StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetele intreprinderii

Sistemul bugetar al intreprinderii



Asa cum este mentionat in preambului acestui modul, a face o gestiune semnifica a face o gestiune previzionala, respectiv a bugeta principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controla respectarea prederilor bugetare.
Prin bugetare se sileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este, deci, previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru realizarea obiectilor intreprinderii, in conditii renile.
Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii pentru atingerea obiectilor fixate. Prin controlul bugetar se a, permanent, rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate in bugete, in scopul silirii cauzelor abaterilor, informarii conducerii si luarii masurilor corecti necesare.
Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea unor principii de elaborare si functionare a acestuia:
1) principiul totalitatii, care impune acoperirea, pe cat posibil, a tuturor activitatilor intreprinderii intr-o coordonare care sa asigure echilibrul intre diferitele servicii functionale si operationale. Aplicarea acestui principiu trebuie, insa, sa armonizeze relatia contradictorie intre completitudinea sistemului bugetar si costurile mai ridicate ale unui sistem complet.
2) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din intreprindere. Un buget este intotdeuna sub autoritatea unui responsabil de activitate. Spre exemplu, inginerul-sef este responsabilul bugetului de productie; directorul comercial este responsabilul bugetului vanzarilor s.a.m.d. Este, deci, posibil sa se identifice bugetul cu o persoana responsabila, plus descrierea conila a autoritatii acesteia.
3) principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica generala a intreprinderii. Sistemul bugetar trebuie sa indeparteze tendinta de supraevaluare a importantei unor timente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea, cat mai eficace, a obiectilor strategice ale intreprinderii.
4) principiul supletei intr-un cadru economico-social, din ce in ce mai incarcat de constrangeri. Un buget trebuie sa permita adaptarea la modificarile mediului, la noile informatii privind evolutia variabilelor economice exogene etc.
5) principiul cuplarii cu politica de personal pentru a determina o motivatie si o adeziune ale personalului, conforme cu obiectile strategice urmarite. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de tip penalitati/recompense cat mai obiectiv posibil (reducerii de salarii, retrogradarii, concedierii, etc. prime de buget, promovari, avantaje dirse etc), cat si printr-un climat informai si cultural intern, compatibil cu mentinerea si consolidarea prestigiului firmei.
Periodicitatea, cea mai des intalnita a elaborarii bugetelor, este cea anuala, dar sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al institiilor), dar si cu periodicitate mai mica de un an ( cel al trezoreriei ). Regula este ca periodicitatea bugetului sa fie superioara celei a ciclului de activitate analizata.
Pentru bugetele anuale (al vanzarilor, al productiei etc), operatiunile de elaborare a lor vor incepe in luna septembrie dinaintea anului de , intrucat procedura dureaza 3-4 luni.
Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus in patru faze:
1) identificarea obiectilor intreprinderii, pentru anul de , ce decurg din ul general strategic de 3-5 ani;
2) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere, privind concurenta, privind institiile, privind conditiile sociale etc;
3) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocierii lor intre diferitele timente si cu conducerea generala a intreprinderii.
4) intocmirea si aprobarea bugetelor intreprinderii, cu detalieri pe segmente de piata, pe subunitati si pe perioade operati de gestiune (luna, trimestru etc.)




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetele intreprinderii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE