StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Externalitati si bunuri publice : Economie comerciala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Externalitati si bunuri publice



EXTERNALITATI SI BUNURI PUBLICE







Dupa ce veti studia acest capitol veti putea intelege:


Natura bunurilor publice

Legaturile si diferentele dintre bunurile publice si cele private

Natura si cauzele externalitatilor

Unele solutii pentru rezolvarea externalitatilor negative



Mecanismul pietei nu asigura in orice conditii alocarea eficienta a resurselor. Aceasta situatie, numita esec al pietelor, justifica interventia guvernelor pe diferite piete. Prin interventii corectoare, acestea isi propun asigurarea variabilelor pret si cantitate la niveluri eficiente din punct de vedere social.


Bunurile publice, bunurile private si bunurile mixte


Un bun public reprezinta acel bun sau serviciu care poate fi utilizat simultan de mai multe persoane, fara ca prin consumul uneia sa se reduca consumul celorlalte persoane. Altfel spus, un bun public este oferit intr-o cantitate identica mai multor consumatori.

De exemplu, filmul vizionat intr-o sala de cinema, transportul public, reteaua rutiera sau cursul de economie din amfiteatru constituie bunuri publice. Cursul de economie poate fi audiat de mai multi studenti simultan, fiecare beneficiind in aceeasi masura de acest serviciu. Si totusi, de acest serviciu, ca si de celelalte mentionate, se poate benficia in mod egal doar in masura in care nu exista o cerere care sa depaseasca capacitatea de satisfacere la un moment dat. Astfel, numarul spectatorilor dintr-o sala de cinema sau studentilor din amfiteatru poate depasi numarul locurilor disponibile. Se ajunge in consecinta la situatia in care consumul unor utilizatori sa se faca in detrimentul celorlalti.

Din acest motiv trebuie distins in cadrul bunurilor publice o categorie speciala reprezentata de bunurile publice pure.

Un bun public pur reprezinta acel bun sau serviciu pentru care nici un agent economic privat nu poate exclude utilizatorii care nu sunt dispusi sa plateasca.

Serviciul de aparare al unei tari este oferit in aceeasi cantitate tuturor locuitorilor acelei tari. Beneficiul unei persoane de pe urma acestui serviciu nu reduce catusi de putin nici cantitatea si nici beneficiul aceluiasi serviciu pentru ceilalti cetateni. Toti cetatenii unei tari beneficiaza in aceeasi masura de un asemenea serviciu, indiferent daca se declara de acord sau nu cu sistemul de aparare existent sau daca platesc sau nu acest serviciu. Faptul ca in urma consumului unui bun sau serviciu de catre o persoana nu se provoaca nici o modificare a cantitatii disponibile pentru celelalte persoane corespunde caracteristicii de non-rivalitate a bunurilor publice. Iar faptul ca nimeni nu poate fi exclus de la a beneficia de un bun sau serviciu reprezinta caracteristica de non-excluziune a bunurilor publice.

Cinematograful nu constituie decit un bun public, nu insa si un bun public pur. Proprietarul salii de cinema este in masura sa constranga la plata serviciului sau, permitand accesul in sala doar pentru spectatorii platitori. In schimb, in cazul serviciilor publice precum apararea nationala, politia, sau justitia un producator privat nu poate constrange la plata acestor servicii. Odata furnizat un serviciu public de natura celor de mai sus, bene 929g63j ficiul utilizarii sale se extinde atat asupra celor care isi manifesta disponibilitatea de a-l plati cat si asupra celor care nu doresc sa suporte plata serviciului. Din acest motiv, intreprinderile particulare nu vor furniza acele servicii publice pentru care nu exista disponibilitatea beneficiarilor la plata lor. Doar statul are puterea sa constranga cetatenii la plata acestor servicii publice prin intermediul impozitelor si, in consecinta, el devine producatorul acestor servicii. In acest caz, statul realizeaza o alocare a resurselor dupa principii diferite de alocarea resurselor pe criterii de piata. Piata concurentiala este, in mod evident, ineficienta in cazul productiei bunurilor publice pure.


Notam cu Y cantitatea totala dintr-un bun public pur si cu YA si YB, cantitatea consumata de un individ A si, respectiv B. Suma cantitatilor consumate de catre cei doi indivizi se situeaza la nivelul cantitatii totale:

Y =YA + YB


Aceasta egalitate arata ca nu exista nici un cost suplimentar in a oferi o cantitate data dintr-un bun public pur unor persoane suplimentare, desi producerea unei unitati in plus din acel bun implica un cost suplimentar.

Din punct de vedere al obiectivului de maximizare a bunastarii sociale, un bun public cu cost marginal zero al ofertei pentru un individ suplimentar ar trebui sa fie disponibil in mod gratuit pentru toti (figura 12.1).


Pret,

cost C












K

Cm


Cantitate

C

Fig. 12.1 Determinarea cantitatii care maximizeaza

bunastarea in cazul unui bun public pur


Acest cost marginal al ofertei pentru un individ suplimentar este indicat pe grafic prin linia punctata care coincide cu axa orizontala si intersecteaza curba cererii CC in punctul K.

Presupunem ca in fapt conditiile marginale ale optimalitatii Pareto sunt satisfacute pentru restul economiei, iar bunastarea sociala este maximizata in sens paretian prin producerea a K unitati din bunul public; adica, oferta din bunul public este egala cu consumul sau pentru un pret zero. Deoarece aici exista un cost pozitiv al producerii unui bun public, aceasta ridica problema practica a finantarii productiei sale prin impozite sau imprumuturi.


Un bun privat reprezinta acel bun sau serviciu al carui consum de catre o persoana conduce la reducerea ofertei pentru alte persoane.

Bunurile private, spre deosebire de cele publice, sunt caracterizate prin rivalitate si excluziune. De exemplu, cu cat mai multa paine este consumata de catre o persoana cu atat mai putina paine ramane disponibila pentru alte persoane. Sau, cu cat mai mult petrol este consumat de o generatie cu atat mai putin petrol ramane disponibil pentru generatiile viitoare. Consumul unei unitati dintr-un bun privat de catre o persoana exclude posibilitatea consumarii aceleiasi unitati de bun de catre o alta persoana.

Presupunem Z ca fiind oferta totala dintr-un bun privat pur. Iar ZA si ZB, cantitatea consumata de un individ A si, respectiv B. Suma cantitatilor consumate de catre cei doi indivizi este egala cu cantitatea totala:

Z =ZA + ZB


Costul marginal al ofertei unui bun privat pentru o persoana suplimentara, spre deosebire de cel al unui bun public, va fi pozitiv si eventual va creste pe masura ce tot mai multe unitati din acel bun sunt produse.


Un bun mixt reprezinta acel bun sau serviciu care are un continut atat de bun privat cat si de bun public.

In viata reala, exista putine bunuri publice sau private pure. Un bun public poate avea un anumit continut de bun privat. De exemplu, un automobilist care traverseaza un pod la o ora de varf, afecteaza oferta pentru alti automobilisti care urmaresc acelasi lucru, contribuind la aglomerarea circulatiei si la posibile intarzieri. Costul marginal al ofertei este zero pentru niveluri reduse de utilizare a podului de catre automobilisti. Insa, costul marginal devine pozitiv atunci cand numarul celor ce doresc sa traverseze podului devine ridicat.

In mod similar, un bun privat poate avea un anumit continut de bun public. De exemplu, vizionarea unei emisiuni la televizorul personal, de fapt un bun privat, are un anumit continut de bun public pentru ceilalti vecini si prieteni invitati sa priveasca aceeasi emisiune.

Astfel de observatii ale situatiilor reale arata caracterul mai degraba mixt al bunurilor, in timp ce bunurile private pure sau cele publice reprezinta doar cazuri extreme ale acestor situatii.


Tabelul 12.1 rezuma legaturile care apar intre bunurile publice si cele private. Pe baza combinarilor dintre caracteristicile de excluziune si rivalitate pot fi identificate patru cazuri.


Legaturile posibile intre bunurile publice si bunurile private

Tabelul 12.1


Excluziune Non-excluziune


Rivalitate Cazul 1 Cazul 2


Non-rivalitate Cazul 3 Cazul 4



Cazul 1. Rivalitate - Excluziune

Acest caz este carateristic unui bun privat pur. De exemplu, consumul unui bun alimentar de catre un individ A reduce in mod necesar oferta sa pentru un alt individ B. Atunci cand A plateste pentru achizitionarea acestui bun, el dobandeste dreptul de la a exclude individul B de la consumul bunului in cauza.

Cazul 2. Rivalitate – Non-excluziune

Acest caz ilustreaza situatia unui bun privat cu un anumit continut de bun public. Consideram cazul unui apicultor si al unui horticultor. Apicultorul este incapabil sa selecteze care flori vor fi polenizate de albine, iar horticultorul care albine vor culege nectarul pentru miere (non-excluziune in ambele cazuri). Odata ce roiul de albine este antrenat in polenizarea pepinierei de flori exista rivalitate deoarece nu se poate realiza polenizarea unei alte pepiniere.


Cazul 3. Non-rivalitate - Excluziune

Aceasta situatie corespunde cazului furnizarii unui bun public cu un anumit continut de bun privat si al furnizarii unui bun privat cu un anumit continut de bun public. Consideram cazul unui stadion cu o capacitate de 50000 de locuri. Pana la aceasta capacitate, vizionarea meciului de fotbal se caracterizeaza prin non-rivalitate. Accesul pe stadion este insa conditionata de plata biletului de intrare. O alta situatie corespunde cazului unui bun furnizat de guvern precum serviciile de sanatate. Exista non-rivalitate pana la capacitatea sistemul de sanatate de a raspunde solicitarilor si excluziune deoarece guvernul poate identifica consumatorii acestui serviciu si alege pe cei care vor beneficia de el.


Cazul 4. Non-rivalitate – Non-excluziune

Acest caz corespunde doar bunurilor publice pure, prezentate mai sus.



Esecul pietelor


Unul dintre motivele interventiei guvernului in economie il reprezinta esecul pietei. Esecul pietei consta in incapacitatea unei piete nereglementate de a dobandi eficienta alocativa in anumite conditii.

Eficienta alocativa se petrece atunci cand resursele productive ale unei tari, munca, pamantul si capitalul, sunt utilizate eficient, astfel incat nici una dintre ele nu este irosita. In conditiile eficientei alocative resursele sunt utilizate intr-un asemenea mod incat nivelul bunastarii sociale este cel mai ridicat. Oricare alt mod de alocare al resurselor provoaca un nivel mai redus al bunastarii sociale.

In general, exista mai multe motive pentru care o economie nu dobandeste eficienta alocativa.


Ineficienta producatorilor

Eficienta alocativa nu se poate realiza atunci cand producatorii nu reusesc sa produca la nivelul costului minim posibil. In aceasta situatie, producatorii utilizeaza mai multe resurse decat sunt necesare, astfel ca unele resurse sunt irosite. Totusi, aceasta problema poate fi de importanta redusa in sensul de esec al pietelor deoarece toti producatorii, al caror obiectiv il reprezinta maximizarea profitului, vor cauta sa fie eficienti din punct de vedere economic.




Monopolurile

Monopolurile sunt mai putin eficiente decat concurenta. Ele impiedica obtinerea anumitor castiguri obtinute in urma schimbului. Spre deosebire de cazul concurentei, monopolurile restrictioneaza cantitatea oferita pentru a beneficia de un pret mai ridicat si de supraprofit. Surplusul consumatorului este mai redus decat in cazul concurentei. O parte din pierderea la nivelul surplusului consumatorului revine monopolurilor. Insa, cealalta parte nu se mai regaseste in castigul monopolurilor deoarece este irosita ca urmare a unei productii inferioare comparativ cu cazul concurentei.

In consecinta, in cazul pietelor caracterizate prin prezenta monopolurilor se constata ineficienta alocativa, pierderea fiind datorata reducerilor in surplusul consumatorului si producatorului ca urmare a unei productii situate sub nivelul eficient social. Producatorii si consumatorii nu ajung in conditii de monopol la un acord privind repartitia castigului social, rezultat in urma cresterii productiei.


Bunurile publice

Producerea si furnizarea bunurilor publice pure de catre administratii reclama o anumita alocare a resurselor care nu respecta principii de piata, conducand la situatia de esec al pietei.


Produse care creaza beneficii externe sau costuri externe

De obicei, un bun produs sau consumat nu afecteaza pe nimeni cu exceptia producatorului sau consumatorului sau. Uneori insa sunt afectati si alti producatori si consumatori. De exemplu, productia de petrol intr-o rafinarie poate provoca probleme de mediu si disconfort pentru locuitorii zonei. Sau, ascultarea unei emisiuni la radio poate deranja pe alti oameni prin zgomotul produs.


Imperfectiunea informatiei

Din pacate, consumatorii care cauta sa-si maximizeze utilitatea ar putea esua daca nu sunt pe deplin informati cu privire la natura si efectele produselor existente pe piata. Daca ei au o informare incompleta sau imperfecta, deciziile lor de achizitie ar putea sa nu-i conduca catre nivelul de utilitate posibil in conditiile unei informatii complete si perfecte. Unele din problemele legate de informarea incompleta ar putea fi reduse cu ajutorul revistelor adresate consumatorilor care compara diferite produse. In acelasi sens, al oferirii informatiilor necesare se pot implica si guvernele. Acestea pot adopta legi privind marcarea produselor care respecta standardele de calitate, interzicerea reclamei inselatoare sau obligativitatea mentiunii avertismentelor pentru produsele daunatoare sanatatii (de exemplu, avertismentele de pe pachetele de tigari).


In toate cazurile de esec al pietei, piata nereglementata este ineficienta din punct de vedere alocativ. O asemenea afirmatie nu trebuie privita ca avand caracter normativ. Prezenta sau absenta risipei este un aspect care tine de economia pozitiva. Este o afirmatie despre ceea ce este. Predictia privind actiunea guvernului de a elimina sau nu risipa este de asemenea o afirmatie pozitiva. Afirmatia ca guvernul ar trebui sau nu sa actioneze pentru eliminarea risipei este normativa. Analizarea situatiilor de esec al pietei presupune concentrarea pe aspectele de ordin pozitiv.

Producatorii depind de alti producatori si consumatori in incercarile lor de maximizare a profiturilor. Comportamentul lor poate fi greu descris ca fiind complet privat. Consumatorii depind de alti consumatori si producatori in incercarea lor de a-si maximiza utilitatea si deci nici comportamentul lor nu este in intregime privat.

Aceasta interdependenta dintre comportamentul cvonsumatorilor si producatorilor prezinta un interes major atunci cand se analizeaza externalitatile.


Externalitatile


Externalitatile reprezinta beneficiile sau pierderile care revin unei terte parti ca rezultat al unor actiuni initiate de producatori sau consumatori, fara a exista vreo compensatie pentru acestea.

Deoarece costurile sau beneficiile sunt asociate unei terte parti si nu vanzatorului sau cumparatorului ele nu sunt reflectate in preturile pietei.

Un exemplu de externalitate este poluarea. Consideram de exemplu cazul unei intreprinderi chimice care deverseaza reziduuri toxice in bazinul unui rau, provocand pagube insemnate pentru utilizatorii acestei resurse. Pe de o parte, poate fi distrusa flora si fauna apei ceea ce determina pierderi pentru pescari. Pe de alta parte, poluarea apei poate impiedica alimentarea cu apa a unei localitati sau desfasurarea unor activitati de agrement. Pentru pierderea suferita, locuitorii din zona si turistii nu beneficiaza de nici o despagubire din partea poluatorului.

Externalitatile pot fi generate nu numai de o activitate de productie, cum a fost cazul de mai sus, dar si prin consum.

Dupa Buchanan o externalitate de consum poate fi explicata in contextul unei economii de doua bunuri si doua persoane.

Utilizam urmatoarea relatie functionala:


UA = f (a1, a2, a3, …….an; b)

unde:

UA - utilitatea totala a individului A

a1, a2, a3, …….an - activitatile de la 1 – n aflate sub controlul direct al individului A

b – activitatea individului B.


Expresia de mai sus evidentiaza faptul ca utilitatea individului A nu depinde doar de propriile actiuni, ci si de cele ale individului B. De exemplu, linistea unei persoane depinde de aceasta dar si de activitatile vecinilor.

Trebuie remarcat ca numai interdependenta nu este suficienta pentru a constitui o externalitate. Mai este necesar de precizat ca o externalitate se produce in contextul in care nu se acorda sau nu se primeste nici o plata in contul castigurilor sau piederilor provocate.

In mod similar, o externalitate de productie poate fi definita prin urmatoarea relatie functionala:

PC = f (c1, c2, c3, …….cn; d)

unde:

PC – profiturile producatorului C

c1, c2, c3, …….cn - activitatile de la 1 – n aflate sub controlul direct al producatorului C

b – activitatea producatorului D.


Deci o externalitate de productie exista in conditiile interdependentei dintre activitatile producatorilor asociata cu absenta oricarei forme de pret sau compensatie in contul pierderilor sau beneficiilor realizate.


Externalitatile pot fi pozitive sau negative. In primul caz, exista beneficii ce revin unei terte parti (beneficii externe) in urma unei activitati de productie sau consum. In schimb, externalitatile negative corespund situatiilor in care activitatile de productie sau consum genereaza costuri unei terte parti (costuri externe).

Clasificarea externalitatilor in pozitive sau negative este relativa. Una si aceeasi externalitate poate fi simultan pozitiva si negativa. Poluarea generata prin activitatea de productie a intreprinderii chimice din exemplul de mai sus este negativa. Insa, cresterea nivelului de angajare a fortei de munca reprezinta de fapt o externalitate pozitiva.

Externalitatile constituie un caz de esec al pietelor deoarece, in absenta unei actiuni corective, concurenta libera genereaza niveluri de productie sau consum ineficiente social. Indiferent de natura externalitatilor, beneficiile sau costurile sociale nu coincid cu beneficiile sau costurile private.


Externalitati pozitive

Unele activitati de productie sau de consum provoaca beneficii externe. Campania de vaccinare, declansata de autoritatile sanitare, constituie un exemplu de externalitate pozitiva. In urma acestei campanii, apar beneficii nu numai pentru persoanele vaccinate, dar si pentru ceilalti membri ai societatii, datorita prevenirii epidemiilor. Un alt exemplu de externalitate pozitiva il constituie educatia. Cresterea numarului celor care se bucura de educatie determina castiguri nu numai pentru beneficiarii directi, dar si pentru ceilalti membri ai societatii.

Guvernul poate stimula productia si consumul bunurilor si serviciilor aflate la originea externalitatilor pozitive recurgand la o serie de instrumente, precum acordarea de subventii. Analizam in continuare cazul educatiei ca externalitate pozitiva. Figura 12.2 arata cum subventionarea educatiei creste consumul acestui serviciu permitand obtinerea eficientei alocative.


Pret, cost,           

beneficiu C Punct de eficienta

alocativa Cm


Cm1 Punct de

echilibru concurential


P0                                

BmS


P1                        

C = BmP




Q0 Q1 Cantitate


Fig. 12.2 Nivelul productiei eficiente in conditiile beneficiilor externe

Presupunem ca nu exista nici o diferenta intre costul marginal privat si costul marginal social, iar curba costului marginal (Cm), se observa pe grafic, este o dreapta pozitiv inclinata. Curba cererii pentru educatie CC arata care este cantitatea ceruta pentru educatie pentru fiecare nivel de pret cand oamenii sunt liberi sa aleaga, suportand costurile educatiei. Ea masoara in acelasi timp si beneficiul marginal privat (BmP). In conditii de libera concurenta pe piata educatiei echilibrul se realizeaza pentru o cantitate Q0 si un pret P0.

Prin luarea in calcul a beneficiului extern, adica beneficiul obtinut de alte persoane decat cele care consuma serviciul educatie, se ajunge la un anumit nivel al beneficiului marginal social (BmS). Ca urmare, beneficiul marginal social este superior beneficiului marginal privat. Eficienta alocativa se realizeaza pentru o productie Q1, atunci cand beneficul marginal social este egal cu costul marginal Cm1. Guvernul poate asigura ca nivelul Q1, eficient social, sa fie produs subventionand institutiile private cu profil educational, ceea ce ar determina un pret P1 pentru aceeasi cantitate Q1. Sau, guvernul poate face acelasi lucru subventionand propriile institutii care ofera educatie. Subventia acordata corespunde diferentei dintre Cm1 si pretul P1. Astfel, guvernul poate incuraja oamenii sa recurga la un nivel mai ridicat al educatiei pentru care beneficul marginal social este egal cu costul marginal.


Externalitati negative

Doua sunt costurile externe carora li s-a acordat in ultimul timp o atentie deosebita. Primul este cel al folosirii clorofluorocarburilor, folosite pe scara larga in industrie. Cei mai multi specialisti sunt convinsi de efectul daunator pe care clorofluorocarburile il provoaca asupra stratului de ozon. Exista estimari dupa care reducerea nivelului de ozon cu 1% provoaca cresterea cu 2% a cazurilor de cancer de piele. In acelasi timp, diminuarea ozonului este o cauza posibila a bolilor de cataracta.

A doua externalitate este legata de arderea combustibililor fosili care conduce la cresterea emanatiilor de dioxid de carbon si alte gaze in atmosfera. Aceste emanatii se afla la originea efectului de sera. Gazele acumulate in straturile inferioare ale atmosferei permit trecerea razelor solare, insa nu si disiparea in sens invers a excesului de caldura. Efectul de sera ar putea provoca topirea ghetarilor, cresterea nivelului marilor si inundarea zonelor joase de litoral.

Lumea este in prezent din ce in ce mai ingrijorata de efectele poluarii, cu atat mai mult cu cat nu au fost inregistrate succese deosebite in atenuarea fenomenului. Aceasta reclama o crestere sensibila a implicarii guvernelor in combaterea poluarii si identificarea nivelului optim de reducere a poluarii care va rezulta in conditiile eficientei alocative.

Pentru a raspunde la aceasta ultima intrebare reluam exemplul unei fabrici de produse chimice care deverseaza reziduuri toxice intr-un rau. Presupunem in acelasi timp existenta unui numar mare de fabrici producatoare ale acelorasi produse chimice situate, din ratiuni de apropiere de sursa de materii prime, de-a lungul cursului raului. In aceste conditii situatia descrisa corespunde concurentei perfecte. Ilustram situatia din aceasta ramura cu ajutorul figurii 12.3.


Pret, cost,           

beneficiu C Punct de eficienta CmS

alocativa


P1 Punct de

echilibru concurential




P0                                  O = CmP



C = Bm

O




Q1 Q0 Cantitate


Fig. 12.3 Nivelul productiei eficiente in conditiile costurilor externe


Curba notata cu CC reprezinta curba cererii pentru produsele chimice si arata cantitatile cerute din aceste produse pentru niveluri diferite de pret. In acelasi timp, aceasta curba arata si beneficiul marginal (Bm) pentru consumatori in urma consumului produselor chimice. Curba notata cu OO reprezinta curba ofertei de produse chimice. Intersectia dintre curbele cererii si ofertei conduce la echilibrul concurential, unde cantitatea produsa este Q0 iar pretul este P0. Se stie ca in conditii de concurenta perfecta curba ofertei firmei este data de curba costului marginal. S-a notat cu CmP costul marginal privat, adica costul marginal al producatorilor de produse chimice.

Daca nu exista costuri externe nivelul eficient al productiei este Q0 ceea ce corespunde eficientei alocative. La acest nivel de productie, beneficiul marginal al consumatorilor de pe urma ultimei unitati de produse chimice este egal cu costul marginal al realizarii acestei ultime unitati. Daca se considera deversarile reziduurilor toxice in apa raului atunci poluarea provocata determina pagube pentru diversi beneficiari, precum pescarii sau turistii. Costul total al realizarii produselor chimice creste in acest caz prin includerea costurilor externe. Costul marginal social (CmS) este reprezentat printr-o dreapta situata deasupra costului marginal privat. Costul marginal social rezulta din costul marginal al producerii bunului impreuna cu costul marginal impus ca externalitate negativa asupra celorlalti. Diferenta dintre costul marginal social si costul marginal privat reprezinta costul extern suplimentar determinat de cresterea cu o unitate a productiei.

Nivelul eficient al productiei devine in aceste conditii Q1. La acest nivel, beneficiul marginal al consumatorilor de pe urma ultimei unitati de produse chimice este egal cu costul marginal social al acestei ultime unitati. Reducerea cu cate o unitate a a productiei de la Q0 la Q1 face ca pierderea din beneficiul consumatorilor, masurat prin ordonata curbei cererii, sa fie mai mica decat reducerea costului total, masurat prin ordonata costului marginal social. La productia Q1, nivelul poluarii este cel eficient sau optim.

Analiza de mai sus releva inca un aspect important. Atunci cand se tine seama de costurile externe pretul bunului produs prin activitatea poluanta creste. Ignorarea externalitatii face ca in cele din urma consumatorii bunului produs sa fie subventionati de catre cei care suporta in fapt costurile poluarii.

In vederea reducerii productiei la nivelul sau social eficient se poate recurge la instituirea unor controale riguroase asupra nivelurilor poluarii, la stabilirea si intarirea drepturilor de proprietate privata sau la internalizarea externalitatilor negative.


Internalizarea externalitatilor negative


Internalizarea externalitatilor negative consta in incorporarea costurilor externe in preturile pietei. Astfel, costul marginal privat creste pana la nivelul costului marginal social, fapt care obliga producatorii sa tina seama de costurile externe ale activitatilor lor.

Pentru rezolvarea externalitatilor au fost sugerate in timp mai multe solutii.


Solutia Pigou. A.C. Pigou a sugerat crearea unui sistem de impozite, pentru agentii economici care provoaca externalitati negative, si subventii, pentru agentii economici care genereaza externalitati pozitive.


Solutia Coase. R. Coase a propus atribuirea drepturilor de proprietate pentru internalizarea externalitatilor. In conditiile unui numar redus de agenti economici afectati de externalitate si a definirii cu claritate a drepturilor de proprietate, agentii economici adopta masuri concrete de internalizare a efectelor externe.

Negocierea constituie o metoda de rezolvare a externalitatilor negative in cazul grupurilor mici de agenti economici. Presupunem existenta unui singur producator poluator si a unui singur agent economic care sufera efectele poluarii. Obiectivul producatorului poluator il reprezinta maximizarea profitului. Consideram ca acestui producator i se permite poluarea mediului in anumite limite. Daca agentul economic afectat le considera nesatisfacatoare atunci el poate negocia reducerea nivelului de poluare. Daca in schimb exista precizarea dreptului la un mediu necontaminat, atunci poate oferi agentului economic afectat o anumita compensatie. Cele doua variante in care se poate finaliza negocierea sunt determinate in mare masura de existenta drepturilor de proprietate.

Solutia negocierii este in general corespunzatoare atunci cand numarul celor implicati este redus. In caz contrar, costurile tranzactionale pot fi suficient de mari si pot excede beneficiile negocierii.

Atunci cand o firma impune costuri externe altei firme, o solutie posibila pentru internalizarea externalitatilor poate fi fuziunea celor doua firme intr-una singura. Consideram cazul a doua firme A si B, aflate pe o piata perfect concurentiala. Firma A impune costuri externe firmei B. Costul marginal social excede costul marginal privat (figura 12.4).

Pret, cost,           

beneficiu                                                  CmS

CmP





C C







Q1 Q Cantitate

Fig. 12.4 Solutia fuziunii pentru internalizarea externalitatilor

Curba cererii pentru produsul firmei A este CC. Inainte de fuziune, firma A produce Q, ignorand costurile externe impuse firmei B. Dupa fuziune, managementul firmei decide reducerea nivelului de output la Q1, ceea ce reprezinta cantitatea optima din punct de vedere social. In noile conditii, costul extern impus firmei B a devenit cost privat al firmei rezultate in urma fuziunii. Acest cost trebuie luat in calcul atunci cand obiectivul ramane cel de maximizare a profitului.


Impunerea prin legislatie a unor standarde minime de protejare a mediului. Rezolvarea externalitatilor presupune un ansamblu de reguli si reglementari. De exemplu, proprietarii de intreprinderi pot fi obligati prin lege sa creasca inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor arse sau sa instaleze anumite dispozitive pentru atenuarea zgomotului. In mod asemanator, producatorii de automobile pot fi obligati la instalarea unor sisteme de reducere a noxelor. Iar companiilor aeronautice li se poate cere ca zborurile sa depaseasca o altitudine minima deasupra zonelor rezidentiale.

Aceste metode vizeaza adoptarea unor standarde de calitate a mediului dezirabile. Implementarea acestor standarde ridica unele probleme legate de evaluarea costurilor si beneficiilor care decurg in urma instituirii masurilor de control a poluarii. De asemenea, exista dificultati in estimarea pagubelor provocate prin poluarea mediului.



REZUMAT


Un bun public reprezinta acel bun sau serviciu care poate fi utilizat simultan de mai multe persoane, fara ca prin consumul uneia sa se reduca consumul celorlalte persoane.


Un bun public pur reprezinta acel bun sau serviciu pentru care nici un agent economic privat nu poate exclude utilizatorii care nu sunt dispusi sa plateasca. Un bun public pur se caracterizeaza prin non-rivalitate si non-excluziune.


Un bun privat reprezinta acel bun sau serviciu al carui consum de catre o persoana conduce la reducerea ofertei pentru alte persoane.



Un bun mixt reprezinta acel bun sau serviciu care are un continut atat de bun privat cat si de bun public.


Esecul pietei consta in incapacitatea unei piete nereglementate de a dobandi eficienta alocativa in anumite conditii.


Cauzele posibile pentru care o economie nu dobandeste eficienta alocativa sunt datorate ineficientei producatorilor, monopolurilor, bunurilor publice, externalitatilor si imperfectiunii informatiei.


Externalitatile reprezinta beneficiile sau pierderile care revin unei terte parti ca rezultat al unor actiuni initiate de producatori sau consumatori, fara a exista vreo compensatie pentru acestea. Deoarece costurile sau beneficiile sunt asociate unei terte parti si nu vanzatorului sau cumparatorului ele nu sunt reflectate in preturile pietei.


In vederea reducerii productiei la nivelul sau social eficient se poate recurge la instituirea unor controale riguroase asupra nivelurilor poluarii, la stabilirea si intarirea drepturilor de proprietate privata sau la internalizarea externalitatilor negative.


Internalizarea externalitatilor negative consta in incorporarea costurilor externe in preturile pietei. Pentru rezolvarea externalitatilor sunt posibile mai multe solutii: solutia Pigou, solutia Coase si impunerea prin legislatie a unor standarde minime de protectie a mediului.




Ñ Termeni cheie

Bun public pur Bun privat Bun mixt Non-rivalitate Non-excluziune Esecul pietelor Externalitate Externalitate pozitiva Externalitate negativa Internalizarea externalitatilor negative



Intrebari de verificare

Ce se intelege prin esecul pietelor ?

Care sunt cauzele esecului pietelor care determina interventia guvernului ?

Ce se intelege prin notiunea de bun public ? Oferiti exemple de bunuri publice.

Ce se intelege prin notiunea de externalitate ? Oferiti exemple de externalitati pozitive si externalitati negative.

Descrieti metodele cunoscute utilizate de guvern pentru tratarea externalitatilor.




Teste grila


1. Bunurile publice pure se caracterizeaza prin:

a)    rivalitate;

b)   non-rivalitate;

c)    excluziune;

d)   non-excluziune;

e)    toate cele de mai sus.


2. Esecul pietelor este determinat de:

a)    ineficienta producatorilor

b)   monopoluri;

c)    bunurile publice;

d)   imperfectiunea informatiei;

e)    toate cele de mai sus.


3. Un cost asociat productiei sau consumului care nu este reflectat in preturile pietei este cunoscut ca:

a)    externalitate pozitiva;

b)   beneficiu extern;

c)    externalitate negativa;

d)   cost extern;

e)    c si d.


4. Un beneficiu asociat productiei sau consumului care nu este reflectat in preturile pietei este cunoscut ca:

a)    externalitate pozitiva;

b)   bun public;

c)    bun privat;

d)   externalitate negativa;

e)    cost extern.


5. Care dintre urmatoarele elemente trebuie adaugate beneficiului marginal pentru a obtine beneficiul marginal social ?:

a)    costul marginal;

b)   pretul;

c)    costul marginal social;

d)   beneficiul extern marginal.


6. Suma dintre costul marginal privat si costul marginal extern reprezinta:

a)    costul total;

b)   costul variabil;

c)    costul marginal social;

d)   beneficiul marginal social;

e)    costul de oportunitate.


7. Existenta externalitatilor negative conduce la o productie ……….si un pret……..decat cel dezirabil din punct de vedere social:

a)    mai mare, mai ridicat;

b)   mai redusa, mai ridicat;

c)    mai mare, mai redus;

d)   mai mica, mai redus:

e)    mai mare, mai mare.


8. Guvernul poate corecta externalitatile negative utilizand…………..ceea ce conduce la o productie……. si la un pret……:

a)    subventii acordate producatorilor, mai mare, mai redus;

b)   subventii acordate producatorilor, mai mica, mai ridicat;

c)    subventii acordate consumatorilor, mai mica, mai redus;

d)   impozite, mai mica, mai ridicat;

e)    impozite, mai mare, mai ridicat.










Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact