StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele intreprinderilor
Trimite articolul prin email Rentabilitatea intreprinderii : Finantele intreprinderilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Rentabilitatea intreprinderii



Rentabilitatea intreprinderii


Ratele de rentabilitate economica masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. Acestea pot fi clasificate in:

- rapoarte (indicatori) intre rezultatele obtinute si capitalurile alocate;

- indicatori de rentabilitate definiti ca rapoarte intre rezultate intreprinderii si cifra de afaceri.




Capitalurile pentru care se analizeaza profitabilitatea sunt cele angajate de catre intreprindere.

Rentabilitatea economica a capitalurilor investite se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule:


unde s-a notat cu

EBE - excedentul brut al exploatarii

NFR - necesarul de fond de rulment.


Valoarea indicatorului astfel determinata trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pentru ca intreprinderea sa poata pastra substanta sa. Altfel spus, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la cel putin nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capital.

Formula lui Fisher cand rata inflatiei nu depaseste 10% este:

Daca rata inflatiei are valori insemnate formula lui Fisher devine:


Rata rentabilitatii economice trebuie sa permita intreprinderii reinnoirea si cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta.


Ratele de rentabilitate financiara masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului pe care l-au facut actionarii cand au cumparat actiunile intreprinderii.

Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care reprezinta de fapt, o crestere a averii proprietarilor:



Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si deci de structura financiara a intreprinderii. De aici rezulta ca se impune urmatoarea regula: rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru ca actiunile sa fie atractive pentru 414c21e investitori si pentru a creste cursul lor bursier.

Astfel pentru intreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un randament bursier determinat de castigul de capital obtinut prin cresterea cursului actiunii si de dividendele ce se cuvin pe actiune. Se determina ca indicator reprezentativ coeficientul de capitalizare bursiera (PER=price earning ratio):



Acest indicator masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul pe actiune, permitand astfel o buna comparatie a intreprinderilor din aceeasi ramura de activitate. Variatia PER permite o buna estimare a riscurilor intreprinderii determinate de riscul economic al ramurii unde isi desfasoara activitatea intreprinderea, de gradul de indatorare si de stabilitatea profiturilor viitoare.

Ratele de structura a capitalurilor caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii (strategice, de exploatare si de echilibru), putandu-se grupa astfel:

a) - rate ale echilibrului financiar;

b) - rate ale indatorarii.


a) Ratele echilibrului financiar sunt expresia importantei si a evolutiei in timp a fondului rulment de net (FRN), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN):

Rata de finantare a activelor fixe se poate exprima:


Acesti indicatori in mod normal trebuie sa aiba valori mai mari decat 1.

Rata de finantare a NFR


Valoarea acestui indicator este normal sa fie mai mare decat 1 pentru evidentia existenta la sfarsitului exercitiului a unei trezorerii nete pozitive (TN>0).


b) Rate ale indatorarii


Rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare este o rata de lichiditate si se determina:


In mod normal valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mare decat 1.


Rata capacitatii de plata imediata este o rata de trezorerie si se determina:


si trebuie sa aiba in mod normal valoare mai mare decat 1.


Observatie: rata de lichiditate si rata trezoreriei se mai numesc si rate de trezorerie masurand solvabilitatea intreprinderii pe termen scurt.


Rata indatorarii sau levierul se determina:



valoarea acestui indicator trebuie sa fie subunitara conform normelor bancare pentru acordarea de credite in conditii de maxima garantie.


Rata datoriilor financiare caracterizeaza gradul de indatorare pe termen lung a intreprinderii si se determina:



In mod normal valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mica decat 0,5.


Rata creditelor de trezorerie, caracterizeaza gradul de indatorare bancara si se determina:


Rata capacitatii de rambursare exprima in numar de ani capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile financiare pe termen lung:



Pentru acest indicator normele bancare impun durata de maxim 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe termen lung prin capacitatea de autofinantare (CAF).


Pentru punerea in evidenta a influentelor ce se exercita asupra rentabilitatii intreprinderii, ratele de rentabilitate se descompun in:

- rate de structura care se exprima prin cifra de afaceri;

- rate de rotatie (viteza de rotatie) ale capitalurilor exprimate prin cifra de afaceri.



Ratele de Rate de structura Rate de rotatie a

rentabilitate = ale valorii cifrei de * capitalurilor prin

afaceri cifra de afaceri


Ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica (capitalurile consumate) a intreprinderii.

Ratele de rotatie caracterizeaza eficienta utilizarii capitalurilor angajate de intreprindere pentru desfasurarea activitatii sale.

a) Rentabilitatea economica pornind de la consideratiile anterioare, rezulta ca se poate determina cu urmatoarea formula:


In perioadele de dezvoltare volumul capitalurilor investite poate sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii, pentru o analiza mai detaliata asupra elementelor de influenta asupra rentabilitatii intreprinderii se poate utiliza formula:


b) Rentabilitatea financiara pornind de la consideratiile anterioare, rezulta ca se poate determina cu urmatoarea formula:


In acest mod se pune in evidenta dependenta rentabilitatii financiare de rata marjei nete de rentabilitate, de viteza de rotatie a capitalurilor proprii si de structura finantarii investitiei intreprinderii.













































Pentru a elabora o metoda de predictie a falimentului s-a apelat la tehnica statistica de analiza discriminanta a caracteristicilor financiare ale intreprinderilor cu functionare normala si a intreprinderilor cu dificultati de gestiune economica si financiara.

In literatura de specialitate, dar si in practica se utilizeaza combinatii liniare cu ajutorul carora se determina un indicator numit scor care da o estimare asupra riscului de faliment pentru o intreprindere. Scorul apare ca o functie liniara de mai multe variabile (rate) caracterizate prin coeficienti medii determinati prin metoda celor mai mici patrate in urma observatiilor facute asupra intreprinderii supuse analizei respective:


Z = a1R1 + a2R2 + + anRn

unde:

Ri = rate de rentabilitate si de structura a capitalurilor;

ai = coeficienti de corelatie cu functia scor Z (variatia marginala a scorului Z la o variatie cu o unitate a ratei de rentabilitate Ri). Conditia de selectie a ratelor este ca acestea sa fie independente intre ele in raport cu functia-scor Z.

Cele mai cunoscute modele de evaluarea a riscului de faliment pentru o intreprindere data sunt:

a)     Modelul ALTMAN cu 5 variabile:



b)    Modelul CONAN si HOLDER:



Si pe baza caruia s-a stabilit:

- daca Z = 0.210 este echivalent cu riscul de faliment de 100%;

- daca Z = -0.068 o probabilitate de faliment de 50%;

- daca Z = -0.164 o probabilitate de faliment de 10%.


c)     modelul Bancii Frantei


daca Z = 0 este dificil de estimat daca intreprinderea este sanatoasa sau deficitara (probabilitate medie de faliment 0,5);

daca Z > 1,25 probabilitatea medie de faliment este de 0,21;

daca Z < -1,8575 probabilitatea de faliment este de 0,872.

Scorul trebuie utilizat cu prudenta in aprecierea intreprinderilor.

Exemplul: influenta structurii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii financiare:


Intrep. A

Intrep. B

Active totale



Rezultatul inaintea impozitarii (Rb)



Rentabilitatea economica (Re)





Capitaluri proprii (CP)



Datorii (D)



Cheltuieli financiare (i*D)

i = rata dobanzii 15%



Rezultatul (R=Rb - i*D)






Din exemplul prezentat rezulta ca imprumutand jumatate din necesarul de finantat, intreprinderea B are o rentabilitate financiara mai mare decat intreprinderea A ce nu a recurs pentru finantarea nevoilor propriei activitati decat la capitalurile proprii.

Rentabilitatea economica (Re) se calculeaza inainte de scaderea cheltuielilor financiare din rezultat pentru a asigura coerenta comparatiei cu rata rentabilitatii financiare (Rf), calculata dupa scaderea cheltuielilor financiare din rezultat. Pentru ca rentabilitatea financiara sa fie egala cu rentabilitatea economica trebuie aplicat un indice asupra rezultatului net.


Daca notam cu:

R = rezultatul net;

D = datoria intreprinderii;

i = rata dobanzii;

CP = capitaluri proprii;

iD = cheltuieli financiare legate de datoria intreprinderii;

A = activ = CP + D

rezulta:

Re = ( R + iD ) / A;

R = Re * A - iD;

Rf = R / CP

Rf = ( Re * A - iD ) / CP ==>

Rf = Re + (Re - i) * D / CP


Efectul de levier se determina:

Efect de levier= (Re - i) * D / CP


si rezulta ca se descompune in doi factori, astfel:

1) Componenta (Re - i) corespunde diferentei dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii, numindu-se diferentiala efectului de levier;

2) Componenta exprima structura financiara si este cunoscuta sub numele de bratul levierului.

Daca Re > i, atunci Re - i > 0 si deci efectul de levier este pozitiv, iar rentabilitatea financiara creste in functie de .

Daca Re < i, atunci Re - i < 0 si deci efectul de levier este negativ, iar rentabilitatea financiara are tendinta de diminuare in functie de . Acest efect este denumit efectul de 'bata'.


In concluzie, prin efectul de levier financiar se defineste ameliorarea sau degradarea ratei rentabilitatii financiare ca urmare a apelarii la un credit. Efectul de levier financiar masoara incidenta pozitiva sau negativa a indatorarii intreprinderii asupra rentabilitatii sale financiare.


Exemplu: Fie intreprinderea X.SA al carui cont 'Profit si Pierderi' este previzionat astfel (in miliarde lei):

Vanzari 50

Consumuri materiale 15

Alte cheltuieli (nu financiare) 15

Cheltuieli cu amortizarile 6

Rezultat inainte de impozitare 14


Aceasta intreprindere, pentru a obtine fonduri totale de 100 miliarde lei necesare dezvoltarii sale, are in vedere doua variante cu urmatorul efect asupra structurii sale financiare:

Varianta 1: Capitaluri proprii 100 miliarde


Varianta 2: Capitaluri proprii 10 miliarde

Datorii 90 miliarde.


Sa presupunem, pentru facilitarea calcului ca rata dobanzii este de 10% si impozitarea de 50%. Se cere sa se determine rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara in fiecare din cele doua variante.


Rezolvare:

Varianta 1:

Capitaluri proprii


Rezultat inainte de impozitare


Impozitul pe profit


rezulta:

Re (inainte de impozitare) = 14%

Rf (dupa impozitare) = 7%.


Varianta 2:

Capitaluri proprii


Datorii


Rezultat inaintea impozitarii si inclusiv cu


cheltuielile financiare


Cheltuieli financiare (90*10%)


Rezultat inaintea impozitarii si fara cheltuieli financiare



Rezultat net dupa impozitare


rezulta:

Re (inainte de impozitare) = 14%

Rf (dupa impozitare) = 25%


Concluzie Prin indatorare, intreprinderea face ca rentabilitatea sa financiara sa creasca de la 7% la 25%.


Sa presupunem ca in cursul exercitiului are loc o crestere neprevazuta a costurilor si acestea nu se pot recupera prin pretul de vanzare. Contul de 'Profit si Pierderi' arata astfel:

Venituri din vanzarea produselor finite 50

Cheltuieli materiale cu produsele finite 20

Alte cheltuieli 20

Cheltuieli cu amortizarea 6

Rezultat inaintea impozitarii 4


Recalculand rentabilitatile realizate in cele doua variante obtinem urmatoarele rezultate:


Varianta 1: Re (inainte de impozitare) 4%

Rf (dupa impozitare) 2%


Varianta 2: Rezultatul inantea impozitarii 4

Cheltuieli financiare 9

Rezultat fara includerea

cheltuielilor financiare -5

Rezulta:

Intreprinderea nu plateste impozit.

Re = 4%

Rf = -50%


Concluzie: Prin indatorare, intreprinderea a facut sa scada rentabilitatea financiara de la 2% la -50%.


Din acest exemplu simplificat, apare clar ca indatorarea poate avea ca efect cresterea rentabilitatii financiare prin indatorare, atat timp cat exploatarea se desfasoara normal. In cazul unei conjuncturi nefavorabile, indatorarea poate avea efect contrar celui dorit accentuand scaderea rentabilitatii financiare si a fondurilor proprii.

Exemplu: Ilustrarea mecanismului efectului de levier financiar:

Fie intreprinderea X.SRL care desfasoara o activitate productiva si pentru a carei dezvoltare ii este necesar un capital economic de 100 miliarde (imobilizari de exploatare + NFR de exploatare). Pentru procurarea surselor de finantare de 100 de miliarde, se au in vedere mai multe variante:


varianta 1

varianta 2

varianta 3

varianta 4

CP





Datorii





Rata indatorarii

(D/CP)









Sa presupunem ca rata dobanzii este de 12%. Analizand numai rentabilitatea activitatii de productie a intreprinderii, fara a neglija eventualele venituri financiare sau venituri si cheltuieli in afara exploatarii se poate constata:


CAZUL 1: Re > i, Re = 16%.

Capitaluri proprii (CP)







Datorii (D)





D/CP





Rezultatul exploatarii




Cheltuieli financiare





Impozit pe beneficiu





Rezultatul net










Se remarca ca in absenta indatorarii, Rf = Re calculata dupa impozitare, astfel atunci cand Re > i, Rf se imbunatateste, ameliorandu-se cu atat mai mult cu cat nivelul indatorarii creste. Exista un efect de levier financiar pozitiv.

CAZUL 2: Re = i, Re = 12%.

Rezultatul exploatarii





Cheltuieli financiare





Impozit pe beneficiu





Rezultatul net









Efectul de levier financiar dispare.


CAZUL 3: Re < i, Re = 10%

Rezultatul exploatarii




Cheltuieli financiare





Impozit pe beneficiu





Rezultatul net









Efectul de levier financiar este negativ; Rf se diminueaza pe masura ce nivelul datoriei sale creste.


Tinand seama de nivelul impozitarii efectul de levier se poate exprima prin urmatoarea formula:

Rf = Re (1-t) + (Re-i) (1-t) k

unde am notat:

Re = rentabilitatea economica = RE / (CP+D) (RE = rezultatul exercitiului)

Rf = rentabilitatea financiara = RN / CP (RN = rezultatul net al exercitiului)

t = cota impozitului asupra beneficiului

k = D / CP.


Daca efectul de levier financiar se concretizeaza prin modificarea ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii, ca urmare a unei indatorari, efectul de levier al exploatarii permite stabilirea unei legaturi intre modificarea rezultatului exploatarii si modificarea nivelului activitatii.

Analiza efectului de levier, are ca obiectiv evaluarea sensibilitatii rezultatului exploatarii la o variatie a nivelului activitatii. Aceasta sensibilitate se poate aprecia in doua moduri:



1 - punand in evidenta incidenta unei variatii a nivelului de activitate prin modificarea rezultatului exploatarii si a unui coeficient de sensibilitate B.

2 - evaluand elasticitatea rezultatului exploatarii in raport cu nivelul activitatii si pozitia intreprinderii in raport cu pragul sau de rentabilitate (sau punctul mort).

Cele doua analize, desi permit concluzii identice, se desfasoara in mod diferit.

Astfel, in primul caz notiunea de risc se obtine cu ajutorul notiunii de variabilitate, considerandu-se ansamblul valorilor posibile ale rezultatului exploatarii, prelucrandu-se identic indiferent de marimea si semnul lor.

In al doilea caz, rata rentabilitatii economice se judeca ca raport intre pragul rentabilitatii considerat pentru o rata a rentabilitatii nule sau pentru un rezultat nul.


Exemplu: Fie intreprinderile A si B, ale caror active si nivel de activitate sunt identice, dar a caror structura a cheltuielilor este diferita. Costurile variabile reprezinta 50% pentru intreprinderea A si 30% pentru intreprinderea B.


Tablou de evaluarea riscului de exploatare

Nivelul activitatii


A.SA



B.SA









Probabilitate







Productia (P)







Costuri variabile (CV)







Costuri fixe (CF)







Rezultatul economic (X)







Dinamica P







Dinamica X







Elasticitatea rezultatului economic







Punctul mort al exploatarii (PM)







Pozitia in functie de PM








Punctul mort (PM) al exploatarii sau pragul de rentabilitate al exploatarii este nivelul de activitate pentru care rezultatul economic al intreprinderii este nul.

Daca P este indicatorul de activitate (productia sau cifra de afaceri a activitatii de baza), notam cu CV costurile de exploatare (al caror nivel variaza proportional cu nivelul activitatii) si CF costurile de exploatare constante (al caror nivel este independent de nivelul activitatii).

Rezultatul economic inainte de impozitare, se determina cu formula:


X = P - CV - CF

Daca notam cu a procentul costurilor variabile in raport cu nivelul de activitate al intreprinderii, avem:


CV = a * P

Din cele doua formule rezulta:


X = P * (1-a) ==> Varx = (1-a)^2*Varp

Deci riscul exploatarii este cu atat mai mare cu cat procentul marjei costurilor variabile este mai mare.


Din exemplu analizat avem:

speranta matematica a nivelului activitatii E(P) = 2000,

varianta si abaterea standard sunt 500000, respectiv 707;

pentru intreprinderea A, speranta matematica a rezultatului economic este Xa = 800; varianta si abaterea standard 125000, respectiv 354;

pentru intreprinderea B, Xb = 800, varianta si abaterea standard 245000, respectiv 495.

Abaterea standard a rezultatului economic fiind mai mare la intreprinderea B, aceasta pare mai riscanta decit A.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele intreprinderilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare