StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul productiei
Trimite articolul prin email Bugetul activitatilor administrative : Bugetul productiei Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Bugetul activitatilor administrative



Administratia intreprinderii si a subunitatilor acestora asigura desfasurarea normala a actitatii economice a acestora, fara a participa direct la procesul de productie. Aceasta contributie indirecta la exploatarea intreprinderii face dificila comensurarea rezultatelor actitatii administrativ - gospodaresti si aprecierea utilitatii reale a acesteia, in conditiile in care asistam la o tendinta de crestere a volumului cheltuielilor comune si generale.
Aceste particularitati ale actitatilor administrative decurg din influenta unor factori specifici, cum ar fi: 5
1) natura complexa a cheltuielilor comune si generale, respectiv cheltuielile de personal, de materiale, de sercii, de intretinere si functionare a echipamentelor tehnice, informatice, telematice etc;
2) calificarea de inalta specializare a personalului functional, remunerat cu salarii corespunzatoare care determina cea mai mare parte a cheltuielilor generale;
3) integrarea tot mai larga a informaticii in serciile functionale, care nu a condus la castigurile de productitate asteptate, ci a amplificat actitatea administrativa;
4) relativa diferenta culturala intre personalul functional orientat, in general, spre reflexie si personalul operativ orientat, in principal, spre actiune si, de aici, o intelegere mai putin exacta a utilitatii actitatii fiecaruia;
5) instinctul de protectie al personalului functional, care, in absenta unei unitati de masura a actitatii lor, amplifica importanta muncii lor, pentru a castiga aprecierea din partea superiorilor.
Un buget al administratiei trebuie sa armonizeze influenta acestor factori si sa creasca utilitatea reala a acestor actitati. Aceste obiective sunt dificil de atins, ca urmare a presiunii sefilor de sercii de a adjudeca cea mai mare parte din bugetul cheltuielilor generale.
In literatura si practica internationala s-au sintetizat, totusi, cateva tehnici de rationalizare a cheltuielilor generale, dintre care prezentam liniile generale a trei dintre acestea:


1) analiza valorii cheltuielilor generale;
2) bugetarea pe baza zero;


3) utilizarea fisei de angajament".
Analiza valorii cheltuielilor generale 6 consta in determinarea costurilor serciilor functionale neproductive, a inconvenientelor renuntarii la aceste sercii si in decizia de reducere a cheltuielilor generale pentru serciile la care economia de cost, prin abandonarea lor, este mai mare decat inconvenientele rezultate. Aceasta analiza laborioasa este declansata de fixarea unui obiectiv general de reducere a cheltuielilor administrative cu 30%, pentru fiecare serciu functional. Procentul este arbitrar, dar destul de antrenant in identificarea actitatilor mai putin importante pentru administratia intreprinderii.
Costurile, cat si inconvenientele sunt evaluate atat de serciile furnizoare de actitati, cat si de cele beneficiare ale respectivelor actitati. Analiza valorii cheltuielilor generale are meritul identificarii si diminuarii cheltuielilor pentru actitati mai putin utile, al imbunatatirii raportului cost/beneficii, al cresterii cooperarii intre serciile functionale, al creatitatii si al spiritului de inovatie.
Aceasta tehnica poate fi, insa, sursa unor conflicte intre sercii si intre functionarii aceluiasi serciu, atunci cand nu este bine motivata si bine stapanita in ceea ce priveste aplicarea ei.
Bugetarea pe baza zero presupune reconstituirea intregii administratii a intreprinderii, pornind de la zero cu modulele de actitati cele mai utile, eliminand modulele cele mai putin utile, fn incercarea de a justifica in detaliu si de la originea sa (baza zero) orice post de cheltuiala de care raspunde, fiecare sef de serciu face proba necesitatii si utilitatii actitatii care ocazioneaza respectiva cheltuiala.
Pentru fiecare actitate functionala de baza din intreprindere (ex.: cercetarea -dezvoltarea in domeniul X) se dau diferite modalitati de a efectua aceasta actitate si cheltuielile pe care fiecare modalitate le ocazioneaza (ex.: un cercetator care are numai aceasta sarcina, 3 cercetatori cu sarcini partiale in domeniul X, alocarea a 20% din timpul inginerilor din sectia X etc).
Urmeaza evaluarea si ierarhizarea actitatilor functionale de baza, in functie de renilitatea acestora si articularea lor intr-o conuratie coerenta. Succesul aplicarii acestei tehnici depinde de pertinenta regulilor, dupa care se fixeaza actitatile functionale de baza si a regulilor de clasificare si consolidare a acestora.
Utilizarea fisei de anagajament" 8 consta in utilizarea unei fise duble pentru fiecare angajament de cheltuiala generala semnificativa.In prima parte a fisei, responsabilul actitatii functionale va inscrie in termeni concreti necesitatea, utilitatea, durata si costurile antrenante de respectiva actitate, in raport cu un contract de actitate incheiat cu conducerea intreprinderii, sau, in raport cu atributiile ce decurg din fisa postului si/sau din regulamentul de ordine interioara. Acest document poarta semnatura responsabilullui actitatii si a conducatorului ierarhic, dupa care se depune spre pastrare. La scadenta contractului sau la sfarsitul unei perioade bugetare se face analiza concordantei dintre rezultatele efective obtinute in actitatea functionala respectiva si obiectivele silite in prima parte a fisei de angajament".
Constatarile analizei se inscriu in partea a doua a fisei, dand astfel posibilitatea unei antiteze intre angajamente si realitate, prin care se apreciaza gradul de incredere in consistenta actiunii, in realismul preziunii prind necesitatea, utilitatea si costurile anterioare si in capacitatea responsabilului de a coordona realizarea respectivei actitati.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul productiei

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare