StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » sisteme fiscale
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impozitele indirecte



IMPOZITELE INDIRECTE


caracterizarea generala a impozitelor indirecte

taxele de consumatie

Taxele de consumatie pe produs (accizele)

Taxele de consumatie cu caracter general

monopolurile fiscale




taxele vamale

alte taxe


Text Box: OBIECTIVE URMARITE




In acest capitol este prezentata mai intai o caracterizare generala a impozitelor indirecte subliniind trasaturile care le diferentiaza de impozitele directe, avantajele pe care le prezinta aceasta forma de impozitare dar si criticile care i se aduc. Sunt prezentate apoi formele de manifestare a impozitelor indirecte in tarile cu economie de piata, facandu-se totodata succinte referiri la practica fiscala din tara noastra.


Text Box: CONCEPTE CHEIE





·   &nbs 646c25g p; Taxe de consumatie;

·   &nbs 646c25g p; Accize;

·   &nbs 646c25g p; Taxe generale pe vanzari;

·   &nbs 646c25g p; Impozit cumulativ (multifazic);

·   &nbs 646c25g p; Impozit unic (monofazic);

·   &nbs 646c25g p; Taxa de productie;

·   &nbs 646c25g p; Taxa asupra vanzarii;

·   &nbs 646c25g p; Taxa pe valoarea adaugata;

·   &nbs 646c25g p; Impozit pe circulatia

marfurilor;

·   &nbs 646c25g p; Monopoluri fiscale;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale specifice;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale ad-valorem;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale compuse;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale conventionale;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale autonome;

·   &nbs 646c25g p; Taxe vamale preferentiale;

·   &nbs 646c25g p; Taxe de retorsiune;

·   &nbs 646c25g p; Taxe compensatorii;

·   &nbs 646c25g p; Taxe anti-dumping;

·   &nbs 646c25g p; Cod vamal;

·   &nbs 646c25g p; Taxe de timbru;

·   &nbs 646c25g p; Taxe de inregistrare.



Text Box: CONSIDERATII TEORETICE




Caracterizarea generala a impozitelor indirecte


Pentru procurarea veniturilor de care are nevoie pentru acoperirea cheltuielilor publice, statul foloseste alaturi de impozitele directe si impozitele indirecte.

In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe. Dimpotriva, in tarile in tranzitie, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe datorita performantelor economice mai scazute si al nivelului relativ scazut al randamentului si aportului impozitului pe venit.

Impozitele indirecte se deosebesc de cele directe prin cateva caracteristici esentiale:

- imbraca, in principal forma impozitelor pe consum, deoarece se percep la vanzarea anumitor marfuri sau la prestarea unor servicii;

- nu au un caracter nominativ, ele se realizeaza de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse, independent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora;

- in cazul impozitelor indirecte nu se mai acorda facilitatile fiscale cunoscute la asezarea impozitelor directe (scutirea de la impunere a minimului neimpozabil, reduceri sau scutiri de impozit pentru cei cu sarcini sociale etc.);

- perceperea impozitelor indirecte necesita un cost relativ redus, ceea ce justifica preferinta unor tari pentru impozitele indirecte;

- cotele de impozit nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau situatia personala a celui care cumpara marfurile sau serviciile care fac obiectul impozitelor indirecte;

- subiectul si suportatorul nu sunt una si aceeasi persoana; in calitatea de platitori ai impozitelor indirecte apar, de regula, intreprinzatorii (agentii economici), iar in calitatea de suportatori, consumatorii bunurilor sau serviciilor ce cad sub incidenta acestor impozite;

- tehnica de percepere este diferita de cea a impozitelor directe, in cazul lor nefiind posibila deschiderea „rolului nominativ”.

Prin modul de asezare impozitele indirecte dau impresia ca afecteaza, in aceeasi masura, veniturile tuturor categoriilor sociale. In fapt, ele afecteaza in special categoriile sociale sau persoanele cu venituri mici deoarece se percep, de regula, la vanzarea bunurilor de larg consum.

Prin raportarea impozitelor indirecte la veniturile obtinute de diferite categorii sociale se constata ca ponderea acestor impozite in venituri este cu atat mai mare, cu cat veniturile realizate sunt mai mici. Deoarece la impozitele indirecte nu se acorda facilitatile cunoscute in cazul impozitelor directe, se ajunge la situatia ca impozitele indirecte sa aiba un pronuntat caracter regresiv.


Text Box: DE RETINUT: Impozitele indirecte nu afecteaza, prin modul de asezare, veniturile nominale, ci numai pe cele reale micsorand puterea de cumparare. Totodata, constrangerea politica este inlocuita cu constrangerea economica, deoarece cetatenii nu pot renunta la procurarea bunurilor de consum.

O atenta analiza a impozitelor indirecte scoate in evidenta, pe de o parte, avantajele pe care acestea le prezinta iar, pe de alta parte, anumite inconveniente ale acestora.

Dintre avantajele care justifica preferinta unor state pentru practicarea impozitelor indirecte cele mai importante sunt:

- productivitatea lor destul de ridicata si operativitatea cu care procura resurse financiare pentru stat;

- prin modul de asezare si percepere, impozitele indirecte limiteaza considerabil evaziunea fiscala;

- fiind cuprinse in pretul marfurilor, impozitele indirecte sunt suportate in mod treptat de catre contribuabili, care, cel mai adesea, le ignora, confundandu-le cu pretul (fenomenul de 'anestezie fiscala');

- uneori se afirma ca, intrucat actul cumparari unui bun este constient si voluntar, si plata impozitelor indirecte are caracter voluntar, facultativ. Aceasta idee este valabila, cel mult, in ceea ce priveste procurarea unor obiecte de lux insa nu si in ceea ce priveste bunurile de consum  de stricta necesitate.

Alaturi de aceste avantaje impozitele indirecte prezinta si o serie de deficiente, si anume:

- principala critica adusa fiscalitatii indirecte este legata de lipsa de echitate a acesteia. Impozitele indirecte au un caracter regresiv (progresivitate inversa) si exercita o presiune fiscala mai mare asupra categoriilor sociale cu venituri mici;

- un al doilea repros adus impozitelor indirecte vizeaza randamentul instabil al acestora generat de sensibilitatea lor in raport de conjunctura economica;

- cel putin unele dintre impozitele indirecte (taxele vamale, de exemplu) sunt criticabile si din punct de vedere al costului de percepere al lor.

In Romania, impozitele indirecte constituie principalele resurse bugetare ale statului (69,8% din totalul veniturilor bugetului de stat la nivelul anului 2005).

In sistemul impozitelor indirecte se cuprind:

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; taxele de consumatie;

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; monopolurile fiscale;

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; taxele vamale;

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; alte taxe.


Taxele de consumatie


Taxele de consumatie sunt impozite indirecte cuprinse in pretul de vanzare al marfurilor produse si realizate in interiorul aceleiasi tari. Instituirea lor are la baza ideea conform careia cheltuielile de consum sunt un element revelator al puterii contributive a unei persoane fizice sau juridice.
























Figura nr. 9.1.


In practica fiscala se intalnesc doua mari tehnici de impunere a cheltuielilor de consum:

a. prin impozite analitice pe anumite cheltuieli specifice, rezultand taxe de consumatie pe produs (accize);

b. printr-un impozit sintetic pe cheltuiala globala care afecteaza ansamblul cheltuielilor efectuate de un contribuabil, rezultand taxe de consumatie cu caracter general (taxe generale pe vanzari).


Taxele de consumatie pe produs (accizele)


Aceste taxe vizeaza consumul anumitor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel, impozitul sa aiba un randament fiscal cat mai ridicat.

Instituirea de impozite pe anumite cheltuieli specifice de consum ridica, pe de o parte, o problema de politica fiscala constand in alegerea categoriilor de bunuri care sa fie impozitate, iar pe de alta parte, o problema de tehnica fiscala, ce consta in alegerea metodelor de impozitare.

In legatura cu primul aspect, in prezent, aceste impozite vizeaza doua mari categorii de marfuri: articolele de lux (blanuri naturale, bijuterii, articole de cristal, autoturisme, arme de vanatoare etc.) si unele bunuri de uz curent consumate in cantitati mari si care au cerere inelastica (bauturi alcoolice, produse din tutun, cafea, produse petroliere etc.).

Text Box: DE RETINUT: Prin instituirea unor asemenea impozite pot fi urmarite nu numai obiective cu caracter financiar, ci si obiective cu caracter social (restrangerea consumului unor produse daunatoare sanatatii), cu caracter economic (limitarea importurilor), cu caracter ecologic (impozitarea consumului de carburanti sau a blanurilor naturale) etc.

In legatura cu al doilea aspect, in ceea ce priveste tehnica fiscala, taxele de consumatie se calculeaza:

- fie in suma fixa pe unitatea de masura, ceea ce permite lupta impotriva fraudei, dar care prezinta inconvenientul ca nu se adapteaza automat la fluctuatiile monetare si necesita actualizari periodice;

- fie in cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vanzare, metoda ce prezinta avantajul unei adaptari suple la fluctuatiile monetare, dar care faciliteaza frauda fiscala.

De regula, produsele destinate exportului sunt scutite de aceste impozite indirecte, iar cele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe, ca si produsele indigene. Nivelul cotelor utilizate pentru calculul accizelor difera de la o tara la alta dar, in general, el este ridicat depasind adesea 50% si uneori chiar 100%.

Baza de impozitare a accizelor o formeaza in general preturile, asupra carora se aplica o cota procentuala de impozit, sau cantitatile exprimate in unitati naturale asupra carora se aplica o cota fixa exprimata in euro pe unitate.

Concluzionand, accizele se instituie, de regula, asupra produselor[1] la care:

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; productia si vanzarea sunt supravegheate de stat;

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; elasticitatea cererii in raport cu venitul este supraunitara;



- consumul lor conduce la afectarea sanatatii populatiei, la influentarea mediului inconjurator etc.

In Romania, urmare a aderarii la Uniunea Europeana, prevederile referitoare la accize incluse in Codul Fiscal sunt in cea mai mare parte armonizate cu prevederile directivei a XII-a a Uniunii Europene.

Produsele supuse accizelor sunt grupate in doua categorii:

- produse la care se practica accize armonizate cu cele din Uniunea Europeana (bere, vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, electricitate);

- alte produse accizabile (cafea, unele confectii din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur si platina, produse de parfumerie, etc.).


Taxele de consumatie cu caracter general (taxele generale pe vanzari)


Aceste taxe vizeaza volumul total al vanzarilor, indiferent daca obiectul vanzarii il reprezinta bunurile de consum sau mijloacele de productie, motiv pentru care mai sunt intalnite si sub denumirea de impozite pe cifra de afaceri.

Text Box: DE RETINUT: La asezarea acestui impozit, caracteristic este faptul ca, se pleaca de la dever-ul total (cifra de afaceri) al intreprinderilor industriale, comerciale, al celor prestatoare de servicii etc.

In practica fiscala internationala, in functie de veriga la care se incaseaza (unitatea producatoare, comertul cu ridicata sau cu amanuntul) se cunosc doua forme de asezare a impozitului pe cifra de afaceri, , astfel:

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; impozitul cumulativ (multifazic)

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; impozitul unic (monofazic).

In conditiile practicarii impozitului cumulativ (multifazic), marfurile sunt impuse la toate verigile prin care trec din momentul iesirii din procesul de fabricatie si pana cand ajung la consumator. Impozitul se mai numeste si “in cascada”, “bulgare de zapada”sau “in piramida” deoarece la fiecare veriga noua se asaza asupra pretului la care se achizitioneaza marfa, in care este inclus si impozitul platit cu prilejul fiecarei tranzactii pana in momentul respectiv.

Text Box: DE RETINUT: Impozitul cumulativ prezinta avantajul ca asigura un randament fiscal ridicat chiar in conditiile practicarii unor cote mici de impozit, insa are si o serie de dezavantaje:
- prin modul de asezare, conduce la calcularea de impozit la impozit;
- incarca pretul marfurilor;
- da dovada de prea putina transparenta;
- nu stimuleaza procesul investitional, produsele destinate investitiilor fiind taxate ca si cele destinate consumului.

Impozitul unic (monofazic) se caracterizeaza prin aceea ca se incaseaza o sigura data, indiferent de numarul verigilor prin care trece marfa supusa impunerii.

Impozitul se poate incasa:

- fie in momentul vanzarii marfii de catre producator si atunci se numeste taxa de productie;

- fie in stadiul comertului cu ridicata sau cu amanuntul si se numeste taxa asupra vanzarii sau impozit pe circulatie.

Taxa de productie este mai usor de administrat, deoarece sunt mai putini platitori si are un grad mai redus de stratificare, pe cata vreme impozitul pe circulatie scapa de sub efectul dublei impozitari.

Acest impozit s-a practicat in Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Suedia, Norvegia, iar in S.U.A., Canada, Japonia si Elvetia se practica si in prezent.

2. In functie de baza de calcul, impozitul pe cifra de afaceri imbraca doua forme:

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; impozitul pe cifra de afaceri bruta;

-   &nbs 646c25g p;   &nbs 646c25g p; impozitului pe cifra de afaceri neta.

Impozitul pe cifra de afaceri bruta se stabileste prin aplicarea cotei de impozit asupra intregii valori a marfurilor vandute, care include si impozitul platit la verigile anterioare.

Impozitul pe cifra de afaceri bruta are ca efect concentrarea productiei deoarece intreprinderile integrate, care ocolesc comertul cu ridicata, sunt avantajate fata de cele neintegrate care livreaza produsele lor intreprinderilor comerciale.

Text Box: DE RETINUT: Impozitul pe cifra de afaceri bruta prezinta avantajul ca are un randament fiscal ridicat, dar contine si o serie de inconveniente:
- duce la o stratificare de impozit;
- determinarea compensatiei de export cuvenita exportatorului pentru marfurile exportate este dificila, necunoscandu-se cat impozit indirect s-a platit de la producator la exportator, pentru a solicita rambursarea impozitului aferent exportului (calcularea acestei compensatii este necesara deoarece bunurile care fac obiectul comertului exterior se impun in tara de destinatie si nu in cea de origine, si de aceea este necesara restituirea, partiala sau integrala, a impozitelor indirecte aferente marfurilor exportate).

Impozitul pe cifra de afaceri neta se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate de fiecare participant la procesul de productie si circulatie al marfii respective, motiv pentru care se mai numeste si taxa pe valoarea adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit pe cheltuiala care a fost instituit in anul 1954 in Franta si care, datorita avantajelor sale, a fost rapid adoptat de o serie de state.

Taxa pe valoare adaugata este practicata, in prezent in tarile membre ale U.E. si in alte tari cum sunt: Japonia, Canada, Romania, Bulgaria.

Principalele caracteristici ale taxei pe valoarea adaugata, din care se pot desprinde o serie de avantaje, sunt urmatoarele:

- este un impozit indirect, suportat de catre consumatorii finali ai bunurilor si serviciilor;

- este un impozit general intrucat se aplica, in principiu, la toate tranzactiile privind bunurile si serviciile;

- este un impozit unic cu plata fractionata, corespunzatoare valorii adaugate in fiecare stadiu;

- este un impozit neutru in raport cu numarul stadiilor prin care trece produsul si nu influenteaza consumatorul in a reduce consumul;

- este un impozit transparent ceea ce permite exercitarea dreptului de deducere si detaxarea investitiilor si exporturilor;

- asigura o mai mare ritmicitate a veniturilor la buget prin accelerarea decontarilor

Taxa pe valoarea adaugata are insa si o serie de neajunsuri, dintre care, cel mai important este regresivitatea acesteia, mai ales atunci cand se aplica intr-o cota unica.

Taxa pe valoare adaugata se poate calcula in doua variante:

- prin aplicarea cotei proportionale asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator la cumparator ; este un procedeu mai rar utilizat datorita dificultatilor pe care le ridica determinarea valorii adaugate;

- prin aplicarea cotei proportionale asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, obtinandu-se astfel taxa asupra pretului de vanzare din care se deduce taxa (calculata in acelasi fel), aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior. Diferenta rezultata este taxa pe valoare adaugata aferenta stadiului respectiv. In practica au fost adoptate diverse forme ale celei de-a doua variante.

Avand in vedere faptul ca in cursul perioadei de impunere au loc multiple cumparari si vanzari de bunuri, in practica se procedeaza astfel: calculul taxei asupra pretului de vanzare se efectueaza cu ocazia fiecarei vanzari, cuantumul impozitului inscriindu-se distinct in factura. La finele perioadei, se determina TVA colectata, aferenta tuturor vanzarilor, din care se deduce totalul TVA cuprins in facturile de cumparare din aceiasi perioada, obtinandu-se impozitul de plata sau de rambursat (dupa cum diferenta este pozitiva sau negativa). Aceasta metoda se aplica in majoritatea tarilor care practica acest impozit, intrucat permite determinarea directa a obligatiei fiscale si diferentierea cotelor de impunere.

Datoreaza taxa pe valoarea adaugata toti cei care desfasoara o activitate economica (persoane fizice si juridice) indiferent de locul, scopul sau rezultatele acesteia. Fiind, asadar, un impozit pe consum, nu intereseaza calitatea persoanei impozabile, ci natura actului, a operatiei impozabile. Taxa se varsa la buget de catre persoana fizica sau juridica care apare in calitate de vanzator, dar se suporta de consumatorii marfurilor sau serviciilor respective in momentul cumpararii acestora.   

Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adaugata difera de la o tara la alta. Tarile care utilizeaza mai multe categorii de cote au stabilite, de regula, o cota redusa pentru produsele alimentare si de larg consum, o cota majorata pentru produsele de lux si cele care fac obiectul monopolului de stat si o cota normala (intermediara) pentru celelalte marfuri si servicii. In general, produsele care fac obiectul exportului nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugata. Prin urmare, o intreprindere care livreaza marfuri la interni si la export va plati taxa pe valoarea adaugata numai pentru marfurile livrate beneficiarilor interni.

In Romania, pana la mijlocul anului 1993, singurul impozit general pe vanzari practicat a fost impozitul pe circulatia marfurilor. Era un impozit pe cifra de afaceri bruta, stabilit in cote diferentiate pe produse sau grupe de produse (ultima varianta practicata utiliza cinci asemenea cote, cuprinse intre 3% si 5%). Intrucat prezenta neajunsurile specifice impozitului pe cifra de afaceri bruta, incepand cu 1 iulie 1993 a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata.

Modelul taxei pe valoarea adaugata introdus in tara noastra este inspirat de cel aplicat in tarile membre ale Uniunii Europene.

De la introducerea sa si pana in prezent, asezarea acestui impozit a cunoscut numeroase modificari si adaptari in incercarea de a spori productivitatea si echitatea sa si de a face noi pasi in directia armonizarii practicii fiscale de la noi cu cea a Uniunii Europene.

In privinta cotelor, in prezent, cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de TVA si a celor care sunt supuse cotei reduse a TVA de 9%.



Monopolurile fiscale


Monopolurile fiscale constituie o alta forma de manifestare a impozitelor indirecte, fiind (ca si accizele) o modalitate de impunere selectiva a consumului, intrucat vizeaza anumite categorii de marfuri, de regula, din cele cu cerere inelastica si nesubstituibile: sarea, alcoolul, tutunul, chibriturile, cartile de joc etc.

Text Box: DE RETINUT: Prin monopol fiscal se intelege dreptul exclusiv al statului de a produce si comercializa, la un anumit pret, anumite produse, fara a fi expus concurentei.

Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat in procesul de productie si desfacere a acestor marfuri, iar pe de alta parte din impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii marfurilor respective.

Monopolurile fiscale, in functie de sfera lor de cuprindere, pot fi:

a. monopoluri fiscale depline, care se instituie de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra comertului cu ridicata si cu amanuntul a anumitor marfuri;

b. monopoluri fiscale partiale, care se instituie fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

Monopolurile fiscale se instituie de catre stat in principal din doua motive:

- pentru ca in categoria produselor enumerate (tutun, alcool, bauturi alcoolice etc.) se petrec cele mai frecvente fenomene de evaziune si frauda fiscala, iar prin preluarea de catre stat a producerii sau desfacerii acestora se inlatura aceste neajunsuri;

- pentru ca activitatea din acest domeniu este producatoare de venituri importante.

Printre tarile in care intalnim monopoluri fiscale putem mentiona: Italia (asupra tutunului, chibriturilor si pietrelor de bricheta), Germania, Suedia, Austria (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului si petrolului) etc.

In Romania, s-a instituit un monopol fiscal partial in anul 2000 asupra comercializarii alcoolului etilic rafinat si a alcoolului tehnic; prin aceasta reglementare s-a interzis circulatia si comercializarea alcoolului brut, etilic rafinat si tehnic intre agentii economici, in special, pentru inlaturarea fenomenului evazionist. In anul 2001 s-a renuntat insa la acest monopol.


Taxele vamale


Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de catre stat pentru impunerea selectiva a marfurilor ce trec granitele vamale ale statului respectiv, cu scopul de a procura venituri fiscale, dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina.

Taxele vamale  pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului si tranzitului de marfuri.

Taxele vamale de export se intalnesc destul de rar, deoarece statele sunt interesate in a incuraja exporturile. Atunci cand se percep, totusi, astfel de taxe au fie un scop fiscal, fie unul economic. Tarile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor in tara, in timp ce tarile ce detin monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse, taxeaza exportul acestora.

Taxele vamale de tranzit se intalnesc asupra marfurilor ce fac obiectul comertului exterior, cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terte tari. Se practica si ele tot mai rar, intrucat statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realiza incasari in valuta sub forma tarifelor pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc.

Taxele vamale de import sunt cele mai frecvente si se platesc de catre importator la intrarea in tara a unor marfuri cumparate de pe piata externa.

In raport de obiectivul urmarit, ele pot sa aiba caracter fiscal sau protectionist.

Taxele vamale cu caracter fiscal pur sunt cele care vizeaza marfuri din import care nu sunt realizate si in tara importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja productia nationala.

Cel mai adesea, insa, pe langa rolul lor financiar, taxele vamale au un important rol economic (protectionist).

Text Box: DE RETINUT: Aceasta taxa are rolul unui impozit de egalizare, pentru ca are drept consecinta apropierea nivelului pretului marfii importate de nivelul pretului marfii indigene; aceasta apropiere inlatura concurenta neloiala a importatorilor.

Se observa, ca tendinta, ca in conditiile contemporane, taxele vamale sunt folosite tot mai mult in scopuri protectioniste si tot mai rar in scopuri fiscale. Se poate vorbi insa frecvent de un dublu scop, adica si fiscal si protectionist. Politica protectionista se realizeaza nu numai cu ajutorul taxelor vamale, adica cu instrumente tarifare, ci si cu instrumente netarifare.

Dupa modul in care sunt stabilite, taxele vamale pot fi:

- taxe vamale specifice, atunci cand se stabilesc in suma fixa pe unitatea de masura;

- taxe vamale ad-valorem, atunci cand se stabilesc in procente din valoarea marfurilor importate;

- taxe vamale compuse (mixte), care apar ca o combinatie a primelor doua.

Taxele vamale practicate de o tara sunt inscrise intr-un catalog, denumit tarif vamal, care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si taxele vamale percepute la fiecare produs sau grupa de produse.

In raport cu nivelul lor, taxele vamale pot fi:

- taxe vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate, care se aplica la importul de marfuri, efectuat de o tara membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, din tarile membre ale aceluiasi organism sau din alte tari cu care aceasta are incheiate acorduri bilaterale, pe baza carora isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate (se mai numesc taxe conventionale);

- taxe vamale autonome, care au un nivel mai ridicat decat precedentele si se aplica la importul de marfuri din tarile cu care nu sunt incheiate acorduri bazate pe clauza mentionata;

- taxe vamale preferentiale care se aplica in relatiile dintre statele care fac parte din diferite uniuni vamale (de exemplu, Uniunea Europeana, A.E.L.S) sau in relatiile dintre o grupare vamala si anumite tari cu care a incheiat diverse acorduri. Nivelul lor este mai scazut decat al taxelor vamale conventionale (si, implicit, al celor autonome) uneori, mergandu-se pana la eliminarea taxelor vamale.  

In afara taxelor vamale obisnuite, pe plan international se mai practica si alte tipuri de taxe, cum sunt:

taxe de retorsiune, care sunt taxe sanctionale aplicate fata de tarile care au luat masuri de politica comerciala unilaterala si neloiala;

- taxe compensatorii, instituite ca taxe speciale in scopul neutralizarii oricarei subventii acordate, direct sau indirect, in tara de origine sau in tara exportatoare;

- taxe anti-dumping ce sunt percepute suplimentar, peste taxa vamala obisnuita pentru a contracara politica de dumping prin care unele state incearca sa cucereasca noi piete.




In tara noastra se practica doar taxe vamale de import care se determina prin aplicarea cotelor proportionale la valoarea in vama. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a renuntat la propriul Cod vamal si a trecut la utilizarea Codului Vamal Unic al Uniunii Europene in relatiile comerciale pe care le are cu tarile extracomunitare.


Alte taxe

Taxele reprezinta o alta forma a impozitelor indirecte, fiind datorate in schimbul unor prestari de servicii pe care le efectueaza institutiile publice, notariale etc. pentru diverse persoane fizice si juridice.De obicei, nivelul lor este superior costului acestor servicii, diferenta fiind reprezentata de veritabile elemente de impozit.

Dupa felul si specificul unitatilor care presteaza aceste servicii pe domenii, taxele pot fi:

1. taxe judecatoresti care sunt incasate de instantele jurisdictionale pentru actiunile si cererile introduse spre judecare, cererile pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti sau pentru eliberarea de copii de pe actele aflate in dosarele instantelor;

2. taxe de notariat, care se percep pentru eliberarea, certificarea, legalizarea sau autentificarea de acte, copii sau traduceri de catre notariate;

3. taxe consulare care sunt aplicate la eliberarea de certificate de origine, acordarea de vize de catre consulate;

4. taxe de administratie, care se incaseaza pentru eliberari de permise, autorizatii, legitimatii de catre organele administratiei de stat.

Dupa obiectul operatiunii care se efectueaza si urmeaza a fi taxata, taxele pot fi:

1. taxe de timbru care se percep la efectuarea de catre institutiile publice a unor operatii cum sunt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente (carti de identitate, pasapoarte, permise de conducere auto s.a.), legalizari de acte etc. Taxele de timbru poarta aceasta denumire pentru ca incasarea lor se face prin aplicarea de timbre fiscale mobile;

2. taxe de inregistrare care se percep la vanzari de imobile, constituirea de societati si la majorarea capitalului acestora, la fuzionari, dizolvari si partajari de societati, cedari de fonduri de comert, de clientela etc. Perceperea lor se face in numerar sau prin virament, ca si in cazul impozitelor.

Cuantumul taxelor este stabilit in mod diferentiat, in raport de natura si complexitatea serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau drepturilor ce fac obiectul actului taxabil etc. Ele sunt asezate fie in suma fixa, fie ad-valorem, prin aplicarea unor cote procentuale proportionale sau progresive asupra valorii actiunii sau faptelor supuse taxarii, fie sub forma mixta.

In Romania, se intalnesc numeroase taxe de inregistrare si de timbru, aria lor de cuprindere cunoscand o extindere pe masura intensificarii circulatiei averilor si a consolidarii pietei financiare. Desi aria lor de cuprindere este destul de vasta, totusi contributia lor la formarea fondurilor financiare publice este destul de redusa.


Text Box:    TESTE GRILA






1. Care din urmatoarele trasaturi sunt caracteristice pentru impozitele indirecte?

a.   &nbs 646c25g p;   sunt impozite nominative, stabilite pe platitori (subiecti, contribuabili);

b.   &nbs 646c25g p;  tin seama de veniturile, averea sau situatia personala a contribuabililor;

c.   &nbs 646c25g p;   nu afecteaza veniturile nominale, ci numai veniturile reale ale contribuabililor;

d.   &nbs 646c25g p;  cuantumul si termenele de plata a impozitelor indirecte sunt precis stabilite si aduse din timp la cunostinta contribuabililor;

e.   &nbs 646c25g p;   in cazul impozitelor indirecte se face distinctie intre contribuabilul legal (subiect sau platitor) si contribuabilul real (suportatorul impozitului).


2. Ce avantaje prezinta impozitele indirecte?

a.   &nbs 646c25g p;   sunt mai echitabile decat impozitele directe deoarece sunt stabilite in cote proportionale si deci sunt suportate in egala masura de catre toti contribuabilii;

b.   &nbs 646c25g p;  productivitatea lor este destul de ridicata si procura in mod operativ resurse financiare pentru stat;

c.   &nbs 646c25g p;   plata impozitelor indirecte are intotdeauna un caracter voluntar, facultativ;

d.   &nbs 646c25g p;  randamentul lor fiscal este stabil, nefiind influentat de conjunctura economica;

e.   &nbs 646c25g p;   limiteaza considerabil evaziunea fiscala.


3. Ce deficienta prezinta impozitele indirecte?

a.   &nbs 646c25g p;   randamentul instabil;

b.   &nbs 646c25g p;  amplifica evaziunea fiscala;

c.   &nbs 646c25g p;   productivitatea lor este destul de redusa;

d.   &nbs 646c25g p;  prezinta fenomenul de 'anestezie fiscala';

e.   &nbs 646c25g p;   lipsa de echitate.


4. Care din urmatoarele reprezinta forme de manifestare a impozitelor indirecte?

a.   &nbs 646c25g p;   impozitul pe capitalul mobiliar;

b.   &nbs 646c25g p;  impozitul de donatii;

c.   &nbs 646c25g p;   impozitul pe circulatie;

d.   &nbs 646c25g p;  impozitul pe plusul de valoare imobiliara;

e.   &nbs 646c25g p;   taxa asupra mijloacelor de transport.


5. Ce categorii de marfuri vizeaza taxele de consumatie pe produs?

a.   &nbs 646c25g p;   bunuri de uz curent care au cerere elastica;

b.   &nbs 646c25g p;  bunuri de uz curent consumate in cantitati mari si care au cerere inelastica;

c.   &nbs 646c25g p;   articole de lux;

d.   &nbs 646c25g p;  bunuri destinate investitiilor;

e.   &nbs 646c25g p;   bunuri destinate productiei.


6. Ce obiective se urmaresc prin instituirea de accize asupra consumului de carburanti?

a.   &nbs 646c25g p;   obiective cu caracter social;

b.   &nbs 646c25g p;  obiective cu caracter ecologic;

c.   &nbs 646c25g p;   obiective cu caracter economic;

d.   &nbs 646c25g p;  obiective cu caracter comercial;

e.   &nbs 646c25g p;   obiective cu caracter politic.




7. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la accize sunt adevarate?

a.   &nbs 646c25g p;   accizele vizeaza produse la care elasticitatea cererii in raport cu venitul este subunitara;

b.   &nbs 646c25g p;  produsele indigene sunt scutite de asemenea impozite;

c.   &nbs 646c25g p;   accizele sunt stabilite, de regula, in cote procentuale progresive asupra pretului de vanzare;

d.   &nbs 646c25g p;  produsele destinate exportului sunt, de regula, exonerate de la impunere;

e.   &nbs 646c25g p;   accizele stabilite in sume fixe pe unitatea de masura prezinta avantajul ca se adapteaza automat fluctuatiilor monetare.


8. Ce neajuns prezinta accizele asezate in cote procentuale asupra pretului de vanzare al marfurilor?

a.   &nbs 646c25g p;   fac dificila calcularea sumelor ce trebuie platite de importatori;

b.   &nbs 646c25g p;  nu permit adaptarea impozitului la fluctuatiile monetare;

c.   &nbs 646c25g p;   faciliteaza frauda fiscala prin practicarea in facturi a unor preturi false;

d.   &nbs 646c25g p;  necesita actualizari periodice a nivelului impozitului;

e.   &nbs 646c25g p;   presupun costuri de percepere mai ridicate.


9. In Romania, sunt supuse la plata accizelor unele produse cum sunt:

a.   &nbs 646c25g p;   uleiurile vegetale;

b.   &nbs 646c25g p;  apele minerale si carbogazoase;

c.   &nbs 646c25g p;   cafeaua;

d.   &nbs 646c25g p;  gazele petroliere lichefiate;

e.   &nbs 646c25g p;   produsele de parfumerie.


10. Ce neajunsuri prezinta impozitul cumulativ (multistadial)?

a.   &nbs 646c25g p;   ridica problema alegerii stadiului cel mai potrivit pentru perceperea impozitului;

b.   &nbs 646c25g p;  ofera posibilitatea de a translata impozitul;

c.   &nbs 646c25g p;   conduce la calcularea de impozit la impozit;

d.   &nbs 646c25g p;  este lipsit de transparenta, facand dificila aplicarea lui in activitatea de comert exterior;

e.   &nbs 646c25g p;   incita la evaziune fiscala.


11. Care este baza de calcul a impozitului pe cifra de afaceri neta (TVA)?:

a.   &nbs 646c25g p;   cifra de afaceri bruta;

b.   &nbs 646c25g p;  pretul de vanzare al marfurilor supuse impozitarii;

c.   &nbs 646c25g p;   diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare;

d.   &nbs 646c25g p;  valoarea adaugata in fiecare stadiu al circuitului economic;

e.   &nbs 646c25g p;   costul complet al productiei vandute.


12. Unde si cand a fost introdusa pentru prima data taxa pe valoarea adaugata?

a.   &nbs 646c25g p;   in Franta, in 1964;

b.   &nbs 646c25g p;  in Germania, in 1968;

c.   &nbs 646c25g p;   in Finlanda, in 1954;

d.   &nbs 646c25g p;  in Franta, in 1954;

e.   &nbs 646c25g p;   in Franta, in 1968.


13. Cum se poate determina cuantumul taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat?

a.   &nbs 646c25g p;   prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic;



b.   &nbs 646c25g p;  prin aplicarea cotei proportionale asupra pretului de vanzare din stadiul anterior, din rezultatul obtinut scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;

c.   &nbs 646c25g p;   prin aplicarea cotei de impozit asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, din rezultatul obtinut scazandu-se taxa (calculata in acelasi mod) aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior;

d.   &nbs 646c25g p;  prin aplicarea cotei de impozit asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare din stadiul respectiv, din rezultatul respectiv scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior;

e.   &nbs 646c25g p;   prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adaugate din stadiul respectiv, din rezultatul obtinut scazandu-se taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului anterior.


14. Care era impozitul general pe vanzare practicat in Romania pana in 1993?

a.   &nbs 646c25g p;   impozitul pe titei si gaze naturale;

b.   &nbs 646c25g p;  impozitul pe circulatia marfurilor;

c.   &nbs 646c25g p;   accizele;

d.   &nbs 646c25g p;  impozitul special asupra consumului;

e.   &nbs 646c25g p;   taxa generala pe vanzari.


15. Cand a fost introdusa taxa pe valoarea adaugata in Romania?

a.   &nbs 646c25g p;   la 1 ianuarie 1993;

b.   &nbs 646c25g p;  la 1 iulie 1992;

c.   &nbs 646c25g p;   la 1 iunie 1993;

d.   &nbs 646c25g p;  la 1 iunie 1995;

e.   &nbs 646c25g p;   la 1 iulie 1993.


16. Ca modalitate de impunere selectiva a consumului, monopolurile fiscale vizeaza, de regula, anumite categorii de marfuri, si anume:

a.   &nbs 646c25g p;   bunuri de consum de stricta necesitate;

b.   &nbs 646c25g p;  atat mijloace de productie cat si bunuri de consum;

c.   &nbs 646c25g p;   marfuri cu cerere inelastica si care sunt nesubstituibile;

d.   &nbs 646c25g p;  articole de lux;

e.   &nbs 646c25g p;   produse al caror consum este daunator sanatatii.


17. Care din urmatoarele categorii de impozite reprezinta o modalitate de impunere selectiva a consumului?

a.   &nbs 646c25g p;   taxele vamale;

b.   &nbs 646c25g p;  taxa pe valoarea adaugata;

c.   &nbs 646c25g p;   monopolurile fiscale;

d.   &nbs 646c25g p;  impozitul pe circulatie;

e.   &nbs 646c25g p;   impozitul unic asupra productiei.


18. Care din urmatoarele categorii de impozite sunt impozite sintetice ce afecteaza ansamblul cheltuielilor efectuate de un contribuabil?

a.   &nbs 646c25g p;   monopolurile fiscale;

b.   &nbs 646c25g p;  taxa pe valoarea adaugata;

c.   &nbs 646c25g p;   taxele vamale;

d.   &nbs 646c25g p;  accizele;

e.   &nbs 646c25g p;   impozitul pe cifra de afaceri bruta.


19. Dupa modul cum sunt stabilite, taxele vamale imbraca urmatoarele forme:

a.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale specifice;

b.   &nbs 646c25g p;  taxe vamale cu caracter fiscal;

c.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale ad-valorem;

d.   &nbs 646c25g p;  taxe vamale autonome;

e.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale cu caracter protectionist.


20. In raport de nivelul lor, taxele vamale pot fi:

a.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale specifice;

b.   &nbs 646c25g p;  taxe vamale autonome;

c.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale preferentiale;

d.   &nbs 646c25g p;  taxe vamale compuse;

e.   &nbs 646c25g p;   taxe vamale ad-valorem.



21. Taxe vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate se practica:

a.   &nbs 646c25g p;   intre tarile membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului;

b.   &nbs 646c25g p;  intre tarile care formeaza diferite uniuni vamale inchise;

c.   &nbs 646c25g p;   la importul de marfuri care nu sunt realizate in tara importatoare;

d.   &nbs 646c25g p;  intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare care graviteaza in jurul acestora;

e.   &nbs 646c25g p;   intre tarile membre ale Uniunii Europene.


22. Nivelul taxelor vamale preferentiale este:

a.   &nbs 646c25g p;   mai scazut decat nivelul taxelor vamale conventionale;

b.   &nbs 646c25g p;  mai ridicat decat nivelul taxelor vamale autonome;

c.   &nbs 646c25g p;   mai ridicat decat nivelul taxelor vamale conventionale;

d.   &nbs 646c25g p;  mai scazut  decat nivelul taxelor vamale autonome;

e.   &nbs 646c25g p;   mai ridicat decat nivelul taxelor vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate.


23. Care din urmatoarele atribute sunt specifice taxelor diferentiindu-le de impozite?

a.   &nbs 646c25g p;   nerambursabilitatea;

b.   &nbs 646c25g p;  existenta unei contraprestatii;

c.   &nbs 646c25g p;   urmarirea in caz de neplata;

d.   &nbs 646c25g p;  obligativitatea;

e.   &nbs 646c25g p;   caracterul pecuniar.


24. Ce ne indreptateste sa afirmam ca taxele contin, mai mult sau mai putin, veritabile elemente de impozit?

a.   &nbs 646c25g p;   faptul ca ambele imbraca forma baneasca;

b.   &nbs 646c25g p;  faptul ca sumele platite cu titlul de taxa sau impozit au caracter definitiv;

c.   &nbs 646c25g p;   lipsa de echivalenta intre suma platita cu titlul de taxa si costul serviciilor oferite in schimbul taxei;

d.   &nbs 646c25g p;  lipsa unei contraprestatii directe si imediate;

e.   &nbs 646c25g p;   faptul ca si impozitele si taxele sunt impuse tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaza un anumit venit sau poseda un anumit gen de avere.


25. Taxele judecatoresti se percep pentru:

a.   &nbs 646c25g p;   cererile introduse spre judecare si pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti;

b. derularea procedurilor succesorale;

c.  legalizari sau autentificari de acte;

d.   &nbs 646c25g p;  eliberarea de copii de pe acte aflate in dosarele instantelor;

e.  transferul dreptului de proprietate imobiliara.


26. Taxele consulare se percep pentru:

a.   &nbs 646c25g p;   eliberari de legitimatii;

b.   &nbs 646c25g p;  eliberari de permise;

c.   &nbs 646c25g p;   eliberari de certificate de origine;

d.   &nbs 646c25g p;  eliberari de autorizatii;

e.   &nbs 646c25g p;   autentificari de acte.


27. Dupa obiectul operatiunii si modul in care se percepe taxa, intalnim:

a.   &nbs 646c25g p;   taxe de timbru;

b.   &nbs 646c25g p;  taxe consulare;

c.   &nbs 646c25g p;   taxe de notariat;

d.   &nbs 646c25g p;  taxe de inregistrare;

e.   &nbs 646c25g p;   taxe judecatoresti.


28. Taxele de inregistrare se percep pentru:

a.   &nbs 646c25g p;   eliberarea unor documente;

b.   &nbs 646c25g p;  vanzari de imobile;

c.   &nbs 646c25g p;   operatiuni de majorare a capitalului unor societati;

d.   &nbs 646c25g p;  certificarea, legalizarea sau autentificarea de acte;

e.   &nbs 646c25g p;   acordarea de vize.




Iulian Vacarel si colab., Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003, pag.414.

Legea nr. 571 publicata in M.Of. al Romaniei nr. 927/23.12.2003.

Prin O.G. nr. 181/26.10.2000.

I. Talpos, Finatele Romaniei, vol. I, Editura Sedona, Timisoara, 1997, pag. 257.



loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sisteme fiscale

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare