StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Tabloul de finantare
Trimite articolul prin email Excedentul de trezorerie al exploatarii : Tabloul de finantare Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Excedentul de trezorerie al exploatarii



Analiza financiara devine si mai pertinenta, daca se separa fluxurile financiare pe tipuri de activitati: (de exploatare, de investitii) si pe modalitati de finantare (autofinantare si indatorare).
Indicatorul central al analizei financiare devine, astfel excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE). Acesta reprezinta surplusul efectiv de trezorerie, degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitatea intreprinderii de a face fata nevoilor de autofinantare a investitiilor, privind cresterea intreprinderii si a nevoilor de rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentru impozite si pentru dividende.
Din aceasta perspecti, analiza financiara porneste de la rezultatul brut (acumularea bruta) din activitatea de exploatare, care are o influenta directa asupra trezoreriei, respectiv de la veniturile de exploatare incasabile (produse, lucrari, servicii in stoc si cele expediate) si de la cheltuielile platibile (cu materiale si serviciile procurate din afara si consumate si cu personalul, inclusiv participarea salariatilor la profit). Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate in cursul exercitiului si veniturile incasabile in exercitiului urmator. Tot astfel, cheltuielile platibile cuprind platile de exploatare in cursul exercitiului si platile de efectuat in exercitiul urmator. Drept urmare, excedentul brut de exploatare se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli, astfel:


EBE = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile =
=(Venituri incasate in + Venituri de incasat in) cursul exercitiului exercitiul urmator)
(Cheltuieli platite in + Cheltuileli de platit in) = cursul exercitiului exercitiul urmator)
= ( Venituri incasate - Cheltuieli platite ) +


+ (Venituri de incasat - Cheltuieli de platit)
Dar veniturile si cheltuielile realizabile, in exercitiul urmator, sunt expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante, care, articulate cu situatia soldului lor la inceputul exercitiului, conduc la determinarea riatiei nevoii de fond de rulment.
Asadar, excedentul brut de exploatare exprima fluxul real de trezorerie al exploatarii (ETE), rezultat dupa acoperirea riatiei nevoii de fond de rulment.In continuare, execedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperirii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumuturilor financiare, platii impozitului pe profit si a dividendelor. Fluxul de trezorerie, ramas disponibil dupa aceste preleri obligatorii, reprezenta sursa de autofinantare a investitiilor.
Daca excedentul de trezorerie al exploatarii este mai mare decat cheltuielile financiare, reprezentand costul capitalurilor imprumutate, atunci el indica o situatie de echilibru fianciar, in sensul ca intreprinderea face fata indatorarii sale actuale. Invers, cand ETE este mai mic decat cheltuielile financiare, intreprinderea este nevoita sa se imprumute, pentru a plati costul capitalurilor imprumutate. Acest dezechilibru financiar indica inceputul unei stari falimentare.
Daca ETE este acoperitor pentru toate datoriile financiare scadente ale exercitiului (cheltuileli financiare, rambursari, imprumuturi financiare, impozit pe profit, dividende), atunci el indica aptitudinea intreprinderii de autofinantare a investitiilor interne (in active corporale si incorporale) si/sau a investitiilor externe (in active financiare).
loul fluxurilor de trezorerie, pe exemplul numeric prezentat mai inainte, se elaboreaza astfel:


Excedent brut de exploatare =100
- Variatia nevoii de fond de rulment 37


= Excedent de trezorerie al exploatarii 63
Cheltuieli financiare 8


Impozit pe profit 21
Dividende platite 4


Rambursari de imprumuturi financiare 20
= Fluxuri de trezorerie disponibila 10


- Investitii interne si externe 140
+ imprumuturi financiare noi 100


= Variatia trezoreriei nete (CF) -30
Exista, insa, un prag al cresterii interne, autofinantata prin excedentul de trezorerie al exploatarii. Obiectivul politicii de crestere interna este cresterea cifrei de afaceri, in conditiile constantei cheltuielilor fixe (F). in aceste conditii, nevoia de fond de rulment, dependenta direct de cifra de afaceri (CA), creste mai repede decat excedentul brut de exploatare, dependent de marja asupra cheltuielilor riabile (MCV = CA - V = F + EBE).
Peste o anumita limita (Y) de crestere a cifrei de afaceri, excedentul brut de exploatare este insuficient pentru acoperirea cresterii nevoii de fond de rulment si, in consecinta, excedentul de trezorerie al exploatarii devine negativ. Este ceea ce se cheama efect de foarfece al cresterii nevoii de fond de rulment, in raport cu cresterea excedentului brut de exploatare.
Daca acceptam constanta cheltuielilor fixe si dependenta direct proportionala a cheltuielilor riabile (V) si a nevoii de fond de rulment, in raport cu cifra de afaceri, atunci excedentul de trezorerie al exploatarii poate fi determinat, in functie de cifra de afaceri initiala si de ratele de crestere a riabilelor de mai sus. Spre exemplu, notam cu a = coeficientul marjei asupra cheltuielilor riabilelor;


a = (F+EBE):CA; de unde, EBE = CA x a - F
cu b = rata nevoii de fond de rulment, in raport cu cifra de afaceri (se calculeaza prin metoda normati)
Nr. zile ale cifrei de afaceri zilnice, pentru acoperirea NFR
b =_______________________________


360





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre tabloul de finantare

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare