 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Finantarea ciclului de exploatare
|
|
Datoriile din exploatare (surse atrase) |
|
| Datoriile din exploatare rezulta din relatiile contractuale ale intreprinderii cu tertii (care asigura furnizarea de materii prime, materiale, manopera, servicii) sau cu statul (catre care intreprinderea are obligatia, prin lege, de a plati impozite si taxe). Pe intervalul de la intrarea si receptia materialelor, serviciilor, manoperei sau de la nasterea datoriilor catre stat si pana la momentul platii efecti a acestei datorii, intreprinderea beneficiaza de o sursa de capitaluri, furnizata, de acesti terti, in mod gratuit. Avand in dere caracterul avantajos al acestei surse de capital, intreprinderea ar putea profita prin cresterea, ca volum, a acestor datorii (angajarea lor) si prin amanarea termenului efectiv de plata. Cum, insa, angajarea acestor datorii este reglementata prin contacte sau prin legile de impozitare, intreprinderea va fi penalizata prin depasirea termenului de plata. Cu toate acestea, amenzile si penalizarile pentru amanarea platii furnizorilor fie ca nu se aplica, fie ca nu sunt destul de penalizatoare, ceea ce face ca amanarea platii furnizorilor sa devina un fenomen real si critic, in economia romaneasca. Din moti ce tin de intreprindere (lipsa de lichiditati), dar si de sistemul bancar (privind incetinirea decontarii platilor), s-a ajuns la un blocaj financiar considerabil, cu o crestere foarte mare a arieratelor (plati intarziate), de circa 30% din PIB, la nilul anului 1994. Un serviciu de trezorerie activ va cauta sa anagajeze intotdeuna datorii cu scadente relaxate (intinse in timp), in raport cu incasarile pentru care se va cauta sa se realizeze foarte repede. Daca trezorierul va ajunge sa aiba datorii de exploatare mai mari decat stocurile si creantele intreprinderii, el va reusi sa realizeze o NFR negativa, adica sa aiba un surplus de pasi circulante, un surplus de trezorerie, pronita gratuit de la terti (este adesea, cazul intreprinderilor de comert cu ridicata si cu amanuntul). Fiind surse gratuite de capital, o gestiune eficienta a pasilor circulante ar fi aceea care reuseste un volum al decalajelor de plati favorabile, mai mare decat al decalajelor de incasari. Aceste decalaje de incasari sunt nefavorabile intreprinderii, intrucat reprezinta capitaluri interne, atrase gratuit de catre clientii acesteia. In literatura noastra de specialitate sursele atrase de capitaluri circulante sunt denumite pasi sile, respectiv datorii ale intreprinderii catre terti (furnizori, personal, stat etc), minime si atrase pe o perioada de timp cvasipermanenta, ca urmare a reinnoirii continue a acestora, fn marime efectiva, acestea se evalueaza la nilul soldurilor datoriilor de exploatare din bilant, iar ca marimi previzionate se estimeaza dupa doua metode: analitica si sintetica: Metoda analitica se foloseste pentru estimarea surselor atrase din datorii, cu termene fixe de plata si cu solduri crescatoare, pana in momentul platii acestora. Sunt grupate in categoria pasilor sile - 1 si se refera la datorii cu salariile, cu impozitele, cu energia, cu asigurarile etc. Pasile sile -l se ifica dupa metoda insumarii soldurilor zilnice", care necesita parcurgerea a 6 etape: 1) alegerea trimestrului cu activitatea minima, intrucat pasile sile, calculate pentru acest trimestru, se vor regasi, cu siguranta, si-n cadrul celorlalte trimestre; 2) determinarea datoriei zilnice; 3) determinarea soldului la inceputul unei luni din trimestrul minim; 4) calculul soldurilor din fiecare zi ale lunii luate in calcul: Urmatoarele doua etape insumeaza rezultatele etapelor 1-4, efectuate pentru fiecare datorie componenta a pasilor sile, -l; 5) insumarea soldurilor din fiecare zi de la toate pasile sile -l (se va obtine un sold zilnic pentru toate pasile sile -l); 6) alegerea soldului zilnic total cel mai mic din luna de calcul. Exemplu: realizarea celor 6 etape de calcul a pasilor sile -l se poate urmari prin intocmirea elului nr.35.1. Termenele (fixe) de plata sunt urmatoarele: - energie: 15 si 30 ale lunii curente, cu plata intregului sold al datoriei; - salarii: 25 ale lunii curente, pentru chenzina I si 10 ale lunii urmatoare, pentru chenzina II; - CAS. : 10 ale lunii urmatoare; - cercetare: 10 ale lunii urmatoare; - impozitul pe profit: 15 ale lunii urmatoare; - T.V.A. : semidecadal, a doua zi de la incheierea semidecadei. Exemple de calcul a pasilor sile(-i) din salarii : a. cheltuielile cu salarii in trimestrul I (minim) : 5835 mii lei x 24% = 1400,4 mii lei. Calculul acestora a pornit de la totalul anual al acestor cheltuieli, previzionat in bugetul productiei (5835 mii lei) si de la ponderea de 24% a volumului de activitate din trimestrul I, in raport cu volumul anual de activitate. b. cheltuieli zilnice cu salariile: 1400,4 : 90 = 15,56 mii lei; c. soldul initial al datoriilor cu salariile, la inceputul lunii de calcul (chenzina a ll-a): 15,56 x 15 = 233,4 mii lei; d. soldul zilnic al salariilor in luna de : ziua 1 = 233,4 + 15,56 = 248,96 mii lei ziua 2 = 248,96 + 15,56 = 264,2 mii lei ziua 10 = 373,4 + 15,56 - 233,4 = 155,6 mii lei ziua 15 = 217,8 + 15,56 = 233,6 mii lei e. soldul minim total din luna de calcul PS-l = 0 + 233.6 + 46.68 + 33.4 + 330.8 + 138.7 = 782.98 mii lei (in ziua 15) Acest sold (782.98) reprezinta nilul constant previzionat al pasilor sile -l, din fiecare trimestru al anului de . Metoda sintetica se foloseste pentru previzionarea surselor atrase din celelalte decalaje de plati ale intreprinderii, care nu au termene fixe de plata si care au sold variabil pe parcursul unei luni de zile . Sunt grupate in categoria pasilor sile -2 si se refera la datoriile fata de furnizorii de materiale, combustibil, piese de schimb etc, la datoriile pentru constituirea de rezer, de garantii etc. Pasile sile -2 se ifica dupa metoda globala in functie de nilul trimestrial total al acestor datorii si de durata medie a decalajului de plati. in fapt, este o estimare in functie de viteza de rotatie a acestor pasi. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
