StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul productiei
Trimite articolul prin email Proiectarea structurii de productie si conceptie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Proiectarea structurii de productie si conceptie



PROIECTAREA STRUCTURII DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE


1 Elemente privind proiectarea structurii de productie si conceptie a intreprinderii industriale


Proiectarea unei structuri rationale de productie si conceptie este un proces complex, care necesita elaborarea mai multor variante posibile dintre care se alege varianta optima. Ea necesita cunoasterea tipurilor de structuri posibile de folosit cu avantajele si dezavantajele lor.

Structura de productie si conceptie este expresia concreta, in plan organizatoric, a modului de desfasurare a procesul 111e46b ui de productie din firma. Se impune ca prin proiectare sa se adopte solutii pentru :




stabilirea gradului de integrare a viitoarei firme adoptarea unei decizii referitoare la aceasta problema se face tinand cont de cerintele adancirii procesului de specializare si de cooperare, care impune o reducere in limitele rationale a gradului de integrare a productiei. Odata stabilit gradul de integrare a firmei si cunoscandu-se nomenclatura produselor de fabricat si cantitatea de executat din fiecare produs, se va adopta tipul de structura de productie si de conceptie cel mai potrivit conditiilor de fabricatie date ;


precizarea gradului de marime a firmei si a numarului de subunitati si unitati ale acesteia odata dimensionate sectiile de productie se determina necesarul de personal pentru fiecare in parte, iar apoi se precizeaza sectiile, atelierele, sectoarele, liniile de productie in flux si celelalte elemente de baza;



asigurarea proportionalitatii necesare intre capacitatile sectiilor de productie ale firmei in desfasurarea procesului tehnologic, intre diferitele sectii de productie se stabilesc legaturi functionale de productie. Asigurarea continuitatii si ritmicitatii desfasurarii productiei necesita o astfel de dimensionare a capacitatii diferitelor sectii de productie astfel incat sa se asigure continuitatea procesului de productie pe baza proportionalitatii necesare intre diferitele capacitati, cu eliminarea totala a excedentelor sau deficitelor de capacitate de productie;


realizarea unui raport optim intre sectiile de productie de baza auxiliare si de servire proiectarea numarului, felului si marimii sectiilor auxiliare si de deservire, comparativ cu cele de baza, trebuie sa tina seama intre altele si de posibilitatea extinderii cooperarii firmei cu alte firme pe linia asigurarii cu energie, aer comprimat, S.D.V.-uri, utilitati, inclusiv de posibilitatea reducerii volumului unor astfel de activitati prim mecanizare si automatizare, etc.



Pentru studiul si analiza structurilor de productie si conceptie a firmei se foloseste un sistem de indicatori format din :

ponderea verigilor organizate dupa principiul tehnologic si principiul pe obiect in totalul verigilor de productie de baza;

ponderea sectiilor auxiliare si anexe in totalul sectiilor de productie;

proportia intre diferitele sectii de productie referitor la numarul de utilaje si marimea suprafetelor de productie;

marimea verigilor de productie sub aspectul capacitatilor de productie a utilajelor, volumului de productie fabricat, numarul de muncitori.


Aprecierea gradului de rationalitate a unor structuri de productie si conceptie trebuie facuta pornind de la cerintele ce se impun unei structuri moderne, adica ponderea verigilor de productie organizate dupa principiul pe obiect sa fie preponderenta si ponderea verigilor de productie auxiliare si de deservire si gradul lor de marime sa reflecte in mod obiectiv adancirea procesului de cooperare intre sectiile din cadrul firmei.

Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationale se realizeaza in primul rand prin proiectarea firmei si in al doilea rand in decursul functionarii acesteia, prin luarea unor masuri operative de perfectionare in raport cu modificarile care survin in firma pe linia nomenclaturii produselor de fabricat, a tehnologiilor de executie sau in organizarea productiei si a muncii.


Structura de productie si conceptie a firmei poate fi perfectionata prin :

cresterea ponderii verigilor de productie specializate, organizate dupa principiul obiectului de fabricat;

asigurarea adancirii specializarii productiei si extinderea cooperarii;

cresterea ponderii volumului de produse sau lucrari executate de verigile de productie de baza;

optimizarea gradului de marime a verigilor de productie si asigurarea proportionalitatii dintre capacitatile lor de productie;

sistematizarea firmei in sensul unei zonari teritoriale corespunzatoare.


Realizarea oricarui proiect de perfectionare a structurii de productie si conceptie se face parcurgand mai multe faze :

conceperea temei proiectului;

elaborarea propriu-zisa a proiectului;

verificarea fezabilitatii proiectului;

lansarea operatiilor impuse de respectivul proiect;

implementarea proiectului;

aprecierea eficientei respectivului proiect.


Eficienta activitatii de perfectionare a structurii de productie si conceptie a firmei se apreciaza printr-un complex de indicatori intre care enumeram :

volumul, continutul si directia transporturilor interne;

numarul, felul si locul de amplasare a depozitelor;

numarul de angajati din administratie si aparatul functional;

durata medie a ciclului de fabricatie;

gradul de continuitate a fluxului tehnologic de materiale si de angajati.

Perfectionarile aduse in timp structurii de productie si conceptie trebuie sa se reflecte in imbunatatirea acestor indicatori de apreciere a eficientei masurilor luate .


2 Optimizarea structurilor prin programare matematica

Necesitatea si posibilitatile aplicarii cercetarilor operationale, si in mod special a aplicarii programarii liniare in proiectarea structurilor organizatorice, pot fi variate. In continuare se prezinta un exemplu referitor la optimizarea structurii de productie si conceptie privind armonizarea personalului pe verigile intreprinderii industriale.



O intreprindere industriala are o structura prezentata ca in fig.3.5.Totalul personalului firmei numara 80 de angajati.

Folosim urmatoarele notatii:

C1 compartimentele subordonate managerului economic;

C2 compartimentele subordonate managerului comercial;

C3 compartimentele subordonate managerului tehnic si de

productie

Principalii indicatori economici sunt prezentati in tabelul de mai jos :


Tabelul 3.1

Compartimente

Indicatori economici

C1

C2

C3

Venitul net adus de un salariat ( $/luna)

300

250

200

Salariul mediu al unui salariat ( $/luna)

150

120

100

Numar personal

7

8

65


Se cere sa se efectueze o restructurare optima a firmei prin programare liniara in conditiile urmatoarelor restrictii :

structura organizatorica se completeaza cu un plus de personal de pana la 20 persoane;

in compartimentele C2 nu pot lucra mai mult de 10 persoane ;

personalul adaugat la compartimentele C1 sa reprezinte cel mult 1/5 din cele de la compartimentele C3 .


Rezolvarea problemei date presupune urmatoarele:

Notam cu :

X1 nr. persoane repartizate in compartimentele C1 ;

X2 nr. persoane repartizate in compartimentele C2 ;

X3 nr. persoane repartizate in compartimentele C3.


Modelul matematic este urmatorul :


[max]f = ( 300-150 )X1 + ( 250-120 )X2 + ( 200-100)X3 = 150X1 + 130X2 + 100X3


X1 + X2 + X3 ≤ 20


X2 + 8 ≤ 10


X1 ≤ 1/5X3


X1 ≥ 0 , X2 ≥ 0 , X3 ≥ 0


Modelul matematic devine :


[max]f = 150X1 + 130X2 + 100X3


X1 + X2 + X3 ≤ 20


X2 ≤ 2


X1 -1/5X3 ≤ 0


X1 ≥ 0 , X2 ≥ 0 , X3 ≥ 0


Aducem modelul matematic la forma standard de lucru, introducand variabilele de compensare y1, y2 y3


[max]f = 150X1 + 130X2 + 100X3 + 0∙ y1 + 0∙ y2 + 0∙ y3


X1 + X2 + X3 + y1 20


X2+ y2 = 2


X1 -1/5X3 + y3 = 0


X1 ≥ 0 , X2 ≥ 0 , X3 ≥ 0

y1 ≥ 0 , y2 ≥ 0 , y3 ≥ 0

Tabelul simplex se prezinta astfel:


Tabelul 3.2



CB



B

XB

150

130

100

0

0

0


a1

a2

a3

y1

y2

y3


0

0

0

y1

y2

y3

20

2

0

1

0

1

1

1

0

1

0

-1/5

1

0

0

0

1

0

0

0

1

20/1


0


j


150↑

130

100

0

0

0


0

0

150

y1

y2

a1

20

2

0

0

0

1

1

1

0

6/5

0

-1/5

1

0

0

0

1

0

-1

0

1

20/1

2/1



j

0

0

130

130

0

0

-150


0

130

150

y1

a2

a1

18

2

0

0

0

1

0

1

0

6/5



0

-1/5

1

0

0

-1

1

0

-1

0

1

15




j

260

0

0

130

0

-130

-150


100

130

150

a3

a2

a1

15

2

3

0

0

1

0

1

0

1

0

0

5/6

0

1/6

-5/6

1

-1/6

-5/6

0

5/6



j

2210

0

0

0

-325/3

-130/6

-125/3




Cele 20 de persoane vor fi repartizate astfel :

C1 = 3 persoane ;

C2 = 2 persoane ;

C3 = 15 persoane ;

Profitul maxim = 2210 $




Text Box: SERV. FINANCIAR,
C.F.I.
Text Box: SERVICIUL CONTABILITATEText Box: OFICIUL CALCULText Box: SERVICIUL APROVIZIONAREText Box: SERV. DESFACERE MK,TRANSPORTURIText Box: SECTIA IText Box: SECTIA A II-AText Box: ATELIER MECANO- ENERGETICText Box: SERVICIUL C.T.C.Text Box: SERV. ORGANIZAREText Box: ATELIER DE PROIECTAREText Box: SERV. PLAN PROGNOZEText Box: SERV. P.I.S.Text Box: SERV. AD.-TIV





Fig.3.5 Organigrama intreprinderii industriale








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact