. daca preturile scad cu 1% cererea creste cu mai mult de 1% (Epx>1);

*     Cererea unitar elastica – de ex. daca preturile scad cu 1% cererea creste tot cu 1% (Epx=1);

*     Cererea inelastica – de ex. daca preturile scad cu 1%, cererea creste cu mai putin de 1%. (Epx<1)

*     Cererea perfect elastica de ex. daca pretul se reduce foarte putin cererea creste la infinit (Epx=∞);

*     Cerere perfect inelastica – de ex. oricat de mult ar varia pretul (crestere sau scadere) cantitatea ceruta sau consumata ramane nemodificata.

Rolul economic al cunoasterii elasticitatii cererii in functie de pret este important mai ales pentru producatori. Prin intermediul cunoasterii acestei marimi agentul economic verifica in ce masura isi poate sporii veniturile prin majorarea preturilor sau prin micsorarea lor.

Elasticitatea cererii fata de venit

Elasticitatea cererii fata de venit exprima sensibilitatea cererii unui consumator pentru un anumit bun in conditiile in care venitul sau se modifica (creste sau scade).

In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al cererii fata de venit, putem vorbi de urmatoarele bunuri:

*     Bunuri normale – coeficientul are valoare pozitiva subunitara (1>Ecv>0). Consumul din bunurile normale, in conditia cresterii venitului, creste dar intr-o proportie mai mica sau egala cu aceasta crestere de venit. Engel estima ca, pe masura cresterii venitului, ponderea cheltuielilor cu alimentele scade in bugetul familiei (desi, consumul acestora sporeste si se imbunatateste calitativ), in timp ce ponderea cheltuielilor cu imbracamintea si locuinta ramane constanta.

*     Bunuri inferioare – coeficientul are valoare negativa ( Ecv<0). In cazul acestor bunuri, pe masura ce se amelioreaza nivelul de trai prin cresterea venitului, individul isi diminueaza consumul lor, inlocuindu-le cu bunuri de mai buna calitate (se reduce consumul de margarina si creste consumul de unt), bunurile substituite fiind considerate inferioare;

*     Bunuri superioare – coeficientul are valoare pozitiva supraunitara (Ecv>1). Consumul din aceste bunuri creste intr-o proportie mai mare decat sporul relativ al consumului. Ca urmare ponderea cheltuielilor cu procurarea acestor bunuri sporeste in totalul bugetului familiei.

Intrebari cu variante de raspuns

Raspuns corect



In sens microeconomic, cererea exprima:

materializarea nevoilor reale solvabile, face legatura intre acestea si consumul efectiv;

cantitatea dintr-un bun pe care un agent economic sau toti agentii economici sunt dispusi sa o achizitioneze intr-o perioada de timp, in conditiile pretului existent si ale altor imprejurari economice si subiective care o determina;

cantitatea de bunuri si servicii destinate consumului final, avand drept beneficiar individul.



Raspuns corect



Cererea de marfuri presupune:

existenta anumitor bunuri de calitate pe piata;

o anumita putere de cumparare din partea populatiei, care sa-i dea gradul necesar de solvabilitate,

o anumita oferta care sa-i satisfaca gusturile si preferintele de consum.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Tendintele care se observa la analiza raportului cerere – nivel al nevoilor, sunt:

sfera nevoilor nu ramane constanta, ci se mareste continuu, pe masura dezvoltarii societatii;

intensitatea ritmului de crestere a nevoilor este extrem de scazut, nedepasind, posibilitatile de satisfacere asigurate de societate prin oferta;

cererea nu exprima nevoile reale decat in masura in care exista posibilitatea solvabilitatii acesteia, prin existenta puterii de cumparare corespunzatoare;

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Dintre caracteristicile cererii enumeram:

cererea de marfuri ca materializare a nevoilor reale solvabile, face legatura intre acestea si consumul efectiv, aparand ca o expresie a consumului;

cererea exprimata in cadrul pietei are o sfera mai restransa comparativ cu nevoile, ca urmare a faptului ca o parte dintre acestea sunt satisfacute si prin intermediul consumului natural (caracteristic pentru populatia din mediul rural);

Cererea are un caracter: obiectiv determinat de prioritatile cu care sunt satisfacute diferitele trebuinte in functie de disponibilitatile banesti si un caracter subiectiv determinat de modificarea permanenta a cererii manifestata odata cu schimbarea factorilor sub influenta carora se formeaza si evolueaza,

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



In functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fi:

cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere curenta, cerere periodica, cerere rara;

cerere ferma, cerere spontana.



Raspuns corect



In functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, deosebim:

cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere curenta, cerere periodica, cerere rara;

cerere ferma, cerere spontana.



Raspuns corect



Dupa modul in care se formuleaza cererea de marfuri poate fi:

cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere curenta, cerere periodica, cerere rara;

cerere ferma, cerere spontana.



Raspuns corect



Din punctul de vedere al modului in care evolueaza in timp, cererea de marfuri poate fi:

cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere curenta, cerere periodica, cerere rara;

cerere constanta, descrescanda, crescanda;



Raspuns corect



In functie de gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor, cererea poate fi:

cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere de baza, suplimentara, complementara;

cerere constanta, descrescanda, crescanda;



Raspuns corect



In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta, cerere poate fi:



cerere efectiva, cerere potentiala;

cerere satisfacuta, cerere nesatisfacuta;

cerere constanta, descrescanda, crescanda;



Raspuns corect



Cererea efectiva este:

desi reprezinta nevoi reale, nu se manifesta pe piata, din diferite motive: insuficienta veniturilor; oferta necorespunzatoare;

cererea care se manifesta pe piata, avand o solvabilitate corespunzatoare;

cererea care se manifesta pentru marfurile de prima necesitate - produse alimentare si o parte redusa de articole nealimentare.



Raspuns corect



Cererea potentiala desi reprezinta nevoi reale, nu se manifesta pe piata, deoarece:

desi exista solvabilitate marfurile comercializate sunt la un nivel cantitativ ori calitativ inferior celui solicitat de cumparatorul potential;

nu exista solvabilitate – este cerere in formare sau in devenire;

este cererea care se manifesta pentru marfurile de prima necesitate - produse alimentare si o parte redusa de articole nealimentare si deci ea devine potentiala in orice situatie.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Cererea curenta se manifesta pentru marfurile de prima necesitate - produse alimentare si o parte redusa de articole nealimentare si se caracterizeaza prin urmatoarele:

se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin: cresterea veniturilor, reducerea preturilor, existenta unui sistem de creditare eficient;

printr-o repetare cu o anumita regularitate, la perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau sezonalitatea consumului.

o rigiditate si repetabilitate pronuntata;



Raspuns corect



Cererea periodica se refera, in special, la produse de imbracaminte, incaltaminte, unele obiecte de uz casnic, materiale de intretinere etc., si se caracterizeaza prin:

o repetare cu o anumita regularitate, la perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau sezonalitatea consumului;

o rigiditate si repetabilitate pronuntata, deoarece fiecare consumator este obisnuit sa cumpere anumite obiecte de imbracaminte (marimi, culori, modele etc.), care nu se schimba radical in timp;

se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin: cresterea veniturilor, reducerea preturilor, existenta unui sistem de creditare eficient, deoarece aceasta categorie de bunuri necesita un oarecare venit;



Raspuns corect



Cererea spontana se caracterizeaza prin:

se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin: cresterea veniturilor, reducerea preturilor, existenta unui sistem de creditare eficient, deoarece aceasta categorie de bunuri necesita un oarecare venit;

o repetare cu o anumita regularitate, la perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau sezonalitatea consumului;

se formeaza prin contactul cumparatorului cu marfa, exprimand preferintele individuale ale consumatorului pentru modele, culori, marci, calitati etc.



Raspuns corect



Cererea suplimentara se caracterizeaza prin faptul ca:

se formeaza prin contactul cumparatorului cu marfa, exprimand preferintele individuale ale consumatorului pentru modele, culori, marci, calitati etc.

se manifesta fata de o marfa care apare necesara in mod obligatoriu pentru satisfacerea trebuintelor, venind in ajutorul marfii de baza (de pilda, combustibilul pentru masina);

se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin: cresterea veniturilor, reducerea preturilor, existenta unui sistem de creditare eficient, deoarece aceasta categorie de bunuri necesita un oarecare venit;



Raspuns corect



Cererea complementara se caracterizeaza prin faptul ca:

satisface o trebuinta aflata in stransa legatura cu aceea fata de care s-a manifestat cererea de baza si completeaza, respectiv amplifica, gradul de satisfacere asigurat de catre cererea de baza;

se manifesta fata de o marfa care apare necesara in mod obligatoriu pentru satisfacerea trebuintelor, venind in ajutorul marfii de baza (de pilda, combustibilul pentru masina);

se manifesta efectiv atunci cand devine solvabila prin: cresterea veniturilor, reducerea preturilor, existenta unui sistem de creditare eficient, deoarece aceasta categorie de bunuri necesita un oarecare venit;



Raspuns corect



Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi si foarte diferiti factori, dintre care amintim:

factori economici, factori demografici;

factori sociologici, psihologici,

factori sezonieri si conjuncturali.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi si foarte diferiti factori, dintre care factorii economici se refera la:

venitul consumatorilor, preturile bunurilor si serviciilor, oferta si diversitatea ofertei;

numarul populatiei; structura populatiei pe varste, sexe, profesii, gradul de cultura si instruire,

existenta unui dezechilibru in economie, o descrestere a activitatii de ansamblu, atrage si o reducere a cererii;



Raspuns corect



Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi si foarte diferiti factori, dintre care factorii demografici se refera la:

venitul consumatorilor, preturile bunurilor si serviciilor, oferta si diversitatea ofertei;

numarul populatiei; structura populatiei pe varste, sexe, profesii, gradul de cultura si instruire,

existenta unui dezechilibru in economie, o descrestere a activitatii de ansamblu, atrage si o reducere a cererii;



Raspuns corect



Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi si foarte diferiti factori, dintre care factorii psihologici se refera la:

venitul consumatorilor, preturile bunurilor si serviciilor, oferta si diversitatea ofertei;

numarul populatiei; structura populatiei pe varste, sexe, profesii, gradul de cultura si instruire,

gradul de urbanizare, mediu social, starea de sanatate a populatiei, gusturi si preferinte etc.



Raspuns corect



Dintre factorii economici care influenteaza marimea si structura cererii, venitul mediu al consumatorilor influenteaza direct cererea prin faptul ca:

daca veniturile personale cresc, indivizii tind sa cumpere mai mult, chiar daca preturile raman neschimbate;

daca veniturile personale scad, indivizii tind sa cumpere aceiasi cantitate, chiar daca preturile raman neschimbate;

daca are loc o crestere a preturilor determina o reducere a cererii, reducerea preturilor determina cresterea cererii.



Raspuns corect



Cererea este influentata direct de preturile bunurilor si serviciilor oferite pe piata astfel:

o crestere a preturilor determina o reducere a cererii, reducerea preturilor determina cresterea cererii;

in cazul bunurilor substituibile cererea pentru produsul A tinde sa scada daca pretul substituibilului B scade;

in cazul bunurilor complementare cererea pentru produsul A tinde sa scada daca pretul produsului complementar B a crescut.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Oferta si diversitatea ofertei influenteaza atat volumul, cat si structura cererii deoarece:

oferta adusa pe piata nu corespunde cu cerintele, nivelul de cultura si civilizatie al tarii respective, fiind necesara o schimbare de mentalitate in privinta bunurilor aduse pe piata;

cererea nu se poate manifesta decat pentru produsele existente obtinute in conditiile unui anumit grad de dezvoltare a industriei, agriculturii si a ramurilor prestatoare de servicii;

oferta nu influenteaza semnificativ cererea deoarece in lipsa ofertei corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, consumatorii se indreapta spre produsele substituibile;



Raspuns corect



Factorii conjuncturali care influenteaza cererea de marfuri a populatiei, sunt determinati de o serie de fenomene, cum ar fi:

situatia recoltei dintr-o anumita perioada,

unele conditii climaterice neobisnuite,

diverse evenimente politice, elemente de conjunctura locala, zonala, nationala sau internationala etc.

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect





Cererea rationala se manifesta atunci cand:

are loc achizitionarea unor bunuri si serviciu „de prestigiu”, majoritatea realizate de consumatori din segmentul celor foarte bogati;

achizitiile facute se refera la satisfacerea doar a nevoilor fiziologice;

achizitiile facute sunt justificabile din punct de vedere economic, functional, moral, estetic etc.;



Raspuns corect



Cererea irationala se manifesta atunci cand:

are loc achizitionarea unor bunuri si serviciu „de prestigiu”, majoritatea realizate de consumatori din segmentul celor foarte bogati;

achizitiile facute se refera la satisfacerea doar a nevoilor fiziologice;

achizitiile facute sunt justificabile din punct de vedere economic, functional, moral, estetic etc.;



Raspuns corect



Legea generala a cererii rationale consta in urmatoarea evolutie a cererii in functie de pret:

daca venitul creste cererea creste, daca venitul scade, cererea scade;

daca pretul scade cererea creste, daca pretul creste cererea scade;

daca pretul scade cererea scade in cazul produselor inferioare.



Raspuns corect



In cazul Paradoxului Giffen se observa urmatoarea evolutie a cererii:

la un anumit nivel de crestere a preturilor are loc o extindere a cererii ca masura partiala de aparare a cumparatorului fata de o crestere si mai substantiala a preturilor in viitor;

in situatia reducerii veniturilor si a cresterii preturilor, menajele defavorizate au tendinta de a-si reduce drastic consumul din anumite bunuri si sa-si sporeasca cererea si consumul altor bunuri, care substituie pe cele precedente, si care devin relativ mai ieftine si accesibile pentru populatia cu venituri mici.

in situatia in care preturile cresc (sau cresc cel mai rapid) consumul creste, iar in cazul bunurilor a caror preturi s-au redus consumul scade.



Raspuns corect



In cazul Paradoxului Veblen se observa urmatoarea evolutie a cererii:

la un anumit nivel de crestere a preturilor are loc o extindere a cererii ca masura partiala de aparare a cumparatorului fata de o crestere si mai substantiala a preturilor in viitor;

in situatia reducerii veniturilor si a cresterii preturilor, menajele defavorizate au tendinta de a-si reduce drastic consumul din anumite bunuri si sa-si sporeasca cererea si consumul altor bunuri, care substituie pe cele precedente, si care devin relativ mai ieftine si accesibile pentru populatia cu venituri mici.

in situatia in care preturile cresc (sau cresc cel mai rapid) consumul creste, iar in cazul bunurilor a caror preturi s-au redus consumul scade.



Raspuns corect



In cazul Paradoxului Rugina se observa urmatoarea evolutie a cererii:

la un anumit nivel de crestere a preturilor are loc o extindere a cererii ca masura partiala de aparare a cumparatorului fata de o crestere si mai substantiala a preturilor in viitor;

in situatia reducerii veniturilor si a cresterii preturilor, menajele defavorizate au tendinta de a-si reduce drastic consumul din anumite bunuri si sa-si sporeasca cererea si consumul altor bunuri, care substituie pe cele precedente, si care devin relativ mai ieftine si accesibile pentru populatia cu venituri mici.

in situatia in care preturile cresc (sau cresc cel mai rapid) consumul creste, iar in cazul bunurilor a caror preturi s-au redus consumul scade.



Raspuns corect



Elasticitatea cererii fata de pret exprima:

sensibilitatea cererii la modificarea unuia din factorii de influenta;

raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau scaderii pretului cu un procent;

elasticitatea sau rigiditatea cererii determinanta de existenta bunurilor substituibile, precum si de importanta produsului respectiv in bugetul de consum al cumparatorului.



Raspuns corect



In functie de elasticitate fata de pret cererea poate fi:

Cerere elastica – de ex. daca preturile scad cu 1% cererea creste cu mai mult de 1% (Epx>1);

Cererea unitar elastica de ex. daca preturile scad cu 1% cererea creste tot cu 1% (Epx=1);

Cererea inelastica  de ex. daca preturile scad cu 1%, cererea creste cu mai putin de 1%. (Epx<0);

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.



Raspuns corect



Elasticitatea cererii fata de venit exprima:

sensibilitatea cererii unui consumator pentru un anumit bun in conditiile in care venitul sau se modifica (creste sau scade);

raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau scaderii pretului cu un procent;

elasticitatea sau rigiditatea cererii determinanta de existenta bunurilor substituibile, precum si de importanta produsului respectiv in bugetul de consum al cumparatorului.



Raspuns corect



In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al cererii fata de venit, cererea se clasifica in:

cerere pentru bunuri inferioare, cerere pentru bunuri normale, cerere pentru bunuri superioare;

cerere elastica; cererea unitar elastica, cererea inelastica;

cerere perfect elastica, cerere perfect inelastica.



Teme de referat si dezbatere

Factorii care influenteaza evolutia consumului in Romania.

Influenta utilitatii in comportamentul consumatorilor.

Comportamentul consumatorilor privind maximizarea cererii in functie de diferite constrangeri.

Identificarea diferitelor tipuri de cerere in functie de modul de manifestare al cererii.

Elasticitatea cererii in functie de diversi factori de influenta.

Termeni cheie

*     Cererea de marfuri;

*     Cererea efectiva;

*     Cererea potentiala;

*     Cerere periodica;

*     Cerere curenta;

*     Cerere rara;

*     Cererea constanta;

*     Cererea descrescanda;

*     Cererea crescanda;

*     Cererea de baza;

*     Cerere suplimentara;

*     Cerere complementara;

*     Cerere satisfacuta;

*     Cerere nesatisfacuta;

*     Cerere rationala;

*     Cerere irationala;

*     Paradoxul Giffen;

*     Paradoxul Veblen;

*     Paradoxul Rugina;

*     Cerere elastica;

*     Cerere unitar elastica;

*     Cerere inelastica;

*     Cerere perfect elastica;

*     Cerere prefect inelastica;




Smith, Adam; Avutia Natiunilor, vol. I, Ed. Academiei RPR, Bucuresti, 1962, p. 41-42.

Marshall, Alfred, Principles of Economics, Cartea a II-a, cap. III, reprodus dupa Negucioiu, Aurel, op. cit., p. 295.

Brémond, J.; Gélédan, A., Dictionar economic si social, Ed. Expert, Bucuresti, 1995, p. 281.

Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, Economie – Manual universitar, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, p. 137.

Samuelson, Paul; Nordhaus, William, Economie Politica, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, p. 65

Mihut, Ioan; Pop, Marius, op. cit., p. 35.

Idem, p. 36.

Ibidem,

Bunurile normale sunt considerate acele bunuri economice marfare pentru care cererea se modifica in acelasi sens cu venitul: cresterea venitului atrage dupa sine cresterea cererii, iar reducerea venitului, micsorarea cererii.

Bunurile inferioare – sunt bunurile pentru care cererea se modifica in sens contrar modificarii venitului: creste cand venitul scade si scade cand venitul creste.

Ciucur, Dumitru; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin, op. cit., p. 141.

Idem, p. 142.

Heyne, Paul, Modul economic de gandire, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991, p. 17;

Mihut, Ioan; Pop, Marius, op. cit., p 42-44,

Idem, p. 44.

Ignat, Ion; Pohoata, Ion; Clipa, Neculai; Lutac, Gheorghe, Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, p. 113.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact