StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Nivelul, structura si dinamica resurselor financiare publice : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Nivelul, structura si dinamica resurselor financiare publice



Nivelul, structura si dinamica resurselor financiare publice


Indicatorii privind nivelul resurselor financiare

O analiza aprofundata a resurselor publice serveste la caracterizarea politicii financiare si bugetare a fiecarui stat in diferite perioade de timp.

Volumul insemnat si tendinta de crestere continua a cheltuielilor publice in toate tarile reclama diversificarea metodelor de mobilizare a unor importante resurse banesti la dispozitia statului. Mijloacele folosite 131h72b pentru constituirea resurselor banesti necesare difera de la un stat la altul, de la o etapa la alta, in functie de conditiile economice, politice si sociale specifice fiecarei tari si fiecarei perioade.




Nivelul resurselor financiare publice totale si al diferitelor categorii de venituri se apreciaza atat static (la un moment dat), cat si dinamic (in evolutie pe o perioada de timp) pe baza urmatorilor indicatori:

Volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala

Volumul veniturilor publice reprezinta suma veniturilor publice aflate la dispozitia entitatilor publice. Acest indicator reprezinta volumul resurselor publice in expresie nominala (in preturile curente ale anului considerat, in moneda nationala ) notat cu V.

Deoarece preturile curente sunt influentate de inflatie, pentru exprimarea volumului real al resurselor, veniturile publice se recalculeaza in preturi constante, care exprima volumul veniturilor publice in expresie reala, notat cu V. Transformarea valorilor din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui PIB deflator, care masoara modificarea nivelului general al preturilor in anul considerat 0 sau 1 fata de anul de baza, pentru preturile constante, notat cst.

Indicele PIB deflator este calculat conform relatiei:

Ip0/cst = ;


Ip1/cst =

in care:

Ip0/cst = indicele preturilor anului 0 fata de anul cst

Ip1/cst = indicele preturilor anului 1 fata de anul cst


Relatiile de calcul ale cheltuielilor reale sunt:

V=;

V=;


in care:

V= veniturile publice reale ale anului 0

V= veniturile publice reale ale anului 1


Indicatorul volumul veniturilor publice in expresie nominala sau reala este util pentru a reflecta volumul acestora in moneda nationala si serveste la efectuarea de analize pe plan intern, national. El nu are putere de comparatie internationala.

Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut

Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului veniturilor publice si a dinamicii acestora in fiecare stat, intr-o anumita perioada este ponderea veniturilor publice in produsul intern brut. Ponderea lor in PIB difera de la o tara dezvoltata la alta si de la o zona geografica la alta.

Partea din produsul intern brut mobilizata la dispozitia statului sub forma veniturilor curente a reprezentat, pe ansamblul tarilor lumii, cca. 35%, variind intre 33-60% in tarile dezvoltate si intre 12-37% in tarile in curs de dezvoltare. Diferentierile de la o tara la alta sunt semnificative. Astfel, in Suedia si Danemarca resursele financiare publice echivaleaza cu 61% din PIB, in Franta, Germania, Belgia, Austria cu 45-48%, in Spania si SUA cu 33-35%. In tarile in curs de dezvoltare, proportia resurselor publice fata de PIB reprezinta in Orientul Mijlociu 29%, in Africa 27%, in America Latina 24%, in Asia 21%. In general, se remarca o accentuare a procesului de redistribuire a veniturilor prin intermediul instrumentelor financiare. Totodata, in majoritatea tarilor, veniturile publice cresc mai rapid decat produsul intern brut, dar mai lent decat cheltuielile publice, ceea ce determina apelarea la veniturile extraordinare (imprumuturi de stat). Pentru acoperirea cheltuielilor publice in valuta, statul poate utiliza disponibilitatile sale valutare sau chiar rezerva de aur.

Calculul se efectueaza pe baza relatiei:


Vp/PIB

in care:

Vp/PIB = ponderea veniturilor publice in PIB

V= venituri publice in expresie nominala (in preturi curente)

PIB = PIB in expresie nominala (in preturi curente)


Venituri publice medii pe un locuitor

Un alt indicator sugestiv este reprezentat de venituri publice medii pe locuitor. Aceste venituri reprezinta marimi variabile in tarile dezvoltate si in tarile in curs de dezvoltare. Acest indicator se calculeaza atat in moneda nationala, cat si in dolari SUA pentru a se asigura comparabilitatea datelor intre diferite tari.

Se calculeaza pe baza relatiei:


Vp/loc = Vp/ N exprimat in moneda nationala sau

Vp/loc = Vp/ N /curs de schimb moneda nationala /$ exprimat in $

in care:

Vp/loc = venituri medii publice pe un locuitor;

Vp= venituri publice nominale anuale;

N = numarul de locuitori ai anului pentru care se efectueaza calculul.

Structura veniturilor publice

In tarile cu economie de piata, cea mai mare parte a resurselor se constituie ca urmare a redistribuirii produsului intern brut, ponderea cea mai mare in total resurse financiare avand-o veniturile fiscale. In aceste tari, impozitele constituie, de regula, principalul canal de procurare a resurselor financiare publice, dar o alta sursa importanta o reprezinta cotizatiile pentru asigurari sociale, suportate de muncitori, functionari si alte categorii de asigurati, precum si cele platite de intreprinzatori si de stat. Impozitele, taxele si cotizatiile pentru asigurari sociale furnizeaza in tarile dezvoltate din punct de vedere economic pana la 9/10 din totalul veniturilor publice. Diferentierile de la o tara la alta sunt determinate de sistemul impozitelor si taxelor proprii fiecarei tari, precum si de politica fiscala promovata. Veniturile nefiscale au un nivel mai redus (intre 8 si 19%), atat pentru ca sfera de cuprindere a sectorului public este limitata, cat si pentru ca intreprinderile din cadrul acestuia apartin unor ramuri mai putin rentabile. La constituirea veniturilor publice mai contribuie si alte surse, cum ar fi transferurile curente sau de capital, precum si alte venituri permanente sau intamplatoare. Ponderea acestora este redusa, fiind cuprinsa intre 1% si 5% din totalul veniturilor publice.



In tarile in curs de dezvoltare, proportia in care veniturile fiscale si cele cu caracter nefiscal participa la acoperirea cheltuielilor difera in functie de dimensiunile sectorului public si de eficienta activitatii desfasurate in intreprinderile de stat. Desi in numeroase tari in curs de dezvoltare se remarca aceeasi tendinta de procurare a veniturilor ordinare mai ales pe calea impozitelor, sunt totusi tari, cum sunt cele exportatoare de petrol, in care impozitele au o contributie redusa, fondurile publice fiind alimentate mai ales cu venituri create in intreprinderile economice apartinand sectorului public, la care se adauga uneori diverse transferuri. Cotizatiile pentru asigurari sociale au o contributie redusa la formarea veniturilor publice in tarile in curs de dezvoltare. Sunt tari, cum ar fi: Kuweit, Oman, Ecuador, Bolivia, Filipine etc. in care cotizatiile pentru asigurari sociale nu reprezinta un venit public, iar in altele, printre care Venezuela, Africa de Sud, Malaezia, contributiile pentru asigurari sociale reprezinta mai putin de 5%. Daca pe ansamblul tarilor dezvoltate, transferurile si alte venituri reprezinta pana la 5% in totalul veniturilor publice, in cadrul tarilor in curs de dezvoltare transferurile interne si externe participa la formarea fondurilor banesti ale statului in proportii cuprinse intre 1 si 42% din total. Transferurile reprezinta, in principal, ajutoare primite de tarile in curs de dezvoltare pe baze bi sau multilaterale din partea tarilor dezvoltate economic, a tarilor exportatoare de petrol si a unor organisme internationale.

In tarile in curs de dezvoltare in care ritmul de crestere a cheltuielilor publice devanseaza ritmul de crestere a veniturilor curente, tari care se confrunta cu serioase deficite bugetare, o pondere insemnata o au veniturile extraordinare in totalul resurselor financiare publice. Acestea provin in mare masura din imprumuturi externe si transferuri primite din strainatate. La acestea se adauga si emisiunea monetara peste necesitatile reale ale pietei si alte venituri extraordinare.

Analiza veniturilor publice ale unei tari poate fi facuta atat din punct de vedere global, cat si din punct de vedere al structurii lor pe diferitele categorii in cadrul unui criteriu de clasificare adoptat. In acest caz, este necesara stabilirea ponderii (greutatii specifice) a fiecarei categorii de venituri publice, in totalul acestora, pe baza relatiei:


gsvpi= ;

in care:

gsvpi = greutatea specifica a categoriei de venituri publice in totalul veniturilor publice;

Vpi = venituri publice ale categoriei i;

Vpt = venituri publice totale;

i - 1..n categorii de venituri.

Cu ajutorul ponderilor gsvi se poate da interpretarea structurii resurselor financiare ale statului. Totodata, pe seama structurii veniturilor se pot efectua comparatii intre statele cu niveluri diferite de dezvoltare.

Dinamica veniturilor publice

Dinamica veniturilor publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp.

Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamicii veniturilor publice sunt: modificarea nominala si reala a veniturilor publice in marime absoluta si relativa; modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut; modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor; modificarea structurii veniturilor publice; coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut; elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut.


  • Modificarea nominala si modificarea reala a veniturilor publice

Modificarea nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi curente.

Modificarea reala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi constante.

Ambele modalitati de calcul exprima cresterea in marimi absolute, conform relatiilor:


D V = V V;

D V = V V;


unde:

D Vp1/0 pentru n si r reprezinta cresterea nominala sau reala a veniturilor in perioada 1 fata de 0;

Vp1 si Vp0 pentru n si r reprezinta venituri publice ale perioadei curente (1) si ale perioadei de baza (0) exprimate in preturi nominale si reale.


Analiza modificarii absolute a veniturilor publice trebuie completata cu analiza modificarii relative a veniturilor publice, determinandu-se indicele cresterii prin formulele:

I=

I=




in care:

I - indicele cresterii nominale a veniturilor publice;

I- indicele cresterii reale a veniturilor publice.



Modificarea nominala relativa se calculeaza astfel:


% V = I100 sau


% V =

Modificarea reala relativa se calculeaza astfel:


% V = I100 sau


% V=



  • Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut

Calculul se efectueaza astfel:


D Vp/PIB = - .


  • Modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor

Calculul se efectueaza astfel:

DV= - .


  • Modificarea structurii veniturilor publice

Calculul se efectueaza astfel:

Dgs Vpi = gs Vpi gs Vpi;



  • Coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut

K= = ;

in care:

Ivp 1/0 = indicele cresterii veniturilor publice;

IPIB 1/0 = indicele cresterii PIB;

K= coeficientul de corelare dintre cresterea veniturilor publice si cresterea PIB


  • Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut

Acest indicator masoara amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea PIB. El se calculeaza astfel:


e = = ;


in care :

Vp si DVp = venituri publice publice si modificarea acestora in perioada de referinta

PIB si DPIB = produsul intern si modificarea acestuia in perioada de referinta

e = elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact