Evolutia, nivelul si structura cheltuielilor publice

Asa cum arata si datele statistice evolutia cheltuielilor publice este una crescatoare datorata in primul rand dezvoltarii sectorului public. Aceasta evolutie crescatoare este determinata de mai multi factori importanti, astfel:

cererea de utilitati publice;

cresterea populatiei (marimea populatiei si modificarile in structura acesteia);

calitatea bunurilor si serviciilor publice;

natura mediului in care sectorul public opereaza;

modificarea preturilor (inflatia);

nivelul produsului intern brut (determina cresterea economica);

variabile de ordin istoric si politic.

Evolutia cheltuielilor publice pe termen lung arata o tendinta crescatoare, calculul cresterii cheltuielilor publice se face cu ajutorul relatiilor:

- pentru cresterea in marime absoluta:

- pentru cresterea in marime relativa:

unde:

CHP_a - cresterea cheltuielilor publice in marime absoluta;

CHP_r - cresterea cheltuielilor publice in marime

CHP₁ - nivelul cheltuielilor publice in anul curent;

CHP₀ - nivelul cheltuielilor publice in anul de baza (anul de raportare).

Aplicatia nr. 1

Nivelul cheltuielilor publice exprimat in preturi curente in doua tari considerate, pentru anii avuti in vedere, se prezinta astfel:

Miliarde euro

Utilizand datele din tabel se cere:

a)      sa se determine dinamica (evolutia) cheltuielilor publice;

b)      sa se comenteze rezultatele obtinute.

Rezolvare:

a)

Cresterea in marime absoluta a cheltuielilor publice:

Pentru tara A: ΔCHP_a = CHP₁ - CHP₀ = 780 - 240 = 540 miliarde euro

Pentru tara B ΔCHP_a = CHP₁ - CHP₀ = 818 - 405 = 413 miliarde euro.

Cresterea in marime relativa a cheltuielilor publice:

Pentru tara A:

Pentru tara B:           

b)

Cu toate ca nivelul cheltuielilor publice in fiecare din anii avuti in vedere este mai ridicat in tara B, sporul absolut al acestora este mai mare in tara A. Explicatia trebuie pusa in legatura cu ritmul diferit de crestere pe care l-au avut cheltuielile publice, desigur in tara A mai inalt. Totodata trebuie sa tinem cont de nivelul cheltuielilor publice in anul de baza. In tara A cheltuielile publice au crescut in 2004 fata de anul 1960 cu 225% pe cand in tara B cu numai 101,9%. Acest lucru poate fi pus pe seama dezvoltarii mai pronuntate a tarii A care astfel, inregistrand un PIB ridicat poate aloca un procent mai mare pentru cheltuieli publice.

Aplicatia nr. 2

Se cunosc cheltuielile publice ale unui stat, exprimate in preturi curente, si ritmul mediu de crestere a PIB in aceeasi perioada, care au urmatoarele valori:

Pe baza acestor date se cere:

a)      sa se determine evolutia in marime absoluta a cheltuielilor publice;

b)      sa se determine evolutia in marime relativa a cheltuielilor publice;

c)      sa se compare rezultatele cu cresterea anuala a PIB si sa se comenteze.

Rezolvare

a)

ΔCHP_a = CHP₂₀₀₄ - CHP₁₉₆₀ = 1.250 - 220 = 1.030 miliarde dolari

b)

c)

- ritmul mediu anual de crestere a PIB = 6,1%

- ritmul mediu anual de crestere a cheltuielilor publice:

ΔCHP_r / Nr. de ani = 468,2% / 44 = 10,6%

- cresterea PIB in marime relativa:

ΔPIB_r = 6,1% x 44 = 268,4%

Observam ca in perioada analizata ritmul de crestere a cheltuielilor publice a fost mai mare decat ritmul de crestere a PIB. Acest lucru s-a produs ca urmare a faptului ca din PIB s-a alocat pentru cheltuieli publice un procent mai mare, cu alte cuvinte a crescut fiscalitatea.

Analizand ritmul de crestere anual al PIB realizam ca avem de-a face cu o tara dezvoltata, pentru ca un ritm mediu anual de crestere a PIB de 6,1% este caracteristic unei tari dezvoltate, mai ales pe o perioada lunga de timp.

Indicatori ai dinamicii cheltuielilor publice

In analiza dinamicii cheltuielilor publice o importanta mare o are abordarea comparata a evolutiei cheltuielilor publice si a produsului intern brut care se poate efectua cu ajutorul a doi indicatori caracteristici:

1. Elasticitatea cheltuielilor publice ne arata dimensiunile antrenarii resurselor publice la acoperirea nevoilor de utilitati publice sau acoperirea cheltuielilor publice. Din punct de vedere calitativ semnifica reactia cheltuielilor publice la cresterea produsului intern brut iar cantitativ ne arata cu cate procente se modifica cheltuielile publice cand produsul intern brut se modifica cu 1 %.

Formula de calcul este urmatoarea:

unde:   

e_CHP - elasticitatea cheltuielilor publice;

CHP₁ - cheltuielile publice in perioada curenta;

CHP₀ - cheltuielile publice in perioada de baza.

PIB₁ - produsul intern brut in perioada curenta;

PIB₀ - produsul intern brut in perioada de baza.

Reactia cheltuielilor publice poate fi:

a)      elastica, atunci cand e_CHP > 1 si ne arata o tendinta de utilizare intr-o masura mai mare a produsului intern brut pentru finantarea cheltuielilor publice.

b)      inelastica, atunci cand e_CHP < 1 aratand o situatie de restrangere a cuantumului cheltuielilor publice in produsul intern brut.

c)      neutra, atunci cand e_CHP = 1 tendinta ramane neschimbata.

2. Coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de catre cresterea cheltuielilor publice - acest indicator ne arata tendinta evolutiei cheltuielilor publice. Acest indicator reprezinta o forma particulara a elasticitatii cheltuielilor publice, respectiv reflecta situatia in care e_CHP>1.

Intre indicatorii produs intern brut, cheltuieli publice si populatie (numarul de locuitori) se formeaza anumite corelatii. Forma rationala a acestor corelatii cu privire la dinamica acestor indicatori are forma:

PIB > CHP > POP

Cu alte cuvinte ritmul de crestere a produsului intern brut trebuie sa fie mai mare decat ritmul de crestere a cheltuielilor publice si a populatiei.

Aplicatia nr. 3

Datele ce caracterizeaza dinamica produsului intern brut si a cheltuielilor publice in doua tari considerate au urmatoarele valori:

Pe baza acestor date se cere:

a)      sa se determine elasticitatea cheltuielilor publice pe fiecare dintre cele doua tari;

b)      sa se comenteze rezultatele obtinute.

Rezolvare:

a)

b)

Pentru tara A nivelul subunitar al elasticitatii cheltuielilor publice arata pentru perioada analizata o tendinta de reducere a nivelului cheltuielilor publice in PIB (cu alte cuvinte se aloca un procent mai mic din PIB pentru cheltuieli publice).

Pentru tara B nivelul supraunitar al elasticitatii cheltuielilor publice arata o situatie opusa adica in perioada analizata creste procentul de alocare de resurse publice din PIB pentru CHP.

Indicatorul de elasticitate este subunitar in cazul tarii A si supraunitar in cazul tarii B, iar aceasta deosebire apare datorita diferentelor de ritm de crestere a cheltuielilor publice respectiv a PIB. In tara B ritmul de crestere a cheltuielilor publice devanseaza ritmul de crestere a PIB, in timp ce pentru tara A fenomenul este invers.

Aplicatia nr. 4

Datele ce caracterizeaza dinamica produsului intern brut, a cheltuielilor publice si a populatiei in trei tari considerate au urmatoarele valori:

Pe baza datelor se cere:

a)      sa se determine e_CHP pentru cele trei tari;

b)      sa se comenteze rezultatele;

c)      sa se prezinte corelatia indicatorilor pentru fiecare tara in parte.

Rezolvare:

a) elasticitatea cheltuielilor publice:

e_{CHP A} = 285 / 319 = 0,89

e_{CHP B} = 331 / 345 = 0,96

e_{CHP C} = 295 / 282 = 1,05

b)

Pentru tarile A si B nivelul subunitar al elasticitatii cheltuielilor publice arata pentru perioada analizata o tendinta de reducere a proportiei cheltuielilor publice in PIB. Pentru tara C situatia este inversa, nivelul supraunitar inregistrat de elasticitatea cheltuielilor publice arata o crestere a ponderii cheltuielilor publice in PIB.

In tarile A si B ritmul de crestere a PIB depaseste ritmul de crestere a cheltuielilor publice, in tara C situatia fiind opusa.

c) corelatia dintre dinamica indicatorilor calculati:

Forma rationala a corelatiei este: PIB > CHP > POP.

Pentru fiecare tara in parte avem:

Tara A:                     

PIB = 319

CHP = 285

POP = 108   => PIB > CHP > POP

Tara B:                   

PIB = 345

CHP = 331     

POP = 104   => PIB > CHP > POP

Tara C:                     

PIB = 282

CHP = 295

POP = 112    => CHP > PIB > POP - reprezinta o forma irationala (o anomalie).

Nivelul si structura cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice reprezinta volumul acestora la un moment dat. Determinarea nivelului cheltuielilor publice se poate face prin mai multe modalitati. O modalitate ar fi multiplicarea cantitatii totale de utilitati publice oferite de autoritati cu pretul unitar, o alta modalitate ar fi insumarea cheltuielilor pe care le fac diversele administratii, insa ambele metode sunt aproximative deoarece evaluarea cantitatii de utilitati publice se face cu dificultate si nu intotdeauna se poate atasa un pret utilitatilor respective. Deoarece marimea absoluta a cheltuielilor publice nu prezinta virtuti operationale, in practica pentru caracterizarea nivelului acestora se utilizeaza si marimi absolute si marimi relative.

In determinarea si caracterizarea nivelului cheltuielilor publice se utilizeaza urmatorii indicatori:

Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (Pchp/pib);

Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/Loc);

Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - Pchpi/chpt);

Produs intern brut pe locuitor (PIB/Loc)

1. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut (Pchp/pib)

Este un indicator cu vocatie universala datorita faptului ca pune volumul cheltuielilor publice in legatura cu nivelul general de dezvoltare al unei tari, exprimat prin produsul intern brut. De asemenea acest indicator are relevanta atat pe plan intern cat si pe plan international:

     pe plan intern arata optiunea politica in repartizarea produsului intern brut;

     pe plan international permite realizarea de comparatii intre tari.

Din analizele efectuate pe plan international pe baza datelor statistice rezulta ca:

     tarile cu o economie dezvoltata aloca in medie un procent de 40 - 50% din produsul intern brut pentru cheltuieli publice, sau obisnuit peste 40%,

     tarile cu o economie apropiata de o economie dezvoltata aloca in medie un procent de 35 - 40% din produsul intern brut pentru cheltuieli publice,

     in timp ce tarile cu o economie in tranzitie aloca in medie 30 - 35%.

Cu alte cuvinte acest indicator ne arata cat din produsul intern brut al unei tari se aloca pentru cheltuieli publice.

2. Cheltuieli publice pe locuitor (CHP/LOC)

Ne arata cat din volumul cheltuielilor publice revine pe un locuitor. De asemenea datele statistice ne arata ca:

     tarile cu o economie dezvoltata, cu un PIB/LOC > 20.000 euro/Loc aloca in medie peste 10.000 euro pentru CHP/LOC,

     tarile cu o economie apropiata de o economie dezvoltata, cu un PIB/LOC intre 10.000 si 20.000 euro/Loc aloca in medie intre 4.000 si 10.000 euro pentru CHP/LOC,

     in timp ce tarile cu o economie in tranzitie, cu un produs intern brut de pana la 10.000 euro/Loc, aloca in medie pana la 4.000 euro/Loc.

3. Structura cheltuielilor publice (ponderea fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora - Pchpi/chpt

Ex: ponderea cheltuielilor publice cu apararea = CHPa / CHPt x 100

Acest indicator ne arata cat din totalul cheltuielilor publice se aloca pentru fiecare categorie de cheltuieli in parte (in %). Determinarea structurii cheltuielilor publice pe categorii de cheltuieli serveste:

     pe plan intern analizei comparate a evolutiei diferitelor categorii de cheltuieli si pune in evidenta optica guvernului in diferite perioade de timp pentru finantarea anumitor obiective (dezvoltarea turismului, cresterea sau descresterea categoriei de cheltuieli cu actiuni economice).

     pe plan international indicatorul permite compararea structurii cheltuielilor publice intre state.

Din datele statistice se constata ca:

     tarile cu o economie dezvoltata aloca o pondere mai ridicata din cheltuielile publice pentru cheltuieli social-culturale, obisnuit peste 50%, uneori mergand pana la 70% (Suedia),

     tarile cu o economie apropiata de o economie dezvoltata aloca o pondere in jur de 50% din cheltuielile publice pentru cheltuieli social-culturale,

     in timp ce tarile cu economie in tranzitie aloca un procent mai mic pentru aceasta categorie de cheltuieli (social-culturale) pana la 50%, alocand in schimb un procent mai mare pentru cheltuieli cu actiuni economice (aceasta pondere va scadea pe masura ce tarile in tranzitie vor incheia privatizarea).

4. Produsul intern brut pe locuitor (PIB/LOC)

Este un indicator suplimentar, mai mult un indicator de resurse decat de cheltuieli dar care ne arata cel mai bine ce fel de tara analizam, cu economie dezvoltata sau in tranzitie. Practic in analiza nivelului si structurii cheltuielilor publice ale unei tari este indicatorul de la care pornim.

Din datele statistice se poate realiza o clasificare a tarilor membre ale Uniunii Europene si a tarilor candidate la aderarea la Uniunea Europeana, din punct de vedere al gradului de dezvoltarea al economiei. Pe baza datelor statistice privind indicatorii populatie si produs intern brut, preluate din revista Tribuna Economica nr. 25 din 20 iunie 2001 (datele statistice sunt la nivelul anului 2000), intalnim trei categorii de state:

cu o economie dezvoltata: 12 state membre ale Uniunii Europene care inregistreaza un PIB/LOC de peste 20.000 euro (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda si Suedia - vechi membre ale Uniunii Europene).

cu o economie apropiata de o economie dezvoltata: 6 state membre ale Uniunii Europene care inregistreaza un PIB/LOC intre 10.000 - 20.000 euro (Grecia, Portugalia, Spania - vechi membre ale Uniunii Europene si Cipru, Malta si Slovenia - noi membre ale Uniunii Europene, de la 1 mai 2004).

cu o economie in tranzitie: 12 state care inregistreaza un PIB/LOC situat sub 10.000 euro, 9 noi membre ale Uniunii Europene, 7 - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Ungaria, membre de la 1 mai 2004 si 2 - Romania si Bulgaria, membre de la 1 ianuarie 2007 si 3 state candidate la aderarea la Uniunea Europeana - Croatia, Macedonia si Turcia, care negociaza aderarea la Uniunea Europeana in acest moment).

La nivelul anului 2007, pe baza datelor statistice determinate de Fondul Monetar International, structura statelor membre ale Uniunii Europene si candidate la aderare s-a modificat astfel:

cu o economie dezvoltata: 14 state membre ale Uniunii Europene care inregistreaza un PIB/LOC de peste 20.000 euro (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania si Suedia - toate, vechi membre ale Uniunii Europene). Se observa ca dupa 7 ani, inca doua state vechi membre ale Uniunii Europene au facut trecerea de la o economie apropiata de o economie dezvoltata la una dezvoltata;

cu o economie apropiata de o economie dezvoltata: 6 state membre ale Uniunii Europene care inregistreaza un PIB/LOC intre 10.000 - 20.000 euro (Portugalia - vechi membra a Uniunii Europene si Cehia, Cipru, Estonia, Malta si Slovenia - noi membre ale Uniunii Europene, de la 1 mai 2004). Aceasta categorie de state a inregistrat si ea modificari, doua state vechi membre trecand la o categorie superioara, iar doua state, Cehia si Estonia, au urcat din categoria statelor aflate in tranzitie;

cu o economie in tranzitie: 10 state care inregistreaza un PIB/LOC situat sub 10.000 euro, 7 noi membre ale Uniunii Europene, 5 - Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Ungaria, membre de la 1 mai 2004 si 2 - Romania si Bulgaria, membre de la 1 ianuarie 2007 si 3 state candidate la aderarea la Uniunea Europeana - Croatia, Macedonia si Turcia, care negociaza aderarea la Uniunea Europeana in acest moment). Numarul acestor state s-a redus de la 12 la 10, deoarece doua state, Cehia si Estonia, au promovat in categoria statelor cu o economie apropiata de o economie dezvoltata.

Tabelul nr. 3.1.

Evolutia Produsului Intern Brut si a Populatiei statelor membre ale Uniunii Europene si candidate la aderare in perioada 1980 - 2007

Sursa: Fondul Monetar International: http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx

Tabelul nr. 3.2.

Clasificarea statelor membre ale Uniunii Europene si candidate la aderare,

in perioada 1980 - 2007, in functie de Produsul Intern Brut pe locuitor

USD

Surse: [1] IMF - International Monetary Fund , [2] WB - World Bank (2006), [3] CIA - Central Intelligence Agency

Tabelul nr. 3.3.

Clasificarea statelor membre ale Uniunii Europene si candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana in functie de PIB pe locuitor in perioada 1980 - 2007

Sursa: Fondul Monetar International: http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx

Tabelul nr. 3.4.

Clasificarea altor state in functie de PIB pe locuitor in perioada 1980 - 2007

Sursa: Fondul Monetar International: http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx