StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Continutul economic al finantelor publice : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul economic al finantelor publice



Continutul economic al finantelor publice


Finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective precis determinate, la indeplinirea anumitor sarcini care nu pot fi infaptuite cu alte mijloace sau pe alta cale.

Componenta publica a finantelor are in vedere:

-   &nb 454e43e sp;   &nb 454e43e sp; procurarea resurselor necesare statului si utilizarea lor conform nevoilor acestuia, in calitatea sa de autoritate publica;




-   &nb 454e43e sp;   &nb 454e43e sp; folosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mijloc (parghie) de influentare a desfasurarii ansamblului activitatii economico-sociale.

Finantele publice sunt definite in legatura cu existenta statului si a institutiilor sale centrale si locale, adica in legatura cu existenta si functionarea institutiilor de drept public. Angajamentele financiare apar sub forma resurselor care genereaza creante (drepturi de incasare) sau sub forma cheltuielilor care pot genera obligatii (datorii care trebuie platite).

Constituirea si administrarea mijloacelor banesti publice sunt obiect al dreptului constitutional si al dreptului administrativ.

Legea stabileste:

ü   &nb 454e43e sp;  caracterul obligatoriu al resurselor si cheltuielilor:

ü   &nb 454e43e sp;  caracterul nerambursabil al constituirii resurselor;

ü   &nb 454e43e sp;  ca varsamintele pentru constituirea resurselor nu sunt de tip contraprestatie directa si imediata;

ü   &nb 454e43e sp;  metodologia derularii relatiilor intre buget si particulari, intre entitati publice sau intre acestea si si cele private;

ü   &nb 454e43e sp;  atributiile si obligatiile celor care manuiesc bani publici;

ü   &nb 454e43e sp;  caracterul de patrimoniu public al fondurilor constituite conform acestor relatii;

ü   &nb 454e43e sp;  obligativitatea gestiunii unor astfel de fonduri de catre administratia de stat (centrala si locala);

ü   &nb 454e43e sp;  metodologia gestiunii fondurilor publice.

Pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale si pentru satisfacerea altor nevoi generale ale societatii, statul are nevoie de importante fonduri banesti. Mobilizarea resurselor banesti la dispozitie statului are loc pe seama produsului intern brut prin transfer de resurse si, implicit de putere de cumparare, de la persoanele fizice si/sau juridice la dispozitia organelor administratiei de stat centrale si/sau locale. Din fondurile astfel constituite la dispozitia statului, se efectueaza transfer de resurse (de putere de cumparare) in favoarea diversilor beneficiari, persoane fizice sau juridice. Fluxurile de resurse banesti care iau astfel nastere se deruleaza, in dublu sens, de la persoanele fizice si juridice catre fondurile financiare publice si invers, generand relatii economice de repartitie intre participantii la acest proces.






Caseta 2

Relatiile banesti versus relatiile financiare


Initiatorul unui proces formativ dispune, numai ca exceptie, in forma lor fizica/materiala, de toate mijloacele necesare derularii respectivului proces. Cel mai adesea dispune doar partial sau deloc de mijloacele necesare in chiar forma ceruta expres de procesul respectiv. De exemplu, un fermier nu dispune, cel mai adesea, de graul de samanta, chiar daca el a produs grau si inainte. Boabele trebuie sa aiba anumite calitati si sa fie tratate intr-un anumit fel pentru a raspunde exigentelor unei anumite utilizari. De aceea, fermierul trebuie  sa-si procure boabele constituindu-si astfel acest mijloc necesar derularii activitatii sale.

In majoritatea cazurilor, initiatorul unei operatiuni dispune doar de mijloacele banesti sau (li se spune in mod curent) financiare, cu care el isi poate constitui, in baza unui flux de transfer, mijloacele in forma fizica de care are nevoie. O astfel de constituire de mijloace genereaza intre parteneri relatii banesti.

De cele mai multe ori, initiatorul dispune doar partial de mijloace, atat in forma lor materiala expres necesara, cat si banesti. El are insa o experienta si are vointa de a incepe un proces formativ. In astfel de cazuri, parteneriatul sau cu alti agenti economici include si completarea mijloacelor banesti insuficiente. O astfel de constituire de mijloace genereaza intre parteneri relatii financiare, in sfera carora se includ si cele generate de raporturile cu statul.

Sfera relatiilor banesti include pe cea a relatiilor financiare, deoarece relatiile banesti presupun contraprestatia, nu necesita neaparat un instrument legal de reflectare sau o baza legala generatoare si nu au neaparat sau de regula un caracter de continuitate. De pilda, achizitionarea de catre o antrepriza de constructii a unei cantitati de ciment contra cost platibil pe loc arata existenta contraprestatiei (care in acest caz este directa si imediata), considerata de ambii parteneri echivalenta, deoarece „afacerea” nu s-ar fi facut daca unul din ei avea rezerve. Vanzarea se poate face sau nu pe baza unui contract (instrumentul legal), dar este prea putin probabil ca ea sa fi fost generata de legislatia curenta: constitutie, cod civil, o lege ordinara,o hotarare de guvern etc. De asemenea, nimic nu indreptateste vreuna din parti (cumparator sau vanzator) sa pretinda sau sa spere ca un astfel de aranjament sa devina perpetuu sau macar sa se repete.




Relatiile de mobilizare a resurselor banesti catre fondurile financiare publice au loc intre agentii economici care desfasoara activitati cu scop lucrativ, indiferent de forma de proprietate a acestora, si persoanele fizice (populatie) luate in mod individual ca cetateni ai statului care realizeaza venituri, pe de-o parte si colectivitate, reprezentata de stat, pe de alta parte.

Relatiile de repartizare a fondurilor banesti ale statului apar intre colectivitate, reprezentata de stat, pe de-o parte si beneficiarii alocatiilor din fondurile statului, pe de alta parte, care sunt: institutiile publice, regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile comerciale cu capital de stat, precum si persoanele fizice luate individual care beneficiaza de pensii, alocatii pentru copii, ajutoare, burse, indemnizatii etc.

Relatiile de mobilizare si repartizare a fondurilor banesti ale statului, sunt, prin natura lor, relatii economice de repartizare a produsului intern brut.

Relatiile financiare sunt relatii sociale de natura economica exprimate in forma baneasca, intre membrii societatii, in legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale acesteia. Trebuie mentionat ca nu toate relatiile banesti care apar in procesul repartitiei si circulatiei produsului intern brut sunt, in acelasi timp, si relatii financiare. Sfera finantelor este mai restransa decat a relatiilor banesti, cuprinzand numai relatiile banesti care exprima un tranfer de valoare si nu si pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.


Relatiile financiare sunt relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale, relatii reprezentand transferuri monetare, in dublu sens, intre buget si firme sau intre firme.








Caseta 3


Relatiile financiare sunt parte a relatiilor economice


Apartenenta relatiilor financiare la sfera celor economice este determinata de faptul ca sunt suportul banesc al unor raporturi intre proprietati si modifica patrimoniul partenerilor sau cel putin structura acestuia.

De exemplu, firma X achita la finele lunii consumul de energie electrica. O astfel de relatie are de regula caracter de continuitate. Consumul s-a facut treptat, dar permanent, iar achitarea contravalorii sale se face ulterior, ceea ce presupune generarea unei obligatii a firmei X catre furnizorul de energie, adica o obligatie care nu se stinge imediat.

Pe de alta parte, cei doi parteneri sunt subiecti de drept distincti, in baza autonomiei lor economice, exprimata prin proprietatea fiecaruia asupra propriului patrimoniu, proprietate recunoscuta si garantata de stat.

Astfel, plata efectuata de firma X modifica volumul si/sau structura patrimoniului fiecaruia dintre parteneri. In ce priveste firma X, se produce o modificare a patrimoniului prin reducerea mijloacelor banesti disponibile, dar marirea considerabila a valorii produselor finite sau a productiei in curs de fabricatie; adica in componenta activelor circulante, ramase la acelati volum - se micsoreaza componenta „mijloace banesti” si se mareste componenta „stocuri”.

In ce-l priveste pe furnizorul de energie electrica, patrimoniul sau creste cu profitul inclus in tariful de energiei si se produce si o modificare de structura deoarece componenta „rezultate” se mareste, crescand ponderea ei in total patrimoniu (volumul celorlalte componente nu s-a modificat).



Pentru ca relatiile banesti sa fie relatii financiare trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

ü   &nb 454e43e sp;  in primul rand, sa exprime un transfer de valoare, in forma baneasca, de la persoanele fizice/juridice la fondurile banesti ale statului sau de la aceste fonduri catre persoanele juridice si fizice beneficiare. Spre exemplu, transferul de valoare, care se realizeaza prin actul de vanzare-cumparare a unor bunuri, reflecta o schimbare a formelor valorii - din forma marfa in forma bani sau invers - si, nu o cedare definitiva si fara contraprestatie de putere de cumparare;

ü   &nb 454e43e sp;  in al doilea rand, transferul de valoare sa se realizeze, de regula, fara contraprestatie directa, imediata sau individualizata. Astfel, nici un agent economic si nici o persoana fizica care a varsat la bugetul public national o suma de bani cu titlu de impozit nu are dreptul sa solicite rambursarea acesteia sau nu dobandeste un drept de creanta asupra statului prin aceasta. In acelasi timp, finantarea de la buget a anumitor cheltuieli publice nu are o legatura nemijlocita cu varsamintele efectuate de beneficiarii alocatiilor bugetare;



ü   &nb 454e43e sp;  in al treilea rand, transferul de resurse trebuie sa aiba, in principiu, caracter nerambursabil. De la aceasta regula exista unele exceptii, cum ar fi: cand persoanele fizice si/sau juridice subscriu la imprumuturile contractate de stat pe piata interna, cand din fondurile financiare publice se fac transferuri, in conditii de rambursabilitate catre firme si persoanele fizice etc;

ü   &nb 454e43e sp;  in al patrulea rand, transferul de valoare trebuie sa aiba ca scop satisfacerea unor nevoi generale ale societatii, si nu a unor nevoi individuale, personale sau ale unui grup restrans de persoane.













Caseta 4

Relatiile financiare au un loc organizat –

o baza legala si, de regula, caracter de continuitate


Cand bugetul de stat este parte, atunci legea stabileste: obligativitatea, cuantumul si termenul ce caracterizeaza respectiva relatie. De exemplu, legea privind impozitul pe profit stabileste – cu cateva exceptii – ca toti agentii economici care obtin profit din activitatea pe care o desfasoara sunt obligati sa plateasca un impozit de 25%, efectuand varsaminte lunare cu regularizari trimestriale si anuale.

Cand bugetul de stat nu e parte, atunci legea precizeaza doar cadrul si conditiile crearii obligatiei, urmand ca partenerii sa stabileasca cuantumul si termenul, in acest context definit de lege. De exemplu, Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara si reglementarile Bancii Nationale a Romaniei privind instrumentele de credit stabilesc posibilitatea creditului intre parteneri de afaceri cu specific nonfinanciar (creditul comercial) si instrumentul legal care il consfinteste (cambia); ramane insa la latitudinea celor doi parteneri folosirea sau nu a acestei posibilitati si, in caz ca da, conditiile exprese specifice care vor fi mentionate in cambie.




Caseta 5

Relatiile financiare au efecte cu caracter definitiv


Cartacterul definitiv poate fi explicat prin faptul ca, odata transferul financiar efectuat, modificarea de structura a patrimoniului este, in principiu, ireversibila si, de asemenea, suma transferata nu se mai poate intoarce la partea carea efectuat transferul. De pilda, se mareste capitalul social al unei firme pe seama fondului sau de rezerva, care, treptat, va putea ajunge din nou la ponderea pe care o avea in momentul transferului presupus mai sus.




contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor de noapte si a cazinourilor, care platesc o cota aditionala de 25% asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor inregistrate din aceste activitati in volumul total al veniturilor (pct.4, art.2, OUG 217/1999); microintreprinderile s.a.

Vezi art.21 „toate operatiunile de credit si garantie vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii” - neabrogat






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact