StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Impactul impozitelor directe asupra societatii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impactul impozitelor directe asupra societatii



IMPACTUL IMPOZITELOR DIRECTE ASUPRA SOCIETATII


Cadrul legislativ al impozitelor si taxelor locale in acord cu prevederile Constitutiei Romaniei si cu Legea administratiei publice locale, realizeaza o revizuire a intregului cadru legislativ existent pana in iunie 1994, in concordanta cu principiile constitutionale ale autonomiei locale si descentralizarii serviciilor locale.

Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, in timp ce impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si conditiile legii.

Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrativ – teritoriale (comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, judete), iar resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile publice a caror finantare se asigura de la bugetele locale.




La stabilirea impozitelor si taxelor locale se are in vedere respectarea urmatoarelor principii:

a)   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   Principiul transparentei – autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public;

b)   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   Principiul aplicarii unitare – autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret, in mod unitar a prevederilor din Codul fiscal, fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de Codul fiscal;

c)   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;    Principiul autonomiei locale – consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene stabilesc impozitele si taxele locale intre limitele si conditiile din Codul fiscal ale normelor metodologice.

Contribuabilii impozitelor si taxelor locale pot fi grupati in doua categorii, respectiv persoane fizice si persoane juridice.

In categoria contribuabililor persoane juridice se cuprind : regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile bancare si orice alte societati comerciale care se organizeaza si isi desfasoara activitatea in oricare dintre domeniile specifice productiei, prestarilor de servicii, desfacerii produselor sau oricare alte activitati economice, cooperativele de credit, cooperativele de consum sau orice alte entitati persoane juridice care fac fapte de comert, asa cum sunt definite de Codul comercial.

Impozitele si taxele locale datorate de contribuabili sunt:

·   &n 131e44b bsp;   impozitul pe cladiri;

·   &n 131e44b bsp;   impozitul pe teren;

·   &n 131e44b bsp;   taxa asupra mijloacelor de transport;

·   &n 131e44b bsp;   taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

·   &n 131e44b bsp;   taxa hoteliera;

·   &n 131e44b bsp;   alte impozite si taxe locale.


1. Impozitul pe cladiri

Acest impozit anual, instituit de la 1 ianuarie 1995, se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora.

Subiectul impunerii[1] sau contribuabilul coincide cu platitorul impozitului, si este de regula, proprietarul cladirii, indiferent de locul unde este situata si de destinatia acesteia.

Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ - teritoriale in care este amplasata cladirea.

Obiectul impozabil il reprezinta cladirile de orice fel, situate in municipii, orase, comune si sate indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia data acestora, cu exceptia celor care nu sunt supuse impozitului, prevazute in mod expres in lege.

Prin cladire in sens fiscal se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de alte asemenea.

Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii care se stabileste diferit dupa cum contribuabilii sunt persoane fizice sau juridice.

A. Pentru cladirile apartinand persoanelor fizice, valoarea impozabila a cladirii se stabileste in functie de:

ü   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   suprafata construita desfasurata a cladirii, exprimata in metrii patrati (Scd) care se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau a celor situate la subsol. Nu se cuprind in calcul suprafetele podurilor, cu exceptia mansardelor utilizate ca locuinta, precum si cele ale scarilor si teraselor neacoperite. In cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, pentru determinarea suprafetei construite desfasurate, se inmulteste suprafata utila cu un coeficient de transformare de 1,2;

ü   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   valorile impozabile (Vim2) pe metru patrat de suprafata construita desfasurata, diferentiate in functie de structura de rezistenta a cladirilor, destinatia si locul unde sunt situate suprafetele impozabile (Anexa 4.1)

Valoarea impozabila a cladirii = Scd * Vim

Valorile impozabile in lei pe m2 se reduc in raport cu perioada in care au fost realizate cladirile astfel:

-   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;  cu 15% pentru cladirile construite inainte de 1950 inclusiv;

-   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;  cu 5 % pentru cladirile construite in anii 1951 – 1977

Coeficientii de corelatie aplicabili la valorile impozabile, diferentiati pe ranguri de localitati si zone in cadrul acestora ( tabelul nr.4.1.)

In categoria cladirilor supuse impunerii se includ si dependintele reprezentand incaperi sau spatii situate fie in corpul principal de cladire, fie in afara acestuia, cum sunt: bucataria, camara, pivnita, garajul, magazia si altele asemenea precum si spatiile construite cum sunt: chioscuri, cabane, baraci etc.

Cotele de impunere sunt procentuale proportionale, diferentiate pe mediul urban si rural, respectiv 0,2% pentru mediul urban si 0,1% pentru mediul rural.

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra valorii impozabile a cladirii, determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluare prezentate mai sus.


Tabelul nr. 1.Coeficientidecorectie[2]


Zona in cadrul localitatii

Rangul localitatii

0

I

II

III

IV

V

A

1,30

1,25

1,20

1,15

1,10

1,05

B

1,25

1,20

1,15

1,10

1,05

1,00

C

1,20

1,15

1,10

1,05

1,00

0,95

D

1,15

1,10

1,05

1,00

0,95

0,90

Sursa : Georgeta Vintila –„Fiscalitate” Editura Economica , Bucuresti 2006, pagina 516


Valoarea impozabila ajustata a cladirii


Valoarea impozabila a cladirii


Coeficientul de coercitie


Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este urmatoare:

a)   &n 131e44b bsp; rangul 0 – Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;

b)   &n 131e44b bsp; rangul I – municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;

c)   &n 131e44b bsp;  rangul II – municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

d)   &n 131e44b bsp; rangul III – orase;

e)   &n 131e44b bsp; rangul IV – sate resedinta de comune;

f)   &n 131e44b bsp;  rangul V – sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.

B. Pentru cladirile apartinand persoanelor juridice, impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale proportionale stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1,0% asupra bazei impozabile.

Baza de calcul o reprezinta valoarea de inventar reevaluata a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora.

La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatii de telecomunicatii prin fir si alte asemenea; aparatele de climatizare individuale nu fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirii.

Baza de calcul si cotele de impozitare se stabilesc diferit in anumite situatii, cum sunt:

·   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp; in cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea luata inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare;



·   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp; in cazul unei cladiri care a fost dobandita inainte de 1 ianuarie 1998 si care dupa aceasta data nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri este stabilita de consiliul local intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii, pana la data primei reevaluari, inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice;

·   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp; in cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

Impozitul pe cladiri se datoreaza de persoanele juridice atat pentru cladirile aflate in functiune, cat si pentru cele aflate in rezerva sau in conservare. In vederea impunerii, valoarea cladirilor nu se diminueaza cu amortizarea, iar cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare, impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii de inventar inregistrate in contabilitate.

Scutirile care opereaza in materie de impozit pe cladiri privesc anumite categorii de cladiri si constructii pentru care nu se datoreaza impozit, respectiv[3]

ü   &n 131e44b bsp; cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologi, precum si muzeele si casele memoriale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile, care prin destinatie, constituie lacasuri de cult apartinand cultelor religioase recunoscute de lege cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile aflate pe domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, atribuite conform legii;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

ü   &n 131e44b bsp; constructii - amenajari funerare din cimitire, crematorii;

ü   &n 131e44b bsp; cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari.

Scutirea de impozit se acorda numai in situatia in care cladirile si constructiile respective nu sunt folosite cu o alta destinatie decat cea pentru care legea ii confera inlesnirea respectiva.

Contribuabilii persoane juridice isi calculeaza singuri impozitul pe cladiri, prin „Declaratia de impunere” care indeplineste in acelasi timp si functia de proces verbal de impunere. Aceasta declaratie de impunere se depune pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala se afla cladirea.

Contribuabilii persoane fizice si juridice au obligatia sa depuna declaratiile fiscale, chiar daca acestia beneficiaza de reducere sau de scutire de plata impozitului pe cladirile respective nu se datoreaza impozitul pe cladiri.

In cazul in care contribuabilul detine cladiri situate la adrese diferite sau in alte localitati decat localitatea in care se afla sediul sau domiciliul acestuia, dupa caz, declaratia de impunere se depune separat pentru fiecare cladire in parte.

Impozitul pe cladiri este un impozit anual si se plateste trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie inclusiv.

Calculul impozitului pe cladiri pentru perioade mai mici de un an fiscal se face astfel:

a)   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   impozitul anual determinat se imparte la 12, respectiv la numarul de luni dintr-un an fiscal;

b)   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   &n 131e44b bsp;   suma rezultata in urma impartirii se inmulteste cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.

Pentru cladirile dobandite in cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de la data de intai a lunii urmatoare celei in care aceasta a fost dobandita si pana la sfarsitul anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plata ramase, iar ratele scadente sunt in functie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proportional cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie inclusiv a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% stabilita prin hotarare a consiliului local.

Consiliile locale adopta hotarari privind stabilirea bonificatiei de pana la 10% inclusiv, in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.

In situatia in care contribuabilul a platit cu anticipatie pana la data de 15 martie inclusiv impozitul pe cladiri pentru care a beneficiat de bonificatie, iar in cursul aceluiasi an  fiscal instraineaza cladirea, scaderea se face proportional cu perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat instrainarea si sfarsitul anului fiscal, luandu-se in calcul suma efectiv incasata la bugetul local.


La S.C Coroana S.A Buzau, conform Declaratiei de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri in cazul contribuabililor persoane juridice din data de 09.02008 rezulta un impozit pe cladiri total in suma de 5.835,20 lei, acesta compunandu-se din impozitul aferent celor doua cladiri pe care societatea le are in proprietate la 31.12.2007, la valoarea de inventar a acestora aplicandu-se o cota de 12% conform O.G nr.36/2002.

Hotel+restaurant Pietroasa – Valoare de inventar = 44.732,36

Imobil (strada Unirii)  – Valoare de inventar = 8988

44.732,36 *12% = 5.367,88

8988*12%= 107,26

Total valoare de inventar a cladirilor = 5.475,14

Total impozit pe cadiri = 5.727,90 + 107,30 = 5.835,20


2. Impozitul pe terenuri

Impozitul pe teren, asa cum este reglementat de legea Codului Fiscal, cu intrare in vigoare de la data de 1 ianuarie 2004, incorporeaza cele doua categorii distincte de impozite locale existente pana la 31 decembrie 2003 (reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale), respectiv:

1) impozitul pe teren – instituit la 1 ianuarie 1995 in scopul de a stimula micsorarea suprafetelor de teren utilizate in scopuri neagricole, precum si cultivarea spatiilor disponibile: curti, gradini, etc;

2) taxa pe teren – datorata pentru terenurile proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ - teritoriale aflate in administrarea sau in folosinta regiilor autonome, a societatilor comerciale si a altor scopuri decat pentru agricultura si silvicultura. Incepand cu 1 ianuarie 2003, taxa de teren inlocuieste taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, in alte scopuri decat pentru agricultura si silvicultura. Taxa pe teren a constituit venit al bugetelor locale sub aceasta denumire doar in exercitiul fiscal 200, intrucat de la 01 ianuarie 2004 exista o reglementare unitara a impozitului pe teren.

Contribuabilii impozitului pe teren sunt persoanele fizice si persoanele juridice, care detin in proprietate in Romania terenuri situate in municipii, orase si comune atat in intravilanul cat si in extravilanul localitatilor.

Impozitul se datoreaza anual si se plateste la bugetul local al unitatilor administrativ- teritoriale in raza caruia este situat terenul.

Daca terenul este inchiriat, concesionat sau arendat in baza unui contract de inchiriere, de concesiune ori de arendare, impozitul pe teren se datoreaza de proprietarul sau.

Calculul impozitului pe teren

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.

Impozitul se stabileste diferit , dupa cum terenul este amplasat in extravilan sau in intravilan, iar pentru terenurile amplasate in intravilan, cotele de impozitare (lei/m2) sunt diferite, dupa cum terenurile sunt acoperite de constructii sau, dupa caz, reprezinta orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri e constructii.

In cazul unui teren amplasat intravilan, impozitul pe teren se stabileste astfel:

A. Pentru terenurile cu constructii prin inmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu nivelul impozitului unitar stabilit pe ranguri de localitati si zone din cadrul localitatii respective, conform Anexei 4.1.

B. In cazul unui teren amplasat in extravilan, indiferent de rangul localitatii, categoria de folosinta si zona unde este amplasat, impozitul pe teren este stabilit in suma fixa pe hectar. Pentru 2004: 10.000lei/ha, iar pentru 2005: 11.000 lei/ha.

Incadrarea terenurilor pe zone si categorii de folosinta, in intravilan si extravilan se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar - edilitar sau a altor evidente agricole ori cadastrale.

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru[4]

a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de cladire;

b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si a unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica;

c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata sau acreditata;

e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitatile economice;

g) orice teren aferent unei cladiri a unei institutii publice sau a unei cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati administrativ-teritorial, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitatile economice;

h) orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada ce dureaza ameliorarea acestuia;

i) terenurile care prin natura lor sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de balti, lacuri, iazuri, folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodaria apelor;

j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie, terenurile aferente structurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare;

k) terenuri ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, precum s terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;

l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice,, potrivit legii;

m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

n) terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul public al statului in Administrarea Regiei Autonome Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitatile economice;



o) terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul privat al statului in Administrarea Regiei Autonome Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitatile economice.



Impozitul pe teren se stabileste anual, in baza declaratiei de impunere si se plateste trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si, respectiv, 15 noiembrie ale anului fiscal.

Instrumentele impunerii in baza carora se calculeaza impozitul sunt declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, pentru persoanele fizice si declaratiile fiscale, pentru persoanele juridice.

Procedura de calcul a impozitului pe teren este similara cu cea pentru impozitul pe cladiri.

S.C COROANA S.A. are in proprietate un teren amplasat in intravilanul orasului Buzau, incadrate in categoria de folosinta “ terenuri de constructii ” pentru care se cunosc urmatoarele date:

a) rangul localitatii unde este situat terenul: I;

b) zona in cadrul localitatii: A;

c) categoria de folosinta: terenuri de constructii;

d) suprafata terenului: 313,37 m2;

e) suprafata construita la sol a cladirii: 2.105,37 m2;

Impozitul pe teren anual datorat de S.C COROANA S.A. pe anul 2007 s-a calculat parcurgand urmatoarele etape:

a) determinarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului detinut in proprietate s-a scazut suprafata construita la sol si a rezultat 1.208 m2, adica:

313,37 m2 - 2.105,37 m2 = 1.208 m2

b) Din Anexa 1 s-a identificat nivelul impozitului pe m2 corespunzator unui teren amplasat in zona A din localitatea de rang I, respectiv 5.09 lei/m2.

c) Impozitul pe teren/2007 = 1.208 m2 * 5.09 lei/m2 = 6.148,72 lei (Declaratia de impunere prezentata in Anexa 3)

Impozitul pe teren anual datorat de S.C COROANA S.A. pe anul 2006 s-a calculat parcurgand urmatoarele etape:

a) determinarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului detinut in proprietate s-a scazut suprafata construita la sol si a rezultat 1.208 m2, adica:

313,37 m2 - 2.105,37 m2 = 1.208 m2

b) Din Anexa 1. s-a identificat nivelul impozitului pe m2 corespunzator unui teren amplasat in zona A din localitatea de rang I, respectiv 4.76 lei/m2.

c) Impozitul pe teren/2006 = 1.208 m2 * 4.76 lei/m2 =5.750,08 lei.

Analizand impozitul pe teren platit de S.C COROANA S.A. pe cei doi ani, respectiv 2006 si 2007, se constata ca in anul 2007 impozitul pe teren s-a majorat cu 398.64 lei, crestere datorata modificarii nivelului impozitului pe m2 corespunzator unui teren amplasat in zona A din localitate de rang I de la 4.76 lei/m2 la 5.09 lei/m2.


3 Taxa asupra mijloacelor de transport


Avand caracterul unui impozit direct, instituit la 1 ianuarie 1995, ca sursa a bugetelor locale, taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza de cei care poseda mijloace de transport care trebuie inmatriculat in Romania.

Raportata la obiectul sau[5] , taxa asupra mijloacelor de transport poate fi considerata atat ca un impozit pe avere, cat si o taxa pentru folosirea drumurilor publice. Sub acest aspect, si resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport au destinatii diferite in utilizare, in functie de categoria mijloacelor de transport supuse impunerii. Astfel, resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport datorata pentru autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, precum si pentru combinatiile acestora ( tabelul nr.1.) se utilizeaza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si respectiv de 40% la bugetul judetean[6]



Calculul taxei asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste anual, in sume fixe, cu anumite particularitati, dupa cum este vorba de mijloace de transport cu tractiune mecanica, sau autovehicule de transport marfa sau mijloace de transport pe apa.

Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, baza de calcul o reprezinta capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cm3 sau fractiune din acestia. Taxa anuala stabilita in suma fixa pentru fiecare 500 cm3 este diferentiata pe feluri de mijloace de transport cu tractiune mecanica, asa cum se prezinta in tabelul 1

Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora. In vederea acordarii acestei facilitati, contribuabilii in cauza trebuie sa prezinte organului fiscal de domiciliu copia legalizata a documentului oficial prin care se atesta situatia respectiva, precum si documentele prin care sa se ateste ca mijlocul de transport este adaptat invaliditatii acestora.

De asemenea, beneficiaza de scutire institutiile publice, precum si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de calatori in comun, in regim urban si suburban, daca se practica tarife stabilite potrivit transportului in comun.

Nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport , navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele , folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii , Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei.

Taxa asupra mijloacelor de transport este anuala, dar se plateste trimestrial, in patru rate egale. Ea se determina de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala contribuabilii isi au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, dupa caz pe baza declaratiei ce se depune la organul competent in termen de 30 de zile de la data dobandirii acestora.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale, la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului.

Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea taxei asupra mijloacelor de transport se efectueaza de catre compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul comunei, orasului sau municipiului Bucuresti, dup caz, in a caror raza de competenta se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.

S.C COROANA S.A. are in proprietate doua autoturisme, unul cu capacitatea cilindrica de 1.002 cm3 iar celalalt cu capacitatea cilindrica de 2.978 cm

Taxa asupra mijloacelor de transport s-a calculat conform Codului fiscal, art. 263 alin (2).

I. Calculul taxei pentru autoturismul cu capacitate cilindrica de 1.002 cm

1. Determinarea numarului de fractiuni a 500 cm3: capacitatea cilindrica a autoturismului s-a impartit la 500 cm3, respectiv:

1.002 cm3:500cm3 = 2,004.

Pentru calcul s-au considerat 3 fractiuni a 500 cm

2. Determinarea taxei asupra mijloacelor de transport:

a) Din Tabelul nr.1 TAXA asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica s-a identificat suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica de pana la 2.000 cm3 inclusiv, respectiv 6,5lei/500cm3;

b) Numarul de fractiuni prevazute la punctul 1 s-a inmultit cu suma prevazuta la subpunctul 2.a, respectiv:

3 fractiuni a 500 cm3 * 6.5 lei/500cm3= 19.50 lei;


II. Calculul taxei pentru autoturismul cu capacitate cilindrica de 2.978 cm

1. Determinarea numarului de fractiuni a 500 cm3: capacitatea cilindrica a autoturismului s-a impartit la 500 cm3, respectiv:

2.978 cm3:500cm3 = 5,956.

Pentru calcul s-au considerat 6 fractiuni a 500 cm


2. Determinarea taxei asupra mijloacelor de transport:

a) Din Tabelul nr. 1.TAXA asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica s-a identificat suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm3 inclusiv, respectiv 8 lei/500cm3;

b) Numarul de fractiuni prevazute la punctul 1 s-a inmultit cu suma prevazuta la subpunctul 2.a, respectiv:

6 fractiuni a 500 cm3 * 8 lei/500cm3= 48 lei;


T A X A asupra mijloacelor de transport

cu tractiune mecanica

Tipul mijlocului de transport

Lei / an/500cm3 sau fractiune

1

Autoturisme cu c. c. de pana la 2000 cm3 inclusiv

6.5

2

Autoturisme cu c. c. de peste 2000 cm3

8.0

3

Autobuze , autocare , microbuze

13

4

Autovehicule de pana la 12 tone inclusiv

14

5

Tractoare inmatriculate

8.7

6

Motociclete , motorete si scutere

0

Tabelul nr. 2




*Sursa :Georgeta Vintila– „Fiscalitate” Editura Economica 2004, pagina 592


4. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate


Contribuabilii care beneficiaza, sub diverse forme de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa achite bugetelor locale pe raza carora se efectueaza publicitatea, dupa caz, o taxa pentru servicii de reclama si publicitate sau o taxa de afisaj in scop de reclama si publicitate.

Ø   &n 131e44b bsp; Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate se datoreaza de orice persoana care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unei altfel de intelegere incheiata cu alta persoana, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate, realizata prin mijloace de informare in masa scrise si audiovizuale.

Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate se determina prin aplicarea cotei de impunere cuprinsa intre 1% si 3% la valoarea serviciilor de reclama si publicitate, exclusiv taxa pe valoare adaugata. Cota procentuala se stabileste, intre limitele respective, de catre consiliile locale in a carei raza teritoriala se realizeaza publicitatea. Nivelul cotei se stabileste de catre consiliile locale in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator. Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia taxei pe valoare adaugata.



Taxa se plateste lunar de catre cel care efectueaza reclama si publicitatea, la bugetul local al unitatii administrativ - teritoriale in a carei raza persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului, incepand cu luna in care taxa a devenit exigibila. Taxa devine exigibila la data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului si publicitate.

Ø   &n 131e44b bsp; Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se datoreaza de orice persoana, care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un sector public.

Pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public, care nu are la baza un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotarare, taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, pe metru patrat de afisaj, platita de utilizator la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in baza caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.

Valoarea taxei anuale datorate se calculeaza prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a afisajului cu cota taxei unitare exprimata in suma absoluta (tabelul nr.) stabilita de autoritatea deliberativa, astfel:

a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de pana la 20 lei pentru anul fiscal 2006 si 21.4pentru anul 2007;

b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, suma este de pana la 15 lei pentru anul 2007.

Taxa se calculeaza pe un an fiscal sau pentru numarul de luni si fractiuni de luni ramase pana la sfarsitul anului fiscal si se plateste de catre utilizatorul panoului, afisajului sau structurii de afisaj.

Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in patru rate egale,pana la data de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se aplica:

-   &n 131e44b bsp;    unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, in acest caz taxa fiind platita de aceasta ultima persoana;

-   &n 131e44b bsp;    pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale.

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se datoreaza pentru afisele, pentru panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate amplasate in exteriorul cladirilor.



TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA SI PUBLICITATE

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

NIVELURILE PENTRU ANUL 2006

NIVELURILE INDEXATE

PENTRU ANUL 2007

- lei/m2 sau fractiune de m2

- lei/m2 sau fractiune de m2

a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica

- intre 0 si 20 inclusiv

- intre 0 si 21.4 inclusiv

b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate

- intre 0 si 15 inclusiv

- intre 0 si 16.1 inclusiv

Tabelul nr.



5. Presiunea fiscala la nivelul SC. Coroana SA


Impozitele percepute de stat de la agentii economici se constituie din punct de vedere al acestora in elemente de presiune fiscala, care este cu atat mai pronuntata cu cat ponderea lor in valoarea adaugata realizata de contribuabil este mai mare.

Presiunea fiscala la nivelul firmei se masoara ca raport intre suma reprezentand impozitele platite si valoarea adaugata de firma.

Presiune fiscala = impozit profit + contributii sociale + taxe / valoare adaugata

O presiune fiscala prea mare va descuraja contribuabilul sa investeasca, sa economiseasca, sa produca si sa munceasca.

La nivelul firmei, avem in vedere nu numai impozitul pe profit ci toate impozitele directe ce se preleveaza pentru societate si stat din rezultatele activitatii societatii : impozite si taxe locale , contributii sociale,etc.

Presiunea fiscala a firmei depinde pe de o parte de ponderea fiecarui tip de prelevare in totalul prelevarilor si respectiv in valoarea adaugata , iar pe de alta parte , de marimea ratei fiecarui tip de prelevare fiscala ( Gh. Bistriceanu si colaboratori ‘’Finatele agentilor economici ‘’ – Bucuresti 1995 ) .

Presiunea fiscala la SC COROANA SA

Explicatie

An 2005

An 2006

30.09.2007

Impozite

17.217

17.189

21.008

Contributii sociale

29.101

29.422

31.413

Taxe

589

389

574

Total prelevari

56.905

47.000

52.995

Cifra de afaceri

290.618

374.243

436.213

Presiune fiscala ( prelevari / CA ) %

16,14

12,56

12,15

Valoare adaugata

214.615

258.444

305.291

Presiune fiscala ( prelevari / VA ) %

21,85

18,16

17,36


Pentru a evidentia gradul de fiscalitate directa la S.C COROANA S.A am calculate indicatorii prezentati in Anexa nr 5.

Fiscalitatea prin impozitul pe profit, arata in expresie procentuala ca in anul 2006, impozitul pe profit reprezinta 4,59% din cifra de afaceri, in anul 2007 crescand la 4,81%.

Contributiile salariale reprezinta 7,81%din cifra de afaceri in suma de 374.243 in anul 2006 fata de 7,2% in anul 2007, cand cifra de afaceri inregistreaza o crestere de 16,56 %.

Impozitul pe profit reprezinta 6,65% din valoarea adaugata in 2006, iar in anul 2007 este de 6,88%.

Presiunea fiscala pentru anul 2005 in cazul societatii analizate este de 21,85% in anul 2005, in anul 2006 de 18,16% si 17,36% in anul 2007.

Marimea prelevarilor la bugetul general consolidat din profitul brut al exercitiului afecteaza capacitatea de plata pentru ca plata impozitului pe profit este din punct de vedere al agentului economic o chestiune de lichiditate, plata impozitului constituie un flux financiar negativ.

Astfel, agentul economic resimte impozitul pe profit ca o presiune fiscala exercitata asupra lui, interesul lui direct fiind in contradictie cu interesul direct al statului, cel de a aduna la dispozitia sa prin intermediul fiscalitatii resursele financiare de care are nevoie.





[1] Georgeta Vintila. –„Fiscalitate” Editura Economica , Bucuresti 2006, pagina 514

[2] Hotararea Guvernului nr. 1278 din 111.2002 , articolul 6 , publicata in Monitorul Oficial nr. 875 din 04.12.2002


[3] Georgeta Vintila. –„Fiscalitate” Editura Economica , Bucuresti 2006, pagina 525


[4] Codul Fiscal, decembrie 2004, art.257

[5] Georgeta Vintila–„Fiscalitate” Editura Economica , Bucuresti 2006 pagina 537

[6] Codul Fiscal, art 263, alin2.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact