StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Constituirea fondurilor financiare publice : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Constituirea fondurilor financiare publice



CONSTITUIREA FONDURILOR FINANCIARE PUBLICE

continutul resurselor financiare publice

structura resurselor financiare publice

indicatorii de apreciere ai resurselor financiare publice






Text Box: OBIECTIVE URMARITE




Constituirea fondurilor financiare publice reprezinta un fenomen complex si dificil, pe de o parte, datorita proportiilor mari ale „transferului puterii de cumparare” de la persoanele fizice si juridice catre sectorul public, iar, pe de alta parte, datorita instrumentarului folosit la constituirea resurselor financiare care trebuie sa semnifice nu doar un simplu mijloc de mobilizare, ci, mai ales, o parghie de redistribuire a acestora intre membrii societatii.

Pe acest fundal, in acest capitol, un prim obiectiv urmarit il constituie intelegerea notiunii de resurse financiare si a deosebirilor dintre conceptele de resurse financiare publice si resurse bugetare. Totodata, pe parcursul capitolului ne-am propus evidentierea factorilor care influenteaza cuantumul resurselor financiare publice, a criteriilor de clasificare si a indicatorilor de apreciere ai resurselor financiare publice.


Text Box: CONCEPTE CHEIE




Resurse financiare;

Resurse financiare publice;

Resurse financiare private;

Resurse bugetare;

Categorii de resurse financiare publice;

Factorii de influenta ai resurselor financiare publice;

Structura resurselor financiare publice;

Prelevari obligatorii;

Resurse de trezorerie;

Resurse mobilizate prin intermediul imprumuturilor;

Resurse obtinute prin emisiune monetara;

Resurse ordinare;

Resurse extraordinare;

Indicatori privind nivelul resurselor financiare

Indicatori privind structura resurselor financiare;

Indicatori privind dinamica resurselor financiare.


Text Box: CONSIDERATII TEORETICE




Continutul resurselor financiare publice


Pentru buna desfasurare a oricarei activitati, la nivel macro- si microeconomic, sunt necesare o serie de resurse materiale, umane, informationale si financiare.


In cadrul resurselor financiare ale societatii se includ:

- resursele financiare ale institutiilor publice;

- resursele financiare ale intreprinderilor publice si private;

- resursele financiare ale organismelor fara scop lucrativ;

- resursele financiare ale populatiei.

Cuantumul resurselor financiare ale societatii este influentat de: marimea produsului intern brut; proportia in care acesta se imparte pentru formarea bruta de capital si pentru consum; nivelul preturilor; volumul si structura productiei; posibilitatea de procurare a unor resurse financiare externei etc..

Diferentierile existente intre finantele publice si cele private (ale agentilor economici) determina deosebiri si intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice.

Resursele financiare publice sunt o parte a resurselor financiare ale societatii, intre ele existand un raport ca de la parte la intreg.

Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului financiar.

Resursele reflectate in bugetele mai sus mentionate, cumulate la nivel national alcatuiesc resursele financiare publice totale.






Figura nr. 6.1.


In categoria resurselor financiare publice se cuprind:

1) resursele administratiei de stat centrale, care sunt constituite din impozite si taxe de la agentii economici cu capital privat si de la populatie, din veniturile nefiscale provenite de la regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, din imprumuturi contractate in interior si in exterior etc.;

2) resursele administratiei de stat locale si ale altor colectivitati publice cu autonomie financiara care sunt constituite din impozite, taxe si venituri nefiscale cu caracter local, transferuri sau subventii primite de la administratia centrala de stat, imprumuturi si alte taxe;

3) resursele necesare protectiei si asigurarilor sociale de stat, care provin in general, din cotizatiile la asigurarile sociale platite de agentii economici, de institutiile publice si de alte persoane juridice si fizice, cotizatiile platite de asigurati si din alte surse;

4) resursele institutiilor si autoritatilor publice cu caracter autonom;

5) resursele asigurarilor sociale de sanatate

Dat fiind caracterul limitat al resurselor financiare, se pune problema alocarii resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri: publice, private si mixte.

Productia de bunuri publice si raportul dintre acestea si bunurile private sunt determinate de decizia privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel privat . In actualele conditii economice, statul (prin intermediul guvernului) actioneaza, fie direct (in calitate de producator sau consumator de bunuri), fie indirect, in calitate de partener al vietii publice care reglementeaza si intervine pentru asigurarea functionalitatii pietei. Prin urmare, rolul alocativ al guvernului vizeaza tocmai utilizarea resurselor pentru producerea si distribuirea de bunuri si servicii publice.



Text Box: DE RETINUT: In actuala conjunctura economica, din ce in ce mai frecvent, se manifesta o cerere sporita de resurse financiare, generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat evolutia produsului intern brut.

Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice, dar posibilitatea acoperirii acestei cereri, la un moment dat, este influentata de un ansamblu de factori, printre care mentionam:

1) factori economici care determina sporirea produsului intern brut si pe aceasta baza sporirea veniturilor impozabile;

2) factori monetari (dobanda, creditul, masa monetara) care isi transmit influenta prin intermediul preturilor. Cresterea preturilor si accentuarea fenomenelor inflationiste determina in anumite conditii, cresterea salariilor si a profiturilor, care la randul lor determina sporirea resurselor financiare provenite din impozitele directe pe venit;

3) factori sociali, a caror insemnatate este tot mai mare in conditiile accentuarii rolului social al statului determinat de necesitatea distribuirii resurselor pentru satisfacerea nevoilor de educatie, sanatate etc.;

4) factori demografici, care influenteaza numarul contribuabililor;

5) factori politici si militari care pot determina efecte multiple asupra productiei si veniturilor, contributiei la asigurarile sociale, fiscalitatii etc., ca urmare a masurilor de politica economica, sociala sau financiara;

6) factori de natura financiara, care, de fapt, sintetizeaza influenta celorlalti factori prin dimensiunea cheltuielilor publice, a caror crestere determina sporirea necesarului de resurse financiare publice.

Existenta unei multitudini de factori de influenta a condus la aparitia unor noi tipuri de resurse publice, avand drept efect diversificarea structurii resurselor financiare.



Structura resurselor financiare publice


In mod sintetic, resursele financiare publice sunt structurate in figura nr. 6.2.


Figura nr.6.2.

Privite din punct de vedere al continutului lor economic, principalele categorii de resurse sunt:

Prelevarile cu caracter obligatoriu sunt constituite in cea mai mare parte din veniturile cu caracter fiscal (impozite si taxe de la agentii economici cu capital privat si de la populatie). Incasarile din veniturile cu caracter fiscal nu sunt, de regula, suficiente pentru acoperirea necesitatilor de resurse financiare ale statului. Pentru sporirea volumului resurselor mobilizate prin intermediul veniturilor cu caracter fiscal este necesara modificarea sistemului fiscal, prin majorarea cotelor de impozit sau introducerea de noi impozite.

Resursele de trezorerie sunt constituite din imprumuturi pe termen scurt, de regula pana la un an, contractate de stat prin punerea in circulatie a unor bonuri de tezaur. Resursele astfel mobilizate constituie un important mijloc de finantare ce poate fi utilizat pentru acoperirea golurilor temporare de casa ale bugetului administratiei centrale de stat, fie pentru acordarea unui sprijin financiar intreprinderilor publice sau colectivitatilor locale care nu reusesc sa-si asigure echilibrul financiar pe seama resurselor proprii. Resursele de trezorerie sunt mobilizate numai temporar, iar dupa o anumita perioada de timp, prin retragerea din circulatie a bonurilor de tezaur, are loc restituirea sumelor imprumutate de catre stat, de la tezaurul public, pe termen scurt.

Resursele mobilizate prin intermediul imprumuturilor publice sunt reprezentate de datoria publica a unui stat pe termen mediu si lung. In perioada contemporana, cand majoritatea statelor cu economie de piata se confrunta cu probleme de deficit bugetar, imprumuturile au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare necesare. Recurgerea la imprumuturi nu poate depasi anumite limite, datorita efectelor pe termen lung pe care acestea le au asupra statului debitor.

In perioada contemporana este posibila si finantarea pe calea emisiunilor monetare fara acoperire, ca un mijloc de procurare a unor resurse financiare necesare statului. Mentinerea pentru o perioada de timp mai mare a unui nivel ridicat al inflatiei determina sporirea incasarilor fiscale din impozitele pe venit si din cele indirecte, in special din taxa pe valoarea adaugata. In conditiile in care rata dobanzii la imprumuturile de stat este mai mica decat nivelul cresterii anuale a preturilor, exprimat procentual, are loc o diminuare relativa a obligatiilor de plata ale statului, in special in ceea ce priveste datoria publica.

Structura organizatorica a statelor reprezinta un alt criteriu de grupare a resurselor publice. Astfel, in statele de tip federal, resursele publice se impart in:

resurse ale bugetului federal;

resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre;

resurse ale bugetelor locale.

In statele de tip unitar, resursele publice se impart in:

resurse publice ale bugetului central;

resurse ale bugetelor locale.

Resursele mobilizate pe linia asigurarilor sociale (contributii pentru asigurari sociale) figureaza in bugetul general (central) care se intocmeste ca un buget consolidat prin cumularea tuturor categoriilor de resurse pe structura sistemului bugetar (cu eliminarea transferurilor). In statele de tip federal, aceste resurse se regasesc ca venit atat in bugetul general consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor.

Luand in considerare regularitatea cu care se incaseaza la bugetul public national, avem:

Resurse ordinare (curente) care sunt constituite din acele venituri la care statul apeleaza in mod obisnuit, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate. In categoria resurselor ordinare (curente) se cuprind: veniturile fiscale, contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributiile ce alimenteaza fondurile speciale si veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale provin din impozite directe asezate asupra veniturilor si averii persoanelor fizice si juridice particulare si din impozite indirecte (taxe de consumatie sau accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de inregistrare si de timbru).

Veniturile nefiscale cuprind prelevarile la buget cu titlu de dividend, redevente, chirii, arenzi etc. de la intreprinderile si proprietatile de stat si de la institutiile publice.

Resursele extraordinare (incidentale) sunt constituite din acele venituri la care statul recurge in situatii exceptionale, cand resursele curente nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice. In categoria resurselor extraordinare se cuprind: emisiunea de bani de hartie peste necesitatile reale ale circulatiei monetare, imprumuturile contractate pe plan intern si in exterior, ajutoarele si alte transferuri primite din strainatate, s.a.

Privite din punct de vedere al provenientei lor resursele financiare publice se grupeaza in:

Resurse interne, alcatuite din: impozite, taxe, veniturile de la intreprinderile si proprietatile de stat, donatiile interne, emisiunile de bani de hartie, imprumuturile contractate pe piata interna.

Resurse externe, ce cuprind: imprumuturile de stat externe, transferurile externe primite sub forma de ajutoare nerambursabile etc. Imprumuturile de stat externe pot fi contractate la guvernele altor tari, la institutii financiar-bancare internationale, la banci private sau la alti detinatori de capitaluri banesti.

In Romania, potrivit prevederilor Legii finantelor publice, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete. Principalele categorii de resurse publice sunt urmatoarele:

Figura nr. 6.3.


Tot in categoria resurselor financiare publice se mai includ:

fondurile din mijloace extrabugetare ale institutiilor si autoritatilor publice cu caracter de venituri curente;

fondurile gestionate de Trezoreria Centrala, constituite, in principal, din imprumuturile contractate direct de catre stat, recuperarea din creantele externe ale statului si fonduri externe nerambursabile;

veniturile si cheltuielile gestionate prin bugetul propriu al Trezoreriei Statului, specifice serviciilor si activitatilor sale;

fondurile gestionate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.) si de Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale.

In anul 2006, ponderea resurselor financiare publice in structura resurselor financiare publice pe bugete se prezenta astfel:


Tabelul nr. 6.1. Structura resurselor financiare publice pe bugete

in exercitiul financiar 2006

Nr.crt

Denumirea bugetului prin care este constituit fondul public respectiv

Suma

(mil.lei)

Pondere in total (%)


TOTAL din care




Bugetul de stat – venituri curente






Bugete locale – venituri curente




Bugetul asigurarilor sociale de stat




Bugetul asigurarilor pentru somaj




Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate




Bugetul A.V.A.S.




Bugetul activitatii de privatizare




Bugetul activitatilor finantate integral din venituri proprii




Bugetul Trezoreriei Statului




Bugetul Companiei Nationale Autostrazi si Drumuri Nationale



Sursa: anaf.mfinante.ro /wps/PA_1_1_15H/ static/buget/executii/ rom12_2006/ BGC_DECEMBRIE.pdf


Dupa cum se observa, fondurile publice constituite prin bugetul de stat, bugetele locale si prin bugetul asigurarilor sociale de stat detin impreuna 83,36% din totalul resurselor financiare publice.






Indicatorii de apreciere ai resurselor financiare publice


Pentru cuantificarea resurselor financiare publice, precum si pentru a realiza analiza si previzionarea acestora se folosesc trei categorii de indicatori:

- indicatori privind nivelul resurselor financiare;

- indicatori privind structura resurselor financiare;

- indicatori privind dinamica resurselor financiare


1. Indicatorii privind nivelul veniturilor publice

a) Un prim indicator privind nivelul veniturilor incasate este valoarea totala a veniturilor publice (Vp). Acest indicator reprezinta o insumare a veniturilor publice si se poate exprima atat in marime nominala, cat si in marime reala.

(6.1)

i= bugete componente ale bugetului general consolidat;

n= bugetul general consolidat;

Vp= venituri publice;

Vi= veniturile fiecarui buget component al bugetului general consolidat.


b) In comparatii internationale se foloseste, ca indicator privind nivelul veniturilor publice, ponderea veniturilor publice in produsul intern brut.


(6.2)

In perioada actuala, la nivelul majoritatii statelor, se remarca o accentuare a procesului de redistribuire a veniturilor prin intermediul instrumentelor financiare, ceea ce inseamna o crestere a ponderii veniturilor publice in PIB (veniturile statului cresc mai rapid decat produsul intern brut)[2].


, unde:

IVp= indicele veniturilor publice

IPIB= indicele PIB


c) Un alt indicator folosit in comparatii internationale il reprezinta veniturile publice medii pe locuitor exprimate in EURO.


(6.3)



2. Indicatorii privind structura veniturilor publice

Acesti indicatori exprima ponderea fiecarei categorii de venituri publice in total venituri sau intr-o anumita grupa de venituri. Indicatorii privind structura veniturilor publice se calculeaza pe baza clasificarii veniturilor publice.

(6.4)

unde,

gi = ponderea venitului i in total venituri sau intr-o anumita grupa de venituri;

Vi = venitul a carui pondere se calculeaza;

Vp = venitul total sau volumul veniturilor unei anumite grupe de venituri.


3. Indicatorii privind dinamica veniturilor publice

Pentru a cuantifica modificarile survenite in timp se folosesc o serie de indicatori:

- modificarea nominala si reala, in marime absoluta si relativa a veniturilor publice;

- modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut;



- modificarea veniturilor publice medii pe locuitor, exprimate in USD;

- modificarea ponderii veniturilor publice;

- coeficientul de concordanta a veniturilor publice cu produsul intern brut;

- elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut.


a) Modificarea nominala si reala a veniturilor publice, exprimata in marime absoluta si relativa, permite comparatii intre veniturile publice ale mai multor ani.

Pentru a determina modificarea nominala a veniturilor publice vom folosi marimea veniturilor publice exprimate in preturi curente. Aceasta modificare poate fi determinata atat in marime absoluta, cat si relativa.


(6.5)


unde,   si reprezinta veniturile publice exprimate in preturi curente pentru anul 0 si anul 1.


(6.6)

Pentru obtinerea unor informatii cat mai aproape de realitate cu privire la modificarea venitulor publice, vom folosi veniturile publice exprimate in preturi constante.

Modificarea in marime reala a volumului veniturilor publice se determina prin urmatoarele formule:

- modificarea in marime absoluta:


(6.7)


- modificarea relativa:


(6.8)


b) Modificarea ponderii veniturilor publice in PIB se determina astfel:

(6.9)

c) Modificarea veniturilor publice medii pe locuitor exprimate in USD se determina astfel:


(6.10)

d) Modificarea ponderii veniturilor publice se determina pe baza urmatoarei formule:


(6.11)


e) Coeficientul de corelare dintre veniturilor publice si produsul intern brut se determina dupa urmatoarea formula:


(6.12)

f) Elasticitatea veniturilor in raport cu PIB:


(6.13)


O elasticitate supraunitara ne indica o crestere a ponderii veniturilor publice in PIB. Daca elasticitatea este subunitara se reflecta o tendinta de restrangere a ponderii veniturilor publice in PIB. Daca elasticitatea este unitara are loc o mentinere in timp a ponderii veniturilor publice in PIB.



Text Box:  	          TESTE GRILA





1. In categoria resurselor financiare publice nu se includ:

a.       resursele bugetului de stat;

b.      resursele populatiei;

c.       resursele bugetelor locale;

d.      resursele bugetului trezoreriei statului;

e.       resursele bugetelor institutiilor publice.


2. Care sunt resursele financiare publice care detin cea mai mare pondere in totalul resurselor?

  1. veniturile nefiscale;
  2. imprumuturile interne;
  3. imprumuturile externe;
  4. impozitele;
  5. resursele institutiilor publice.

3. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza cresterea nivelului resurselor financiare publice?

  1. factorii economici;
  2. factorii sociali;
  3. factorii demografici;
  4. factorii monetari;
  5. factorii psihologici.

4. Din punct de vedere al continutului economic, principalele categorii de resurse sunt:

  1. prelevari obligatorii;
  2. resurse de trezorerie;
  3. resurse curente;
  4. resurse mobilizate prin intermediul imprumuturilor;
  5. resurse obtinute pe calea emisiunii monetare.

Precizati varianta de raspuns incorecta.


5. Resursele de trezorerie sunt constituite din:

  1. impozite si taxe de la agentii economici;
  2. impozite si taxe de la populatie;
  3. imprumuturi pe termen scurt;
  4. imprumuturi pe termen lung;
  5. imprumuturi pe termen mediu.

6. In categoria resurselor curente se includ:

  1. veniturile fiscale;
  2. emisiunea de bani de hartie;
  3. veniturile nefiscale;
  4. imprumuturile interne;
  5. imprumuturile externe.

7. In categoria resurselor financiare interne nu se includ:

  1. imprumuturile de stat externe;
  2. impozite si taxe;
  3. donatii interne;
  4. ajutoare externe;
  5. veniturile de la intreprinderile si proprietatile de stat.

8. Precizati care sunt veniturile care intra in categoria veniturilor nefiscale?

  1. impozitele pe venit;
  2. chiriile incasate de institutiile publice;
  3. accizele;
  4. taxa pe valoarea adaugata;
  5. impozitul pe profit.



Iulian Vacarel (coordonator), Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003, pag. 339

Problematica cresterii mai rapide a veniturilor publice in raport cu PIB este prezentata intr-o maniera explicita de academicianul Iulian Vacarel in lucrarea „Spre o noua filosofie in materie de resurse financiare publice”, publicata in revista Economistul nr. 60 (1998).






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact