StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Constructia teoriei financiare
Trimite articolul prin email Integrarea asimetriei de informatie in deciziile financiare : Constructia teoriei financiare Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Integrarea asimetriei de informatie in deciziile financiare



Informatia este o riabila strategica de prima importanta, nu este gratuita si nu este distribuita uniform in randul agentilor economici. Deci detinerea ei antreneaza un anumit cost care influenteaza rezultatul deciziilor, fn plus, ea nu este disponibila pentru toata lumea; unii "actori" ai vietii financiare dispun de informatii privilegiate ori au un acces mult mai rapid la informatie. Asimetria de informatie determina pozitii diferentiate ale agentilor economici in procesul de arbitraj: pret-loare.
Managerii intreprinderii dispun de informatii privilegiate, in raport cu actionarii sau cu potentialii investitori financiari. Acestia din urma primesc informatiile necesare cu o anumita intarziere si la un anumit cost al comunicarii lor. fn plus, anumite informatii nu convin actionarilor care asteapta prima ocazie (adunarea generala) pentru a contesta decizia managerilor, fntre timp, concurenta poate profita de aceasta informatie si poate "strecura", prin filierele de comunicatii, semnele false, fn consecinta, asimetria de informatie este generatoare a doua categorii de risc:
1 - riscul de hazard moral;


2 - riscul proceselor de selectionare adversa.
De data aceasta, este meritul economistului american K.Arrow (Premiul Nobel,1972) de a identifica aceste riscuri. Riscul de hazard moral se datoreaza incertitudinii, nascuta din faptul ca anumiti agenti economici ar putea transmite (discret) semnale false pentru a obtine profituri din diferenta intre loarea reala a titlului si pretul de piata influentat de respectivele semnale. Riscul proceselor de selectie adverse apare in urma comportamentului speculativ al conducatorilor (managerilor) de intreprinderi care ar admite atrageri de capital din afara intreprinderii, in masura in care informatia disponibila le-ar permite "pacalirea furnizorilor" de capitaluri, fn mod firesc detinatorii;de capitaluri sunt si ei animati de aceeasi inclinatie speculati spre castig din asimetria de informatie.
Consecintele acestor doua categorii de risc, asupra deciziilor de investitii si de finantare si impactul lor asupra lorii intreprinderii au fost analizate, pentru prima data, de catre M.Jensen si W.Meckling: "Theory of the firm: managerial behavior, agency costs and capital structure", Journal of Financial Economics, nr.3, 1976. Ei sunt autorii teoriei de agent (de mandat) care isi propune structurarea relatiilor contractuale intre "actorii" intreprinderii (conducatori, actionari, creditori, salariati, furnizori etc). Aceste relatii dau nastere la conflicte de interese, dar pot fi armonizate in scopul maximizarii efectelor lor benefice si, in consecinta, al maximizarii lorii intreprinderii.
Teoria agentiei reprezinta un nou salt in evolutia finantelor, de acum analiza fenomenului financiar facandu-se prin intermediul unor modele generaliste care se aplica si-n alte domenii de activitate: in teoria organizatiilor, in marketing etc. Jensen si Meckling sunt deci pionierii acestui proces de modelare generalizabila si de ameliorare a relatiei intre Finante si Organizare. intreprinderea este zuta ca o fictiune juridica ce dezvolta un ansamblu de legaturi contractuale, pe baza relatiei generale de agent intre mandant (principal) si mandatar (agent):


- intreprindere - salariati
- intreprindere - creditori


- manageri - actionari
- actionari - creditori etc.
Divergentele de interese intre mandant si mandatar determina existenta a trei tipuri de costuri de agentie:
- de control pentru mandant, pentru a controla pe mandatar;
- de justificare pentru mandatar, prin care el se degajeaza de raspundere fata de mandant sau demonstreaza acestuia ca el are dreptate in actiunea sa;
- rezidual (nemonetar), pierderi de loare, ca urmare a conflictelor de interese.In aceasta perspecti, structura intreprinderii se rele mult mai complexa, prin referire la conflictele obiective de agentie (de mandat) si la incercarea de minimizare a costurilor de agentie (de mandat). Actorii intreprinderii nu au toti aceleasi obiective, ceea ce duce, in mod normal, la existenta unor conflicte de interese generatoare de pierderi de loare. Obiectivul teoriei agentiei este, deci, acea structura a relatiilor de mandat care sa minimizeze costurile de mandat si pierderile de loare.
Un prim exemplu, al armonizarii relatiilor intre actionari si creditori, il reprezinta emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni. Acestea dau dreptul (nu si obligatia) creditorilor sa opteze, la data scadentei imprumutului, fie pentru convertirea sumei imprumutate in actiuni ale respectivei intreprinderi, fie pentru incasarea sumei imprumutate, daca actiunile nu prezinta oportunitati atractive de investire.
Gama produselor financiare, care sa amelioreze relatiile de agentie, este aproape explozi, ingineria financiara oferind optiuni din ce in ce mai flexibile si mai complexe (a se vedea dezvoltarea temei intr-un modul viitor).
Riscul de hazard moral este principala tema a unei noi teorii cu caracter generalist: teoria semnalelor dezvoltata de economistii americani S.Bhattacharya (Imperfect infor-mation, dividend policy and the "bird in the hand" fallacy) si S.Ross (The determination of financial structure: the incentive signalling approach), ambele articole fiind aparute in revista The Bell Journal of Economics, din primara anului 1979. Distribuirea de dividende sau structura capitalurilor intreprinderii ar putea reprezenta, a priori, semnale bune pentru eluarea performantelor intreprinderii. Aceste evenimente pot reprezenta la fel de bine si semnale false prin care sa se intentioneze "confectionarea" unei alte imagini a societatii decat cea reala. Pentru aceste cazuri sau pentru prevenirea unor asemenea eventualitati, ar trebui sa existe o penalizare a semnalelor false.
Separarea renilitatilor anormale, rezultate in urma difuzarii unor semnale false in perspecti penalizarii lor, face obiectul unei metodologii de studiu a impactului evenimentelor, de care vom vorbi mai tarziu, fn fapt, aceasta metodologie consta in alegerea modelelor de eluare, in calculul renilitatilor (normale si anormale) si in testele statistice de lidare a rezultatelor obtinute.


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact