StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul performantei
Trimite articolul prin email Program personal de imbunatatire a elfmanagementului Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Program personal de imbunatatire a elfmanagementului



PROGRAM PERSONAL DE IMBUNATATIRE A ELFMANAGEMENTULUI


Moto:  “Cel care cunoaste pe altii este bine informat,

cel care se cunoaste pe sine insusi este intelept.”


PLAN DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ASERTIVITATII



Pe masura ce crestem, invatam sa ne adaptam comportamentul la ceea ce se intampla in jurul nostru, la persoanele care ne inconjoara. Daca increderea in noi si imaginea de sine este diminuata, prin ironie, violenta sau indiferenta, atunci cand devenim adulti vom avea tendinta sa reactionam pasiv sau agresiv in situatii similare.




Desi o persoana a invatat sa reactioneze pasiv sau agresiv, se poate schimba si poate invata sa devina asertiva. Aserivitatea reprezinta abilitatea de a-ti comunica nevoile, emotiile, sentimentele, opiniile si convingerile intr-o maniera care nu incalca drepturile celor din jur. Asertivitatea este o abilitate care se poate invata, o modalitate de a comunica si de a te comporta cu ceilalti care te ajuta sa ai mai multa incredere in tine.

In anumite situatii, oricata incredere avem in noi insine,ne poate fi dificil sa facem fata. De exemplu: cand un coleg este foarte insistent, cand ceri inapoi cuiva, cand comunici despre emotiile tale celor apropiati.

Comportamentul asertiv are efecte benefice atat pentru persoana care il adopta cat si pentru cei din jur.


Efectele comportamentului pasiv, agresiv,in comparatie cu cel asertiv:




Comportamentul

pasiv

Comportamentul

asertiv

Comportamentul

agresiv




Caracteristici

Nu iti exprimi emotiile, nevoile, drepturile si opiniile. In schimb exagerezi importanta emotiilor, nevoilor, drepturilor si opiniile celorlalti

Iti exprimi emotiile, nevoile, drepturile si opiniile pastrand respect pentru ale celorlalti.

Iti exprimi emotiile, nevoile, drepturile si opiniile fara respect pentru ale celorlalti.


Emotii

Iti retii propriile emotii sau le exprimi intr-o maniera indirecta sau inutila.

Esti capabil sa-ti exprimi emotiile intr-o maniera directa, onesta si adecvata.

Iti exprimi emotiile intr-o maniera inadecvata(cu furie si am 535f52f enintari).



Nevoi

Acorzi tot timpul atentie nevoilor celorlalti, pe care le consideri mai importante.

Atunci cand nevoile tale nu sunt satisfacute, te vei simti neapreciat, respins sau trist.

Nevoile tale sunt mai importante decat ale altcuiva.Nevoile celorlalti sunt ignorate.


Drepturi

Altcineva are drepturi iar tu nu iti recunossti aceleasi privilegii.

Iti cunosti drepturile si esti capabil sa le sustii. In egala masura respecti drepturile celorlalti si nu le incalci.

Iti sustii drepturile tale, dar le incalci pe ale celorlalti.




Opinii

Consideri ca nu ai nimic important de spus, iar ceilalti au intodeauna dreptate. Te temi sa spui ceea ce gandessi pentru ca poti fi luat in ras.

Iti exprimi parerile si consideri ca poti contribui alaturi de punctele de vedere ale altor persoane.

Ideile tale conteaza cel mai mult, iar ale celorlalti nu inseamna decat foarte putin sau chiar nimic.



Scop

Scopul comportamentului pasiv este sa evite intotdeauna confliuctele si sa le faca celorlati pe plac.

Scopul comportamentului asertiv nu este castigul, ci sa fii capabil sa simti ai spus ceea ce doreai sa spui.

Scopul comportamentului agresiv este sa castige, daca este nevoie, in detrimentul celorlalti.








Efecte

Pe termen scurt

- Scade anxietatea

- Evita sentimentul

de vinovatie

- Suferinta

-Sacrificiu

Pe termen lung

-Stima de sine scazuta

-Tensiuni interioare care duc la stres, furie, depresie

-Afectarea starii de sanatate

-Iritarea celorlalti

-Lipsa de respect din partea celorlalti.

Asertivitatea este o atitudine fata de tine si ceilalti onesta si utila.

O persoana asertiva cere ceva ce doreste:

  • direct si deschis
  • adecvat, respectand propriile opinii si drepturi si asteptand ca si ceilalti sa faca acelasi lucru.
  • Cu incredere , fara anxietate.

O persoana asertiva:

  • Nu incalca drepturile celorlalti
  • Nu va astepta ca ceilalti sa ghiceasca ceea ce doreste.
  • Nu va fi anxioasa si nu va evita situatiile dificile.

Beneficiul major este cresterea increderii in sine si respectul fata de ceilalti.

Pe termen scurt

  • Eliberarea tensiunii
  • Sentimentul de putere

Pe termen lung

  • Sentimentul de vinovatie si rusine
  • Ceilalti sunt responsabili pentru propriul comportament
  • Scade stima de sine
  • Resentimente in jurul persoanei agresive






Imi propun ca scop dobandirea cat mai rapida si eficienta a abilitatii de a fi asertiv.


Pentru inceput, ca prim pas consider ca am nevoie de o autoanaliza a propriului comportament fata de cei din jur si de o evaluare a nivelului actual la care se situeaza abilitatile mele de comunicare. Imi propun aplicarea unor chestionare pentru evaluarea deprinderilor de comunicare si a asertivitatii. Acestea ma vor ajuta sa identific care sunt aspectele care necesita imbunatatire si educare.


Pentru dobandirea cat mai temeinica a abilitatii de a fi asertiv stabilesc urmatoarele obiective:


imbunatatirea abilitatii de comunicare

imbunatatirea abilitatii de a lua decizii

exprimarea directa si fara retineri sau blocaje a emotiilor, nevoilor si convingerilor proprii

exprimarea ferma si directa a ideilor, fara ezitari sau scuze

respectarea si recunoasterea drepturilor celor din jur

folosirea unui ton adecvat al vocii in functie de situatie

exprimarea disponibilitatii de a-i ajuta pe cei din jur atunci cand este posibil si cand acestia o cer

respectarea intimitatii si a confidentialitatii celor apropiati

mentinerea unui contact vizual permanent cu partenerii de discutii

refuzul de a accepta ideile impuse ale celor din jur si valorile lor daca acestea sunt nepotrivite

respectarea propriilor principii si convingeri indiferent de parerea anumitor persoane, mai ales daca aceste pareri sunt neargumentate

ascultarea activa a ideilor si parerilor celor din jur fara obligativitatea de a tine cont de ele


Pentru a obtine o mai buna comunicare cu cei din jur e nevoie sa:


asteptam ca interlocutorul sa termine de vorbit si sa nu il intrerupem

sa nu vorbim agitat ; vorbirea pe un ton de repros nu produce efecte pozitive chiar daca mesajul este extrem de rational

sa evidentiem latura pozitiva a situatiilor

sa vorbim calm, pe un ton adecvat

sa spunem adevarul, dar intotdeauna in mod obiectiv si cu delicatete

sa ne gandim bine inainte de a transmite un mesaj, mai ales in momentele in care suntem tulburati emotional

atunci cand gresim e bine sa recunoastem deschis acest lucru;  aceasta va induce in celalalt o reactie pozitiva in cel mai inalt grad

sa vorbim la momentul potrivit;  doar anumite ocazii sunt potrivite pentru a aborda anumite probleme mai delicate.



Progresul obtinut in dobandirea abilitatii de a fi asertiv se poate evalua dupa usurinta de a relationa cu cei din jur si in functie de reactia acestora fata de tine.


Asertivitatea ne ajuta extrem de mult atat pe plan personal cat si in relatiile profesionale, fiind unul din factorii importanti in obtinerea si mentinerea succesului.



PROGRAM PERSONAL DE GESTIONARE A STRESULUI


1.  Prezentare generala a reactiei personale la factorii de stres



Stresul se poate defini ca reactia pe care o are organismul in fata unei solicitari; o stare de tensiune puternica, fiziologica sau psihologica; pregatirea pentru atac sau pentru fuga. Stresul reprezinta un anumit mod personal de a reactiona fata de ceea ce ni se intampla sau se intampla in jurul nostru. De aceea nivelul si reactivitatea la stres difera foarte mult de la o persoana la alta, deoarece fiecare are o atitudine pur personala fata de realitatea cotidiana.

Nivelul de stres poate produce transformari atat de natura psiho-emotionala cat si de natura somatica. Daca acesta depaseste o anumita limita poate chiar sa fie cauza unor afectiuni grave de sanatate.


Consider ca personal am un nivel al stresului care se situeaza in limite normale. Sunt o persoana echilibrata care nu isi face griji inutile si gestioneaza problmele care intervin in viata cotidiana cu calm si incredere. De obicei sunt relaxata si imi indeplinesc cu succes activitatile zilnice, atat pe cele de rutina, cat si pe cele care necesita  atentie, mobilizare si efort sporit.

Uneori, cand este vorba despre evenimente foarte importante sau incarcate emotional, devin mai tensionata, dar fara sa intru in panica. De asemenea, atunci cand am foarte multe activitati sau obiective de indeplinit sunt mai stresata decat de obicei. Criza de timp imi ridica de foarte multe ori nivelul de stres. Consider ca in conditii de pasivitate si relaxare maxima mobilizarea este minima, iar randamentul foarte scazut. Un nivel minim de stres, in limite normale este intotdeauna necesar pentru a-ti genera acel tonus si mobilizare de care este atata nevoie in efortul sustinut.

Foarte rar cei din jur mi-au atras atentia ca as fi prea stresata, iar aceasta se intampla de multe ori in situatii dificile de viata sau momente extrem de delicate pe plan personal. Uneori, inainte de examene sau evenimente foarte importante am dificultati de adormire sau un somn agitat, dar dupa ce trece respectiva perioada, totul revine la normal. Dificultati de adormire mai intampin si in perioadele in care acumulez foarte multa oboseala.

Nu sufar de afectiuni somatice care ar fi favorizate sau generate de stres. De obicei ma simt stresata atunci cand nu reussesc sa rezolv o problema la locul de munca sau ma aflu intr-o situatie limita, aparent fara iesire. Exista si probleme de natura financiara care imi genereaza stari tensionale. Sunt cateva persoane, putine la numar, care uneori ma stresaza sau ma incarca cu diverse probleme pentru care de multe ori nu sunt in masura sa le gasesc o solutie. Daca uneori am conflicte cu anumite persoane, fie ele mai mici sau mai mari, incerc sa le rezolv la timpul lor.



2. Masuri pentru diminuarea intensitatii factorilor de stres si identificarea unor moderatori si a unor tehnici de gestionare a stresului pe plan personal.   



Pentru a putea ameliora factorii de stres pe plan personal imi propun urmatoarele:


gestionarea mai eficienta a timpului alocat anumitor proiecte si sarcini, in special la locul de munca

renuntarea la unele activitati in special casnice, mari consumatoare de timp si care nu sunt absolut necesare

stabilirea mai atenta si mai riguroasa a prioritatilor personale, familiale si profesionale

distribuirea mai multor sarcini celor din familie care au mai mult timp liber si urmarirea respectarii si indeplinirii acestor sarcini, mai ales la inceput

diminuarea contactului direct sau indirect cu persoanele care imi provoaca stres suplimentar

folosirea cat mai eficienta a tehnicilor comunicarii asertive pentru evitarea anumitor conflicte si a putea relationa cat mai bine cu cei din familie si nu numai


Moderatori de stres pe care imi propun sa ii intensific cat mai mult posibil si care cred ca ma ajuta foarte mult in gestionarea cu succes a stresului zilnic:


utilizarea unor tehnici de relaxare cel putin de 2-3 ori pe saptamana si respectarea programului zilnic de exerctii fizice

acordarea zilnica a minim o jumatate de ora exclusiv propriei persoane

participarea la activitati recreative si placute impreuna cu intreaga familie cat mai des posibil

intensificarea contactului si mentinerea legaturii constante cu persoane apropiate in preajma carora ma simt foarte bine si care ma incarca cu energie pozitiva si optimism

cresterea increderii in propria persoana si a stimei de sine

descoperirea si explorarea unor resurse latente care au fost mai putin utilizate pana in prezent

descarcarea energiilor negative prin metode dinamice si sanatoase, fara a-i deranja pe cei din jur


autoevaluarea periodica a activitatii personale si identificarea aspectelor pozitive din propria activitate

participarea in viitorul apropiat la un curs de invatare a unor tehnici eficiente de gestionarea a stresului


In scopul evaluarii progresului in gestionarea stresului intentionez sa-mi evaluez in primul rand utilizarea timpului deoarece din autoanaliza efectuata am concluzionat ca cel mai puternic factor de stres este pentru mine lipsa timpului.



PROGRAM PENTRU GESTIONAREA OPTIMA A TIMPULUI PERSONAL


Timpul este un dar pe care cu totii il primim in egala masura. Vom avea succes daca vom sti sa il gestionam cat mai bine. Pentru a profita la maximum de timp, este necesar sa ne clarificam ceea ce ne dorim sa facem in viata, in fiecare zi, in fiecare saptamana, in fiecare luna..


Definirea notiunii de timp ridica probleme din perspectiva perceptiei pe care o au cei din jur cu privire la acest subiect.

Managementul timpului isi propune gasirea unor modalitati de masurare a timpului, planificarea, organizarea si controlul timpului. Managemnetul timpului presupune ca pentru fiecare individ, sa se aloce segvente de timp, riguros calculate, pentru fiecare activitate desfasurata, sa se faca eforturi pentru a le respecta si sa se evalueze, in mod regulat, rezultatele obtinute.


O zi obisnuita din viata mea decurge astfel:


trezirea, toaleta de dimineata si pregatirea micului dejun

efectuarea unui program scurt de exercitii fizice de tonifiere generala

servirea micului de jun si pregatirea pentru a pleca la serviciu

inceperea activitatii la locul de munca care dureaza cam 8 ore zilnic

la ora 10-10.30 pauza de cafea sau ceai

la pranz servirea mesei cca 30 min

la ora 16 incheierea activitatii la locul de munca

la sfarsitul programului se face un scurt bilant al activitatii pe ziua respectiva si se pun  in ordine toate obiectele si instrumentele cu care se lucreaza

de obicei dupa plecarea de la serviciu o jumatate de ora o petrec la cumparaturi, facand o scurta plimbare de relaxare sau iesind la un ceai cu o persoana apropiata

ajungand acasa ma ocup de activitati casnice, primesc musafiri sau imi petrec timpul cu familia intr-un cadru cat mai placut si relaxant

seara iesim in oras sa luam cina, facem o scurta plimbare sau ne uitam la televizor, servind cina acasa, in familie

dups ora 23 ma pregatesc de culcare; inainte de a adormi lecturez o carte sau fac cateva exercitii fizice usoare (de respiratie) sau exercitii de relaxare.



Exista unele activiatti mari consumatoare de timp :


deplasarea pana la serviciu, traficul fiind foarte intens atat in drum spre serviciu cat si la intoarcere

unele sarcini de rutina in munca profesionala

treburile casnice: curatenie, gatit, servitul si pregatirea mesei

anumite cumparaturi, deplasarea la magazine


As putea sa renunt la o mare parte din activitatile casnice, gasind pe cineva care sa ma ajute si o parte din sarcini distribuindu-le celor din familie. Astfel munca acasa ar fi mult mai eficienta si timpul meu liber, pe care l-as putea folosi in scopuri mult mai constructive ar creste considerabil ca volum. Am putea petrece mult  mai mult timp in familie, ceea ce ar fi in beneficiul tuturor.


Scopul meu in vita este familia si succesul profesional.


In acest sens mi-am propus mai multe obiective in functie de parametrii reali, existenti la ora acutala:


Pe plan familial:


petrecerea a cat mai mult timp impreuna cu familia si intr-un mod cat mai placut, util si constructiv

acordarea de sprijin total celor din familie si exprimarea disponibilitatii de a le fi tot timpul alaturi

delimitarea clara a atributiilor profesionale de cadrul familial pentru a evita transpunerea unor tensiuni sau a stresului profesional asupra celor apropiati


Pe plan profesional:


realizarea cu succes si cat mai eficient posibil a tuturor sarcinilor profesionale

informarea continua in domeniu meu de interes si nu numai

selectarea permanenta si foarte atents a informatiei pentru a economisi timp si a avea un studiu cu randament maxim

urmarirea si realizarea unui progres profesional continuu

autoanaliza periodica si evaluarea obiectiva a activitatii profesionale.


Ca tehnici de planificare pentru un management eficient al timpului imi propun urmatoarele :


identificarea si intelegerea clara a scopului propus

stabilirea unor obiective clare, cuantificabile si realizabile;  determinarea rezultatelor de atins pe termen scurt, mediu si lung, atat pe plan individual cat si profesional

stabilirea clara a sarcinilor de realizat;  descrierea respectivelor sarcini

intelegerea legaturii dintre sarcini si obiective

ierarhizarea sarcinilor in functie de importanta lor

estimarea reala a timpului necesar realizarii planului propus

organizarea cat mai eficienta si sistematizata a muncii

realizarea unui control permanent al timpului


Progresul in gestionarea timpului il voi evalua printr-o analiza atenta a rezultatelor si eficientei muncii mele, a confortului interior, deoarece in momentul gestionarii cu succes a timpului, criza acestuia scade, iar nivelul de stres va unul moderat.


,,La ce ne ajuta sa alergam daca nu suntem pe drumul cel bun?”


(proverb german).








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre managementul performantei








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare