StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
glosar GLOSAR

Glosar de termeni - nu stii ce inseamna unii termeni financiari, juridici, econimici sau din domeniul managementului companiilor? In aceasta sectiune ne straduim sa oferim raspunsuri la astfel de intrebari

StiuCum Home » GLOSAR » marketing

Brainstorming

metoda de stimulare deliberata a gindirii creatoare. In traducere libera acest termen de origine anglo-saxona inseamna asaltul creierului", asaltul inteligentei", dezlantuirea ideilor". B. se bazeaza pe cercetarile privitoare la reactia psihologica a individului fata de mediu, la dezvoltarea creativitatii in cadrul grupului. Esenta lui consta in suspendarea eluarii critice a productiei creative in vederea selectionarii ulterioare a ideilor promitatoare. B. opereaza o separare artificiala a componentei imaginative de componenta rationala in procesul de creatie, in scopul evitarii fenomenelor inhibitorii si pentru obtinerea unui climat de destindere propice ideatiei. El este posibil si eficient atit in forma individuala cit, mai ales in forma de grup. Faptul se explica prin cumularea antajelor
aminarii criticii eluative cu lentele pozitive ale grupului in sine. Caci grupul vine cu rietatea personalitatilor psihologice si a specialistilor si ofera posibilitatea producerii unei contagiuni ideati-ve, in genul unei reactii in lant" de la un membru la altul, ceea ce duce la sporirea flexibilitatii gindirii, care este o conditie definitorie a creativitatii. Grupul mai are antajul cunoscut sub numele de defect sinergetic. Se vorbeste, astfel, de o algebra speciala a grupului psihologic de lucru, in care suma depaseste elementele partiale luate in consideratie. Succesul b. depinde de modul cum sint insusite si transpuse in viata principiile si regulile sale majore. Un prim principiu priveste aminarea judecarii critice a ideilor. Se porneste de la presupunerea ca, odata problema pusa in mod constient, in subsolul gindirii au loc prelucrari continui, care nu se intrerup nici in timpul somnului sau al unor activitati constiente, si care stau in asocieri ce se silesc rapid si consecutiv intre cele mai diferite elemente. Odata solutia gasita, aceasta ii apare persoanei ca o intuitie instantanee, asa numita iluminare". Individul insa o gaseste, de cele mai multe ori, absurda si o respinge inainte de a-i da contur. Refuzul acesta este dictat de gin-direa obiecti, critica, cel mai adesea conformista. Pentru a se ajunge la o solutie creati, sta-
giul generarii de idei este separat si este urmat de eluarea critica a ideii. Oamenii sint mult mai obisnuiti cu eluarea de idei decit cu elaborarea de idei. Acest raport trebuie modificat in beneficiul creativitatii. Al doilea principiu este acela al cantitatii care produce calitatea. Acest dicton are in vedere faptul ca asociatiile sau gindurile noastre sint structurate ierarhic. Exista asociatii de idei dominante, care sint cele mai obisnuite si uzitate. In repertoriul asociatiilor unui individ exista si idei originale sau altele, care pot fi obtinute prin combinatii specifice. Daca vor fi generate mai multe idei, creste si probabilitatea aparitiei de idei originale. Din aceste principii decurg urmatoarele reguli, de baza : Nu criticati ideile altora", Lasati friul liber imaginatiei noastre", Cautati sa emiteti o cantitate cit mai mare de idei", incercati sa preluati ideile emise de ceilalti si sa le ameliorati". Pentru ridicarea productivitatii ideilor noi trebuie sa fie luati in considerare o seama de factori favorizanti, intre care amintim : alegerea unui conducator cu deosebite calitati, capabil sa asigure un dinamism ridicat in elaborarea ideilor ; fixarea sesiunilor la inceputul activitatii zilnice cind participantii sint odihniti ; evitarea deranjarilor in timpul discutiilor ; eliminarea oricaror rigiditati, realizarea chiar a unei anumite libertati de conduita (alegerea libera a locului, luarea de cuvint fara restrictii etc.) ; asigurarea comoditatii si a aspectului placut al salii de b. Concretizarea acestor principii si reguli se face pe parcursul a trei etape ale b. 1) Etapa de pregatire care implica, in principal, fixarea subiectului adect, a datei si locului de desfasurare a sedintei de b ; selectionarea bine gindita a specialistilor apartinind diferitelor domenii si alegerea conducatorului, avindu-se in vedere personalitatea cunostintele si experienta sa. 2) Etapa sesiunii de b., in care conducatorul prezinta problema, reaminteste regulile metodei, dupa care au loc discutiile. Orice abatere de la aceste reguli este sanctionata prompt prin sunetul clopotului aflat pe masa conducatorului. 3) Etapa eluarii critice, care consta in inventarierea, gruparea si alegerea celor mai loroase idei. Ca sfera de aplicabilitate, b. este literalmente nelimitat, desi el este adoptat indeosebi in management, in procesul decizional. B. are multiple posibilitati de utilizare in domenii specifice marketingului ca de exemplu adaptarea produsului la cerintele consumatorilor sau descoperirea de noi subiecte de reclama etc.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact