StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Ajutorul de stat
Trimite articolul prin email Notiunea de ajutor de stat : Ajutorul de stat Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Notiunea de ajutor de stat



Acordarea de ajutoare agentilor economici de catre stat ocupa un loc central in cadrul politicilor economice, chiar si in acele tari in care modelul economic al pietei libere reprezinta o traditie. Ajutorul de stat poate urmari diverse obiective, de la preocuparea de salvare si restructurare a unor intreprinderi in dificultate, dezvoltarea zonelor defavorizate si combaterea somajului pana la dorinta de a promova cercetarea sau inovarea.
Politica in domeniul ajutoarelor de stat reprezinta parte a politicii de concurenta. Ajutoarele de stat constituie masuri selective de sprijin financiar public acordate unor intreprinderi, zone sau actitati in vederea atingerii unor obiective de interes general, cum ar fi protectia mediului, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii etc.
Masurile de sprijin financiar initiate de autoritati pot sa reprezinte instrumente eficiente pentru indeplinirea obiectivelor de interes national. Daca sunt bine directionate, acestea pot sa corecteze anumite disfunctio-nalitati ale pietei si sa contribuie la cresterea competitita



tii agentilor economici, precum si la reducerea disparitatilor regionale.
Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci cand reprezinta un instrument adecvat pentru realizarea unor obiective precise, atunci cand creeaza motivatiile corespunzatoare, cand este proportional cu scopul urmarit si distorsioneaza concurenta intr-o cat mai mica masura deoarece efectele negative asupra concurentei depasesc, adesea, granitele nationale, mai ales in contextul actual al globalizarii pietelor, ceea ce afecteaza comertul dintre state.
Ajutorul de stat in Tratatul CE
Totusi, insasi existenta ajutorului de stat pune probleme Pietei unice a Uniunii Europene. Acest lucru este cu atat mai edent daca se are in vedere ca ajutorul acordat de catre un stat membru pentru sustinerea unei intreprinderi poate sa genereze intr-un alt stat membru, de pilda, somaj. Scenariul cel mai nefericit ar fi acela al unei „curse a subventionarilor" intre statele membre ale UE, adica al unui mediu unde ajutoare competitive si masuri cu efect contracaram se anuleaza reciproc, generand partilor doar costuri economice si niciun fel de beneficii. De aceea, in cadrul pietei unice europene, ajutorul de stat trebuie sa fie reglementat la nivelul supranational al Uniunii Europene.
Art. 87 din Tratatul CE nu contine o definitie exacta a notiunii de ajutor de stat. in practica, notiunea juridica de ajutor de stat s-a conturat in timp, prin intermediul legislatiei secundare adoptate in aplicarea art. 87 al Tratatului CE si al deciziilor emise in acest domeniu de catre Comisia Europeana si tribunalele CE.
Art. 87 (1) TCE interzice in principiu acordarea de catre statele membre de ajutoare financiare agentilor economici, indiferent de forma acestora, in masura in care aceastea distorsioneaza concurenta, favorizand anumiti agenti economici sau actitati productive si astfel afectand negativ comertul dintre statele membre.
Art. 87 (1) din Tratatul CE este interpretat in mod larg, fiind favorizata o vasta aplicare a interzicerii ajutoarelor de stat. Prevederile din tratatele comunitare referitoare la ajutorul de stat isi au originea in cele stipulate in Acordul General pentru tarife Vamale si Comert (GATT), unde notiunea de baza este cea de „subventie"1. Totusi, prevederile art. 87(1) din Tratatul CE se aplica unei notiuni mai largi decat cea de subventie. Astfel, Curtea Europeana de Justitie a afirmat clar: conceptul de ajutor de stat trebuie inteles in sens mai larg decat cel de subventie, deoarece el cuprinde nu numai beneficii pozitive, precum subventiile, ci si interventii care, in forme variate, atenueaza sarcinile ce sunt in mod normal incluse in bugetul unei intreprinderi si care, nefiind subventii in sens strict, au un caracter similar si acelasi efect.In plus, de remarcat formularea art. 87 (1) TCE: notiunea de ajutor de stat este legata nu deforma pe care o imbraca interventia statului (care, asa cum vom vedea, poate fi atat directa - de exemplu, alocatii bugetare, sau in limbaj uzual, subventii -, cat si indirecta - de exemplu, facilitati fiscale, alte reglementari care aduc beneficii financiare unor agenti economici/sectoare economice etc), ci de efectele economice ale acesteia. Aceasta permite Comisiei Europene sa isi exercite controlul asupra unei game largi de masuri de sprijin adoptate atat la nivel de stat membru, cat si in cazurile in care masurile de sprijin sunt co-finantate de catre UE insasi (cum ar fi masuri de sprijinire a investitiilor in industria prelucratoare in zonele defavorizate prin intermediul Fondurilor Structurale).
Art. 87 (2) din Tratatul CE enumera anumite forme de ajutor de stat care sunt considerate a fi compatibile cu piata comuna (intitulate exceptii legale sau automate):
a. ajutorul cu caracter social, acordat consumatorilor indiduali, cu conditia ca acest ajutor sa fie acordat fara discriminare cu prire la originea produselor implicate;
b. ajutorul pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale;
c. ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diziunea Germaniei, in masura in care acest ajutor este necesar in vederea compensarii dezavantajelor economice cauzate de diziune.
Art. 87 (3) din Tratatul CE enumera anumite forme de ajutor care ar putea fi considerate compatibile cu piata comuna, printr-o decizie de autorizare a Comisiei Europene. Conform art. 87 (3), urmatoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compatibile cu piata comuna:
a. ajutorul pentru promovarea dezvoltarii economice in regiuni unde standardul de ata este foarte scazut sau in cele cu un nivel ridicat al somajului;
b. ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglari in economia unui stat membru;
c. ajutorul pentru facilitarea dezvoltarii anumitor actitati economice sau a anumitor sectoare economice, atunci cand aceste ajutoare nu afecteaza in mod nejustificat conditiile comerciale intr-o masura contrara interesului comun;
d. ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci cand acest ajutor nu afecteaza conditiile comerciale si concurenta in Comunitatea Europeana intr-o masura contrara interesului comun;
e. alte categorii similare de ajutor specificate prin hotararea Consi-
liului, luata prin majoritate calificata la propunerea Comisiei. Prima si a treia categorie de ajutor sunt considerate ca fiind cele mai importante. Art. 87 (3) (a) se refera la ajutorul regional si este aplicabil regiunilor care sunt dezavantajate in atie cu media comunitara. Potrit Regulamentului Comisiei Europene prind ajutorul de stat regional3, art. 87 (3) (a) se aplica regiunilor care au un PIB/locuitor mai mic de 75% decat media comunitara. Mai mult, regulamentul precizeaza ca exceptia de la art. 87 (3) (a) in mod normal poate fi acordata doar in cadrul schemelor de ajutor multi sectorial, ce se aplica intr-o anumita regiune si care se adreseaza tuturor firmelor din sectoarele de interes. Doar in cazuri exceptionale, ajutorul de stat regional se poate acorda unui singur agent economic (ajutor ad-hoc sau indidual).
Ajutorul acordat in baza art. 87 (3) (b), in principiu, este folosit pentru a finanta proiecte mari de cercetare si dezvoltare de interes european, cum ar fi proiectele de depoluare a mediului ori proiecte care urmaresc sa intareasca industria electronica din Europa, prin crearea de know-how si retele de cercetare in toata Europa, in cadrul carora cercetatorii, producatorii de componente si utilizatorii de sisteme lucreaza impreuna pentru a asigura independenta pozitiei Europei la tehnologia de microelectronice de baza4. De asemenea, ajutorul in baza acestui articol este permis daca remediaza disfunctionalitati importante ale economiei unui stat membru, cum a fost de exemplu ajutorul acordat Greciei in contextul privatizarii a sute de firme grecesti si a sectorului bancar ca parte a ului economic national de redresare.
Art. 87 (3) (c) acopera ajutorul regional si da posibilitatea statelor membre de a sprijini regiunile mai slab dezvoltate ativ cu media nationala. Lista regiunilor care se califica pentru aceasta exceptare este silita de Comisia Europeana la propunerea statelor membre. Totodata ajutorul este acordat pentru a facilita dezvoltarea unor actitati economice specifice, cum ar fi: ajutorul pentru protectia mediului, pentru promovarea cercetarii, pentru sprijinirea IMM-urilor sau pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate.
Pentru a clarifica tipurile de ajutor de stat care pot fi compatibile cu piata comuna si pentru a se asigura ca puterea sa discretionara este exercitata cu transparenta corespunzatoare si ca autoritatile si mediul de afaceri au siguranta prind pozitia lor legala, Comisia a emis de-a lungul anilor instructiuni, comunicari, regulamente, cadre de lucru care au fost publicate in Jurnalul Oficial. De exemplu, regulamentele silesc conceptia Comisiei cu prire la ceea ce inseamna anumite tipuri de ajutor (de exemplu, dezvoltare regionala, angajarea fortei de munca, cercetare-dezvoltare, salvarea si restructurarea companiilor etc), metodele prin care este calculat ajutorul de stat, beneficiarii eligibili si suma totala a ajutorului ce poate fi acordata. Astfel, aceste regulamente n in spriji


nul guvernelor nationale, regionale si locale care intocmesc astfel pachete de ajutoare de stat care pot fi autorizate de Comisia Europeana.
Art. 88 din Tratatul CE stipuleaza procedura in cadrul careia Comisia, pe de o parte, tine sub supraveghere toate ajutoarele existente si, pe de alta parte, examineaza propunerile inaintate de statele membre in vederea acordarii sau modificarii ajutoarelor de stat. in cazuri exceptionale, conform art. 88 (2) II, Consiliul Ministrilor poate, actionand simultan, sa decida ca un anumit ajutor este compatibil cu piata comuna. De asemenea, art. 88 contine in ultima propozitie a paragrafului III o norma fundamentala (intitulata „clauza suspensiva"), conform careia statele membre nu vor implementa masura respectiva de ajutor pana cand Comisia Europeana nu a luat o decizie finala in aceasta printa.In cele din urma, art. 89 din Tratatul CE imputerniceste Consiliul Uniunii Europene sa adopte regulamente pentru aplicarea Articolelor 87 si 88. in baza art. 89, Consiliul de Ministri a adoptat in anul 1999, pentru prima data, un act legislativ fundamental stipuland reguli detaliate pentru aplicarea art. 87, si anume Regulamentul nr. 659/1999.5
Prevederile Tratatului CE prind ajutorul de stat reprezinta baza legala pentru controlul si implementarea regulilor prind ajutorul de stat pe tot cuprinsul Pietei comune a Uniunii Europene: controlul ajutoarelor de stat exercitat de Comisia Europeana; controlul judiciar al deciziilor Comisiei efectuat de Curtile Europene si aplicarea legislatiei ajutorului de stat de Curtile Europene si Curtile nationale.
Ajutorul de stat in RomaniaIn cadrul procesului de implementare a acquis-ului comunitar, Romania a adoptat un cadru national prind ajutorul de stat si a introdus un mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat. Aceasta are ca obiectiv silirea unui sistem de control transparent al ajutoarelor de stat, care sa corespunda cerintelor dreptului comunitar al ajutoarelor de stat. Principalele instrumente legislative sunt: pe de o parte, Legea concurentei nr. 21/19966, republicata care, fiind lege organica, specifica cadrul pentru controlul ajutoarelor de stat prin faptul ca mentioneaza ajutorul de stat ca fiind o masura care cade in responsabilitatea Consiliului Concurentei7; si, pe de alta parte, Legea prind ajutorul de stat nr. 143/1999 , republicata care, fiind lege ordinara, furnizeaza definitia ajutorului de stat si defineste modalitatile de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare si raportare a ajutoarelor de stat.
Desi asemanator prevederilor art. 87 (1) din Tratatul CE, Legea ajutorului de stat din Romania furnizeaza definitia notiunii de „ajutor de stat", enumerand in art. 2 (1) din Lege criteriile ce trebuie indeplinite de orice ajutor public pentru a cadea sub incidenta normelor prind ajutorul de stat. in acelasi timp, Legea stipuleaza ca un astfel de ajutor este, in principiu, incompatibil cu mediul concurential. Conform art. 2 (1) din Legea ajutorului de stat, ajutor de stat este orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale ori de alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectitatilor locale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor sercii sau care afecteaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential normal.
Ca regula generala in dreptul romanesc al ajutorului de stat, ajutor de stat este considerat a fi orice masura care favorizeaza in termeni financiari una sau mai multe intreprinderi, este atribuita statului si impovareaza fondurile publice, atunci cand masura respectiva are tendinta de a distor-siona concurenta sau comertul dintre Romania si statele membre ale UE. Decisiv in acest sens este efectul masurii respective si nu motivatia, forma, obiectivul sau destinatia sa. Ca principiu fundamental, normele prind ajutorul de stat se aplica oricaror masuri care ar putea sa afecteze buna functionare a mediului concurential si care pot fi atribuite statului.In timp ce Tratatul CE nu ofera o lista a formelor posibile de ajutor de stat, Legea ajutorului de stat in Romania enumera exemple specifice de ajutoare de stat in art. 2 (8) din Lege. Fara a fi o enumerare exhaustiva, se mentioneaza masurile care ar putea constitui ajutor de stat in sensul art. 2 (11 din Lege:
Subventii; anularea de datorii sau preluarea pierderilor; exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor; renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale; garantii acordate de stat sau de alte autoritati publice in conditii preferentiale; participari cu capital ale statului sau ale autoritatilor publice, daca rata profitului acestor investitii este mai mica decat cea normala, anticipata de catre un investitor privat prudent; reduceri de pret la bunuri furnizate si la sercile prestate de catre autoritatile publice sau de catre alte organisme care administreaza surse ale statului, incluzand vanzarea unor terenuri apartinand domeniului privat al statului sub pretul pietei.In plus, conform art. 14 (3) din Legea ajutorului de stat, anumite masuri de ajutor de stat sunt per se interzise:
> ajutorul pentru export (ajutor pentru export sau orice contingent de ajutor care este acordat in functie de performanta la export);
> ajutorul de operare (ajutorul pentru compensarea costurilor permanente ale unei intreprinderi);
> masurile de ajutor ce discrimineaza intre bunurile interne si cele externe.
Este general admis faptul ca ajutorul pentru export si cel pentru reducerea cheltuielilor operative reprezinta forme de ajutor care distorsio-neaza considerabil mediul concurential. Ajutorul pentru operare este acel ajutor care sprijina in mod direct costurile de productie si preturile de vanzare, fara a conduce la crearea de locuri de munca sau de investitii, sau care nu este insotit de o contraprestatie convenabila din partea beneficiarului de ajutor. Ajutorul de operare urmareste sa diminueze cheltuielile produse de operarea zilnica a intreprinderii respective fara a solicita imbunatatirea sau restructurarea actitatilor desfasurate de companie.
Art. 2 (5) din Lege, asimilat din prevederile corespunzatoare ale Regulamentului procedural comunitar nr. 659/19999, stipuleaza ca ajutorul de stat poate lua forma unei scheme de ajutor sau a unui ajutor indidual. Schema de ajutor este un sistem pe baza caruia pot fi acordate alocari specifice intreprinderilor definite in mod general si abstract sau orice sistem pe baza caruia ajutorul, care nu este legat de un anumit proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor intreprinderi pentru o perioada de timp nedeterminata sau intr-un cuantum nedeterminat10. Pe de alta parte, ajutorul indidual reprezinta orice forma de ajutor de stat care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor.
Este important de observat ca sectorul agricol si sectorul piscicol sunt exceptate conform art. 4 de la aplicarea prevederilor Legii ajutorului de stat, j avand in vedere ca aceste sectoare fac obiectul unor reglementari specifice.
Ajutorul de stat acordat unui anumit agent economic pe o perioada de trei ani si care nu depaseste 4 miliarde ROL (ajutorul sub pragul de mini- | mis) este considerat ca neavand niciun efect perceptibil asupra concurentei, si nu cade, prin urmare, sub incidenta art. 2 (1) din Legea ajutorului de stat, cu conditia ca si celelalte conditii ale Regulamentului aplicabil sa fie indeplinite12.
Pentru ca o masura sa constituie ajutor de stat in sensul art. 2 (1) din Lege, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
> sa favorizeze anumite intreprinderi, productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor sercii;
> sa fie acordata de catre stat sau de autoritatile administratiei locale;
> sa distorsioneze sau sa ameninte sa distorsioneze concurenta;
> sa afecteze comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact